Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea regiunii Bucovina

Poziția geografică:
Nord
 
Regiunea istorică Bucovina (germ. "Buchenland", "țara de fagi"), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austro-Ungar, cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă orașelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Siret și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți și Storojineț din Ucraina. Teritoriul istoric, precis delimitat, nu are legătură cu denominația generală "nordul Moldovei" adoptată de vulgată.

Istorie Bucovina



Nordul Bucovinei face astăzi parte din regiunea Cernăuți din Ucraina. Locuit de români din cele mai vechi timpuri, teritoriul Bucovinei a făcut parte din voievodatul Moldovei, fiind apoi anexat de Austria în 1775. Devine Ducatul Bucovinei în 1849, unindu-se ulterior cu celelalte provincii românești în România Mare la 15 / 28 noiembrie 1918, pentru ca, după cel de-al doilea război mondial, partea sa de nord să fie ocupată de U.R.S.S., ajungând, după destrămarea acesteia, parte a Ucrainei (regiunea Cernăuți).

Pînă în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte o parte din "Țara de Sus" a Țării Moldovei. Ca realitate istorică și ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 și 1918.

Odată cu debutul administrării habsburgice, denumirea de "Bucovina" este adoptată oficial. Totuși, numele nu se impune decât treptat, o vreme continuându-se și utilizarea în paralel a unor denumiri mai vechi: Țara de Sus/Țara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun și Arboroasa. (Acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studenți români de la Cernăuți (Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Andreevici Morariu), care au înființat societatea cu același nume în 1875.)

Recensământul din 1776 a reliefat faptul că Bucovina era slab populată, numărul de locuitori fiind de ca. 70.000, dintre care 85,33% români, 10,66% slavi și 4% alții. În 1918 a devenit una din regiunile dezvoltate ale Regatului Român. Până în anii 1940, în Bucovina trăiau membri ai multor etnii: germani, evrei, armeni, lipoveni, huțuli, polonezi etc., conviețuind într-o recunoscută armonie cu populația majoritar românească. Pe lîngă acestea, a exista o vreme și o minoritate maghiară (secui) importantă, așezată în zona râului Suceava. După prigonirile din secuime dn anul 1764, mii de secui au emigrat în Bucovina (ex. Dornești). În secolul al XIX-lea guvernul maghiar a decis colonizarea maghiarilor din Bucovina în Regatul Maghiar, în Voivodina, deoarece asimilarea maghiarilor era foarte intensă. În anul 1941 maghiarii încă rămași în Bucovina au fost colonizați în localități din Voivodina, iar după 1945 au fost colonizați în comitatul Tolna (Ungaria).

Statutul de autonomie în imperiu Bucovina


Din punct de vedere politic, până în 1848, bucovinenii aveau doar 8 reprezentanți din partea lor, deputați, în parlamentul de la Viena; aceștia aveau drepturi egale, participau la dezbateri, iar cuvântările celorlalți parlamentari le erau traduse în limba română. La 13 februarie 1848, înaintând un memorandum Vienei, o delegație a bucovinenilor cere mai multă autonomie prin unirea sub coroana Austriei și crearea unui ducat românesc, iar "împăratul să poată purta și titlul de mare duce al românilor". Astfel, la 4 martie 1849, ei obțin un statut de autonomie a Bucovinei în Imperiul Austriac, la titlurile imperiale ale împăratului Franz Josef adăugându-se și acela de mare duce al Bucovinei.

Este creată Dieta ducatului Bucovinei, care se întrunește pentru prima oară la 6 aprilie 1861. În cadrul acestei instituții erau reprezentate toate minoritățile, iar românii dețineau majoritatea. Președintele dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, devine astfel mareșal al Bucovinei.

Prin rezoluția imperială din 26 august 1861, Bucovina primește dreptul de a avea drapel propriu (culorile erau albastru și roșu, dispuse vertical, având la mijloc stema Bucovinei), stemă (reprezentând capul de bour), precum și toate drepturile adiacente statutului de Ducat al Imperiului Austriac.

Unirea cu România Bucovina


După prăbușirea monarhiei austro-ungare, Consiliul Național al Bucovinei, întrunit la 28 noiembrie 1918, hotărăște în majoritate unirea cu România. Voturile majoritare au venit din partea românilor, germanilor, evreilor și polonezilor, iar cele împotrivă, doar din partea minorității ucrainiene. Trupele române intră în teritoriu, consfințind actul și zădărnicind manevrele militare ale Galiției ucrainiene. Unirea Bucovinei cu România este astfel recunoscută oficial, în 1919, prin tratatul de la Saint Germain.

În iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică. În 1941, forțele române, aliate la Axă, recuceresc nordul Bucovinei. Acesta este reocupat însă de Armata Roșie în anul 1944, rămânând până astăzi în componența Ucrainei. Legătura dintre nordul Bucovinei, acum ucrainian, și sudul său, rămas în componența României, se pierde treptat, din pricina reorientării demografice prin infuzia populației slavofone, a scăderii populației românești, rămasă doar în câteva zone compacte și, în general, a vicisitudinilor istoriei de care acest teritoriu a avut parte.

Regiuni administrative Bucovina


* România
** Județul Suceava (exceptând orașul Fălticeni și împrejurimile sale)
** Județul Botoșani (doar câteva sate, care fac parte astăzi din comuna Mihăileni: satele Sinăuții de Jos, Rogojești și Cândești)

* Ucraina
** Regiunea Cernăuți (exceptând orașul Hotin și împrejurimile sale, care fac parte din Basarabia, precum și zona Herța care nu a facut parte din regiunile reunite sub conducerea Casei de Habsburg)

Turism Bucovina


Această zonă oferă priveliști de o rară frumusețe, la care se adaugă mai multe mănăstiri construite de foști domnitori și boieri moldoveni (Mușatinii, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ștefan Tomșa, Alexandru Lăpușneanu, Familia Movileștilor ș.a.), fiecare cu culoarea sa specifică: Voroneț (albastru), Humor (roșu), Sucevița (verde), Moldovița (galben) și Arbore (combinație de culori).
 
Căutare județ în Bucovina:
 
Regiunea Bucovina în contextul țării
Harta regiunii Bucovina
 
Hoteluri din Bucovina

Contribuie la dezvoltarea paginii regiunii geografice Bucovina

Cazare in Bucovina