Rădăuți este un municipiu din județul Suceava, Bucovina, România. Are o populație de 27.759 locuitori. Până în 1950 a fost reședința județului Rădăuți.

Istoric Rădăuți

Teritoriul de astăzi al orașului Rădăuți, cât și imprejurimile sale, au fost locuite încă din timpurile preistorice. Oamenii au venit la vale de pe dealurile din jur, după retragerea apelor și asanarea mlaștinilor. Pădurile necuprinse ofereau omului preistoric vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea Ochiurilor, erau pline de pește. În vadul Suceviței, lângă fostul sat Vlad Vladichii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.

Tradițiile locale vorbesc despre voievodul Radomir, de la care și-ar avea numele său: Radomirovți, prescurtat Radovți, de unde Rădăuți. O altă variantă ar fi și aceea după care numele Rădăuți ar veni de la latinul Rothacenum, unde romanii, după cucerirea Daciei, ar fi întemeiat aici o puternică și organizată colonie; sau cea de a treaia variantă: Rădăuți provine de la "satul bucuriei" sau "satul sfatului" = rada (vezi slavul și polonezul rada).

După întemeierea Moldovei, istoria așezării este marcată de Bogdan care alege, din punct de vedere strategic, ca inimă a rezistenței sale, Valea Sucevei, unde se aflau "satele lui Radomir". Din 1359, venind vremuri mai liniștite și pentru marele voievod Bogdan, a început înfrumusețarea capitalei sale Rădăuți. În locul unei bisericuțe de lemn, el clădește Biserica Domnească (Bogdana) cu prispă mitropolitană în interiorul altarului.

Localizare Rădăuți

Localitatea este așezată în județul Suceava, în partea nordică a acestuia, la o distanță de 38 km de orașul Suceava. Coordonatele geografice ale orașului sunt 25°54' longitudine estică și 47°51' latitudine nordica.

Populație Rădăuți

Rădăuțul este al treilea oraș ca mărime din județ, după Suceava (115.183 locuitori) și Fălticeni (31.605 locuitori). Alte localități importante ale județului sunt Vatra Dornei (17.668 locuitori), Câmpulung Moldovenesc (20.726 locuitori), Gura Humorului (15.900 locuitori), Vicovu de Sus (14.150 locuitori), Solca (4.599 locuitori) și Siret (9.985 locuitori). În municipiul Rădăuți trăiesc aproximativ 12% din totalul populației urbane a județului.

Regiunea de influență a orașului are un număr de aproximativ 135.000 de oameni, ceea ce reprezintă cam 19% din populația totală a județului și se întinde pe o suprafață de 1190 km², ceea ce reprezintă 14% din suprafața totală a județului cu o densitate de aproximativ 118 persoane/km². Ea este limitată în partea estică de comuna Dornești, spre vest de satul Nisipitu și granița cu Ucraina, spre nord de granița cu Ucraine, iar spre sud de orașul Solca. Populația orașului este de 29.774 locuitori reprezentând 22% din populația din zona de influență. Restul de 105.226 locuind în mediul rural în comune și sate în număr de 30.

În Rădăuți ("Radautz") a existat o numeroasă populație evreiască. Astfel, în 1880 existau 11.162 locuitori evrei, reprezentând 30.9% din populația orașului.
În 1888 comunitatea evreiască număra 523 de familii, care dispuneau de un templu și șase școli oficiale. În 1914, populația evreiască ajunsese la 6000 de persoane. La începutul lunii octombrie 1941, autoritățile pronaziste au aordonat ca toți evreii să părăsească orașul în 2 zile.

Evoluție istorică Rădăuți

Prima atestare documentară a localității apare în 1392, într-un uric, împreună cu satul Olovăț (Volovăț), dar existența localității se pare a fi mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5000 de ani care fac parte din cultura Cucuteni. Denumirea sa provine, după spusele unor istorici, de la numele proprietarului său Radomir, după alții denumirea ar veni de la cuvântul latin Rottacenum, dat de ostașii garnizoanei romane din Siret. Sub influența slavă denumirea latină se transformă în Rădăuți. În timp localitatea a avut evoluții ascendente și descendente, în funcție de evenimentele istorice.

Evoluția localității a fost influențată în mare parte de condițiile climaterice: localizarea într-o zonă mlăștinoasă împreună cu nivelul ridicat al precipitațiilor care duceau la inundarea frecventă a vechii vetre a satului și iernile foarte reci (în timpul iernii au fost înregistrate temperaturi de −35 grade Celsius), situații care au stopat dezvoltarea sa.

Factorii social-economici care au influențat negativ dezvoltarea localității au fost ridicarea mănăstirii Rădăuți la statutul de episcopie in 1402, lucru ce a încetinit evoluția spre treapta superioară de dezvoltare, trecerea de la sat la târg, și localizarea în apropierea Curții Domnești și a Ocolului Bădeuți, ceea ce a eclipsat rolul administrativ al Rădăuțiului. Astfel, în anul 1774 Rădăuțiul număra doar 140 de fumuri cu 132 de familii din care doar 58 erau țărani liberi.

Prima evoluție importantă și începerea urbanizării a apărut abia după trecerea sub administrație austriacă, aceasta încurajând imigrarea în număr destul de ridicat a coloniștilor. Noua administrație asanează fosta mlaștină din actuala zonă centrală, conducând astfel la dezvoltarea acesteia, aici formându-se viitorul nucleu central, cu funcțiuni administrativ-comerciale. Orașul începe să se transforme dintr-un târg, tipic moldovenesc, într-un oraș cu o configurație și imagine urbană diferită de tipicul moldovenesc al zonei, fapt ce îl va face pe Nicolae Iorga să afirme: "Rădăuții dau cu adevărat icoana unui târg galițian".

În timpul primului război mondial orașul este ocupat și reocupat de părțile beligerante, ducând la distrugerea acestuia într-o proporție destul de ridicată.

Vocația de centru regional a orașului a început să apară încă din perioada medievală, aici funcționând o școală mănăstirească, unde au fost redactate manuscrise de valoare, utilizate de în Țaria Românească și Moldova. Începând cu anul 1759 importanța școlii se reduce în favoarea celei de la Putna devenită "Academie Domnească" și recunoscută oficial ca școală înaltă. Odată cu începutul anului 1747 prin dispoziția domnitorului Ion Ghica Vodă este înființată prima școală. Dezvoltarea rolului de centru educațional a început în anul 1774 când se înființează școala pentru clasele sărace ale societății.

Prin trecerea la stadiul de târg, localitatea a căpătat rolul de centru economic regional, rol datorat în mare parte târgului săptămânal ce mijlocea schimbul de produse dintre producătorii din zona nordică a Țării Moldovei și cei din partea sudică, funcțiune care se menține și în zilele de astăzi, prin târgul din fiecare vineri.

Odată cu migrația populației de etnie germană și evreiască (în majoritatea lor foști soldați din armata austro-ungară) a început dezvoltarea sectorului micilor meșteșugari și comercianți, primul negustor din oraș fiind un evreu, ce și-a înființat prăvălia în anul 1796.

Odată cu trecerea sub administrația austro-ungară datorită medicilor militari germani a început dezvoltarea sectorului sanitar, datorită consultațiilor pe care aceștia le dădeau inclusiv populației civile, la început doar pentru etnicii germani apoi și pentru restul populației.

Evoluția urbanistică a orașului Rădăuți

Dezvoltarea orașului a avut o evoluție necontrolată în prima parte a existenței sale, primul început de urbanizare apare abia în secolul XVIII în zona centrală prin parcelările făcute de austrieci, iar partea nordică, care a fost arealul locuit de români s-a dezvoltat ca țesut de tip rural, cu străzi întortocheate, majoritatea păstrându-se și astăzi. O perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două comunități, cea română și cea germană, cu două administrații separate.

Limita orașului în partea sa sudică era limita proprietății mănăstirii Bogdana. Abia după al doilea război mondial au fost dezvoltate parcelări, până în perioada anilor '60-'70 când s-a trecut la urbanizare accentuată, prin construirea cartierelor de tip dormitor din fostul manej al hergheliei, astăzi cartierul Călărași, sau strada Manejului. În perioada anilor '70-'80, orașul a fost sistematizat în partea sudică, prin construcția cartierului "Hipodrom", peste fostele grajduri ale hergheliei. La începutul anilor '80 s-a dat startul sistematizării în zona actuală a cartierului Obor, a cartierului de locuințe Mihai Viteazu și au avut loc intervenții majore în zona centrală, prin construcția locuințelor colective de pe strada Putnei și a Magazinului General.

Obiective turistice Rădăuți

*Grădina Zoologică Rădăuți

Personalități Rădăuți

* Lothar Rădăceanu, 1895-0955, jurnalist, lingvist și politician.
* Avigdor Arikha, n. 28 aprilie 1929, pictor și grafician.
* Mihai Tatulici, n. 3 iulie 1948, jurnalist, scriitor, director de programe la Realitatea TV
* Lucian Dan Teodorovici, n. 17 iunie 1975, prozator, scenarist
* Gabriel Daliș, n. 8 mai 1978, poet, jurnalist

• Broșteni
• Cajvana
• Câmpulung Moldovenesc
• Dolhasca
• Fălticeni
• Frasin
• Gura Humorului
• Liteni
• Milișăuți
• Rădăuți
• Salcea
• Siret
• Solca
• Suceava
• Vatra Dornei
• Vicovu de Sus