Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Suceava

Județ: Suceava Site-uri utile:
Primaria Suceava
Regiunea geografică: Bucovina
Populație: 92 121 loc (locul 23)
Recensământ: 2002
Suprafață: 52 km2 (locul 153)
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 270-435 m. (locul 109)
Atestare documentară: 1388 (locul 97)
Latitudine: 47 grade 38' 24"
Longitudine: 26 grade 15' 36"
Localități:
Primar: Ion Lungu (PD-L)
 
Suceava este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava, situat în Bucovina, România.

Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost reședință principală a statului Moldova, iar între 1775-1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei).

Așezare geografică Suceava


Orașul este construit pe două zone geografice: dealurile și văile râului Suceava. Râul, lung de 170 km, izvorând din Masivul Lucina, ocupă 26% din suprafața județului cu bazinul său hidrografic. La 149 de km de la vărsarea în Siret, se află orașul Suceava, reședința județului cu același nume. Configurația neobișnuită a orașului include două crânguri - Zamca și Șipote - care sunt ambele localizate în granițele orașului.

Poziționare Suceava


Orașul Suceava este localizat în partea de nord-est a României, la distanța de 450 km de București pe calea ferată și 432 km pe șosea.

Orașe apropiate Suceava


Reședințele județelor vecine sunt situate la distanțe variabile de Suceava, astfel:
* Botoșani (42 km)
* Piatra Neamț (106 km)
* Bistrița (137 km)
* Iași (151 km)
* Vaslui (216 km)

Față de celelalte orașe din județul Suceava, orașul se află la următoarele distanțe:
* Fălticeni (25 km)
* Rădăuți (37 km)
* Gura Humorului (37 km)
* Siret (45 km)
* Câmpulung Moldovenesc (70 km)
* Solca (70 km)
* Vatra Dornei (112 km)

Istoric Suceava


Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În sec. II-III exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane.

În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri, iar în sec. XIV, în 1388, Suceava este menționată drept capitală a Moldovei.

Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron Vodă (1592 - 1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Odată cu Alexandru Lăpușneanu, reședința domnească s-a mutat la Iași.

Lângă oraș s-au aflat două cetăți, una mai veche la Șcheia, alta puțin mai nouă, ce se vede și astăzi. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a sec. XIV, orașul. Cetatea Șcheia, una dintre cele mai vechi cetăți din Moldova, dar cu o existență scurtă, a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viața politică a Moldovei.

În evul mediu, orașul era populat cu români, dar și cu germani, maghiari și armeni, ultimii având dreptul de a-și alege un șoltuz propriu (ce purta numele de "voit").

Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus țara timp de 32 de ani, mărind cetatea și întărindu-i zidurile. În 1401, aici s-a stabilit și Mitropolia Moldovei.

În 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar orașul Suceava era menționat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum și a unor mărfuri de export ale Moldovei.

Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ștefan cel Mare (1457 - 1504). În vara anului 1476, ambițiosul Mohamed II și-a încercat norocul sub zidurile cetății, dar dârza rezistență a moldovenilor i-a frânt voința victoriei și l-a silit să se retragă în mod rușinos. Ștefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile leșilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forța armelor.

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credință marelui voievod care se intitula „domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei“. Suceava primește oștile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra orașului s-au așezat însă vremuri grele, intrând tot mai mult în anonimat.

În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768 - 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se afla și Suceava (granița cu România trecea chiar pe la sud-est de oraș).
Timp de un secol și jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Hapsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea oraș, după Cernăuți, al Bucovinei.

După izbucnirea primului război mondial, foarte mulți bucovineni au fugit în Moldova și s-au înrolat în armata română.

Stema orașului Suceava


Stema orașului Suceava: în scut, pe câmp de azur, o cetate crenelata roșie, cu șapte turnuri, dotată cu ferestre luminate negru și așezată pe o câmpie verde; în fața construcției Sfântul Gheorghe ecvestru, de argint, nimbat de aur, străpunge cu lancea un balaur, de asemenea, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din cinci turnuri, din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot și cu stea între coarne.

Semnificația - Sfântul Gheorghe, considerat în epocile feudală și modernă, purtătorul de biruință al creștinătății - evocă faptul că orașul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Capul de bour, plasat deasupra coroanei murale, evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei.

Populație Suceava


La ultimul recensământ (2002), populația orașului număra 105.865 locuitori.

Evoluția demografică Suceava



Populația orașului Suceava reprezinta aproximativ jumătate din populația urbană a județului Suceava.

Cartiere Suceava


*Obcini
*Zamca
*Areni
*George Enescu
*Burdujeni
*Ițcani

Instituții Suceava


Primăria Suceava Suceava


Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, a descentralizarii serviciilor publice, a eligibilității autorităților administrației publice locale, a legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul și capacitatea de a soluționa și gestiona, în numele și în intresul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevazute de lege.

Consiliul local și primarul, ca autorități ale administrației publice locale, au dreptul ca în limitele competențelor lor să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din străinătate, în condițiile legii. Conform legii, municipiul Suceava este persoană juridică de drept public, are patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

* Primar: Ion Lungu, ales în 2004 din partea PNL și în 2008 din partea PD-L
* Viceprimar:
* Site: www.PrimariaSv.ro

Consiliul Județean Suceava Suceava


Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

*Președinte: Gheorghe Flutur
*Vicepreședinte:
*Secretar General: Dumitru Dănilă
*Site: www.CjSuceava.ro

Prefectura Suceava Suceava


Prefectura este o instituție publică cu personalitate juridică având rolul de a îndeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituție, legea administratiei publice locale și alte acte normative.

Prefectul urmărește modul de realizare în județ a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare și prin aparatul propriu de specialitate dispune măsurile corespunzătoare. Prefectul este ordonator terțiar de credite.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor conferite prefectului, acesta este ajutat de un subprefect care îndeplinește atribuțiile care îi sunt date prin acte normative, precum și atribuții delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia.

Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce.

*Prefect: Ștefan Alexandru Băișanu
*Secretar General: Dumitru Pașniciuc
*Site: www.PrefecturaSuceava.ro

Relații externe Suceava


Orașe înfrățite Suceava


Municipiul Suceava este înfrățit cu următoarele orașe:
*Sosnowiec (Polonia)
*Cernăuți

Consulate Suceava


* Consulatul general al Ucrainei

Obiective turistice Suceava


Obiectivele turistice de pe raza orașului Suceava

Biserici și mănăstiri Suceava


*Biserica Sfânta Înviere
*Biserica Sfântul Dumitru
*Biserica Sfântul Ioan Botezătorul
*Biserica Mirăuți
*Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou
*Biserica Sfânta Vineri
*Mănăstirea Teodoreni
*Mănăstirea Zamca
*Biserica armenească "Sf. Cruce"
*Biserica armenească "Sf. Simion" (Turnul Roșu)
*Capela din cimitirul armenesc din Suceava
*Biserica Sfânta Cruce - Obcini
*Biserica Sf. Nicolae
*Biserica Sf. Mina

Complexul muzeal Bucovina Suceava


Muzeul Sucevei a luat ființă în 1895 și a căpătat statut de persoană juridică la 4 ianuarie 1900. "Complexul Muzeal Bucovina" este compus din:
*Muzeul de Istorie
*Muzeul Etnografic "Hanul Domnesc"
*Muzeul de Științele Naturii
*Cetatea de Scaun a Sucevei
*"Curtea Domnească" Suceava
*Muzeul Satului Bucovinean
*Planetariul
*Fondul Memorial Cultural ce include:
**Casa memorială "Nicolae Labiș", Mălini
**Casa memorială "Simion Florea Marian", Suceava
**Casa memorială "Eusebiu Camilar", Udești
**Casa memorială Solca
**Casa muzeu Bilca
**Complexul Muzeistic "Ciprian Porumbescu", Stupca

Transport Suceava


Orașul Suceava este situat pe magistrala 500 a Căilor Ferate Romane, cu legătură la Bacău și București. Este legat prin Vatra Dornei de Transilvania.

Suceava este situată pe DN2/E85 facând legătura cu București și Bacău și pe DN17/E58 făcând legătura cu Vatra Dornei și pe DN29/E58 cu Botoșani.

Orașul are un aeroport civil în partea de nord-est, la Salcea. Aeroportul are curse de patru ori pe săptămână la București Henri Coanda OTP și Bacău. Din 7 martie 2006 au început curse de trei ori pe săptămână la Timișoara TSR, cu legături la destinații internaționale prin Carpatair.

Geografie Suceava


Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podișului Sucevei și care face parte din Podișul Moldovei.

Relief Suceava


Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 m (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).

Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375 m; Țarinca, 435 m) separate de văile râurilor Suceava, Șcheia, Tîrguluț (Cacaina), Bogdana și Morii.

Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este NV—SE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.

Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:
* platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca și dealul Cetății; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a orașului;
* versanții deluviali (circa 25% din suprafață), apăruți ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare și liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Țîrgului, pe versanții de vest și sud-est ai dealului Zamca și pe versantul drept al Sucevei;
* șesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.

Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel:
* o treaptă între 0 și 2 m, inundabilă;
* o treaptă mai înaltă între 2 și 4 m, inundabilă periodic;
* ultima treaptă între 4 și 7 m este cea mai înaltă a șesului.

În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase:
* terasa de 20-25 m în zona abatorului Burdujeni;
* terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
* terasa de 100 m, dealul Viei și dealul Mănăstirii;
* terasa de 130-140 m, dealul Velniței;
* terasa de 150-160 m, dealul Țarinca;
* terasa de 180-190 m, dealul Căprăriei.

Geologie Suceava


În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 m, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vîrstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară.

Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la NV—SE. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.

Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi subsecvente (Șcheia, Tîrgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) și prin platouri și coline cu caracter structural (Cetatea Zamca, Cetatea de Scaun a Sucevei) și cu aspect etajat.

Soluri Suceava


Solurile din raza orașului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura
cartofului, sfeclei de zahăr și cerealelor.

Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută; în lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului.

Climă Suceava


Din punct de vedere climatic orașul Suceava se găsește în zona climatului temperat continental de dealuri.

Unele caracteristici ale mediului inconjurător care influențeaza clima:
* altitudine, grad de fragmentare și orientare a versanților etc.
* peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, străzi pavate, industrie etc, au determinat existența unor deosebiri microclimatice între diferite puncte ale orașului (centru, zona Ițcani-Gară, zona mănăstirii Zamca, zona Burdujeni-combinat și zona Burdujeni-Centru).

Evoluția vegetației confirmă și ea existența deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale orașului, diferența de producere a fenofazelor fiind de:
* două până la trei zile între centru și zona Zamca;
* trei până la cinci zile între centru și Șcheia;
* două zile între centru și dealul Cetății.

Hidrografie Suceava


Teritoriul județului Suceava aparține în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Principala apă curgătoare din perimetrul municipiului, Suceava, creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5 km lățime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către S-SV, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase.

Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanțiior. Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Țîrgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana, Dragomirna și pârâul Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puțin răspândite, ele fiind recente creații artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetești, Moara, Bunești sau Siminicea).

Vegetație Suceava


În împrejurimile orașului se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea caracteristică zonei de luncă. Suceava și teritoriul înconjurător aparțin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești.

Subarboretul acestor păduri este format din lemn cîinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele.

Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita, plopul, arinul) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la cca. 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E 20 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europeus) etc.

Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află Rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care vinețelele (Centaurea marclialliana).

În perimetrul orașului, în parcul central, langă Muzeul de științele naturii, se află un exemplar de fag roșu (Fagus sylvatica v. antropurpurea).

Pătura erbacee specifică zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron brandzae) și iarba grasă (Portulaca oleracea).

De asemenea, se bucură de condiții bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice, legumele; în lunca Sucevei serele ocupând și ele un loc destul de însemnat alături de livezile de pomi fructiferi ce acoperă versanții dealurilor din împrejurimi.

Faună Suceava



Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin bogăția de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări.

În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din
apropiere. Dintre păsări predomină graurele (Onolus onolus), botgrosul (Coccothraustes coccotliraustes) și sitarul (Scolopax rusticola).

Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio).

Etimologie Suceava


#Simion Dascălul în Letopisețul Țării Moldovei până la Aron vodă: "Suceava scrie (Grigore Ureche) că o au descălecat niște cojocari unguréști, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie." Numele se compune din magh. "szűcs" (pronunțat: "suci"), în trad. "cojocar", "suci" + sufixul slavo-român –eavă, rezultând cojocăr/ie (în maghiară szűcs/ség). Originea slavă /bulgară/ sau română a sufixului –eavă prezent în cuvintele gâlc/eavă, izn/oavă, ispr/avă etc. este dezbătută și astăzi.
#De la râul Suceava, al cărui nume vine din românescul "soc" (specie de arbuști), articulat "socea" + sufixul slav -va (prezent și în Mold/o/va). Această etimologie este problematică, fiindcă forma articulată a substantivului "soc" este "socul", nu "socea".

Personalități Suceava


* Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, om de stat
* Anastasie Crimca, mitropolit, ctitorul Mânăstirii Dragomirna
* Ion Grămadă, scriitor
* Elena Greculesi, pictor
* Emanoil Diaconescu, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
* Norman Manea, scriitor
* Mircea Motrici, prozator, ziarist
* Ioan Nemeș, profesor, om de știință
* Dumitru Rusu, pictor
* Mircea Dăneasa, pictor
* Emil Satco, istoric
* Ion G. Sbiera, folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române
* Alex Ștefănescu, critic literar
*Ioachim Popescu, scriitor
* Dimitrie Loghin, pictor, profesor
* Sofia Vicoveanca, cantareata de muzica populara

Sport Suceava


Echipa locală de fotbal este FC Cetatea Suceava; cea de handbal se numește "Universitatea Bucovina Suceava"; cea de rugby "CSM Bucovina Suceava", iar cea de volei, "CSMU LPS Suceava".
 
 
Stema orașului Suceava
Stema orasului Suceava
 
Harta rutieră a orașului Suceava


Hoteluri din Suceava

Vedere din satelit a orașului Suceava


Cazare in Suceava

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Suceava