Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Gura Humorului

Județ: Suceava Site-uri utile:
Primaria Gura Humorului
Regiunea geografică: Bucovina
Populație: 13 667 loc (locul 136)
Recensământ: 2002
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: - m. (locul - )
Atestare documentară: - (locul - )
Latitudine: 47 grade 33' 14"
Longitudine: 25 grade 53' 21"
Localități: Voroneț
Primar: Marius Ioan Ursaciuc, PNL
 
Gura Humorului, mai demult "Gura Homorului", (în ebraică și Idiș: גורה חומורולוי - "Gur’ Humuruluei" sau גורה הומורה - "Gur' Humura", în germană și poloneză: "Gura Humora") este un oraș în județul Suceava, Bucovina de sud, nordul României. Are o populație de 15.837 locuitori.

Așezare geografică Gura Humorului


Orașul Gura Humorului este situat la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în depresiunea omonimă, la confluența Humorului cu râul Moldova, de la acest fapt provenind numele orașului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, având un climat cu proprietăți sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca stațiune climaterică. Orașul se găsește la 33,7 km. față de municipiul Suceava.

Demografie Gura Humorului


Conform recensământului din anul 1930 orașul Gura Humorului (pe atunci "Gura-Homorului") număra 6.042 locuitori, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 poloni (2,66%), 61 ucrainieni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 lutherani (1,65%), 25 greco-catolici ș.a.

Parcul dendrologic Gura Humorului


Pe malul stâng al Moldovei, de la confluența ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, "pe Șaiba". Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice — mai ales dezlănțuite din spre vest — au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului — cu puterea apelor dezlănțuite — au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei.

Istoric Gura Humorului


Prima menționare documentară a localității a fost pe 26 februarie 1490, într-un act emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare.

La 10 septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construiește o fortareață.

După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni etc., întemeind, în 1835, colonia cu numele "Bori".

În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena, iar în 1904 este declarată oraș.

În perioada interbelică orașul a fost reședința plasei Homorului în cadrul județului Câmpulung.

Între anii 1956-1958, primar al orașului a fost Gheorghe Lupu. Sub conducerea sa au fost realizate lucrări de amenajare hidrotehnică pe cursul Moldovei. În anii 1971, 1972 și 1973 au avut loc indundații care au distrus aproape în întregime digurile. În anii următori, între 1972-1981, a fost primar Petru Țăranu. În timpul mandatului său a fost consolidat malul stâng al Moldovei și a fost realizată sistematizarea zonei. Au fost create alei, iar spațiul dintre ele acoperit cu un strat de pamânt fertil, în care au fost plantați arbori și arbuști de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. Vezi în acest sens: Petru Țăranu, Georgeta Țăranu, Complexul dendrologic și turistico-sportiv „Lunca Moldovei" din orașul Gura-Humorului, în: Studii și comunicări de ocrotirea naturii, editat de Cons. Județean de Ocrotirea naturii Suceava, 1981, V, p. 456—470.

În partea sud-estică a parcului dendrologic a fost amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta Șaiba a fost transformată în zonă de agrement.

Obiective turistice Gura Humorului


* Mănăstirea Voroneț, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, se află în cartierul cu același nume, situat pe malul drept al Râului Moldova.
* Biserica ortodoxă "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din Gura Humorului
* Bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska - amplasat în anul 2003

Personalități Gura Humorului


* Olga Kobyleanska (1863-1942) - scriitoare ucraineană
* Schlomo Winninger (1877-1968) - biograf, autorul istoricului orașului Gura Humorului
* Gheorghe Flutur (1960) - Senator (2000 - prezent); Ministru al Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale (2005 - 2006)

Orașe înfrățite Gura Humorului


* Marly-le-Roi, Franța

Perspective Gura Humorului


Prin Hotărârea Guvernului nr.114/2005 s-a aprobat atestarea localității Gura Humorului, județul Suceava, ca "stațiune turistică de interes național".

Imaginea municipiului va fi schimbată radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro.

În cadrul proiectului intitulat "Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport", în Gura Humorului va fi amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă.

În zona de agrement "Ariniș" va fi construită o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, un bazin de înot destinat copiilor, vor fi amenajate și construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial.

În cadrul proiectului se va realiza și iluminatul în Parcul Dendrologic Ariniș.

În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, va fi amenajat un loc de campare, cu toate utilitățile necesare rulotelor.
 
 
Stema orașului Gura Humorului
Stema orasului Gura Humorului
 
Harta rutieră a orașului Gura Humorului


Hoteluri din Gura Humorului

Vedere din satelit a orașului Gura Humorului


Cazare in Gura Humorului

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Gura Humorului