Municipiul Drăgășani este un municipiu situat în sud-estul județului Vâlcea, România.

Geografie Drăgășani

Geografic, municipiul Drăgășani este situat la limita de sud a județului Vâlcea, pe terasele de pe partea dreaptă a râului Olt, la 53 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.

Sub aspect geomorfologic, teritoriul localității se situează în marea unitate Podișul Getic, subdiviziunea "Valea Oltului". Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole.

Municipiul mai cuprinde și următoarele localități adiacente: " Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor".

Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă : "râul Olt" în partea de est și "pârâul Peșceana" la sud. Apa subterană este cantonată în două straturi, unul la adâncime de 5-8 metri, provenit din precipitații, și altul în luncă, la 2-3 metri de la suprafața terenului, alimentat de râul Olt care este amenajat hidroenergetic complet.

Istorie Drăgășani

Continuitatea vieții pe teritoriul actualului municipiu este pusă în evidență de siturile arheologice din "cartierul Bârsanu", unde săpăturile efectuate arată organizări umane încă din paleolitic, neolitic și epoca bronzului. Menționăm că doar la circa 60 km de Drăgășani au fost găsite urme de umanoizi de 2000000 i. Hr., cele mai vechi din Europa, la "Bugiulești comuna Tetoiu".

Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane și anume pe drumul roman care facea legătura între castrul roman Sucidava (Celei - județul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimănești - județul Vâlcea) și continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de "Tabula Pentingeriana" (hartă romană).

Cea dintâi atestare documentară a localității este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina care arată: "jupânul Fârtat pârcalabul și fiii lui, ca să-i fie în Lălești și "Drăgașani" și în Murgești, pentru că i-au fost bătrâne și drepte moșii de moștenire".

Și despre cartierele componente ale municipiului, înainte sate din vecinătatea vechiului târg există atestări documentare: "cartierul Momotești" datat 12 iulie 1527 într-un hrisov al lui Radu de la Afumați; "Zlătărei" (fostă comună) în 1519 într-un hrisov al lui Neagoe Basarab; "Gârdești" la 3 iunie 1519,în cartea lui Mircea Vodă.

Principala ocupație a locuitorilor a fost și este "cultivarea viței de vie și prelucrarea strugurilor". Renumele viilor și vinului de Drăgășani a fost întotdeauna la loc de cinste.

De Drăgășani ca "târg" putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea.

În 1772 "austriacul Von Bauer" scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgășani: "sat cu o casã episcopalã, o curte boiereascã, o bisericã, vii și un târg".

În zona Drăgășanilor câțiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu conduși de "Preda Drugănescu" alãturi de eteriști au opus rezistențã trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgășani s-a ridicat, în anul 1884 în parcul din centrul orașului, "un monument comemorativ".

Revoluția din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgășaniului, aflându-se în armata revoluționară de la "Troianu" (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusã de Gheorghe Magheru fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu.

Anul 1995 are o semnificație aparte în viața Drãgãșaniului pentru că atunci s-au împlinit "460 de ani de la atestarea" prin documente oficiale a localitãții și a dobândit "statutul de municipiu".

Merită amintit și eroismul de care au dat dovadă elevii "Școlii de subofițeri jandarmi" la 30 august 1944, care au dezarmat o coloană militară motorizată germană.

Demografie Drăgășani

La recensământul din 2002, populația Drăgășaniului era de 20.798 locuitori din care 98,90% români (20.571 locuitori), 0,95% romi (199 locuitori) și 0,15% de alte etnii. Sub profil religios, 99,41% s-au declarat ortodocși și 0,59% de alte religii.

Economie Drăgășani

În afară de viticultură,principala ocupație a locuitorilor municipiului, până în anii 1970, au mai existat și ateliere meșteșugărești legate de activități casnice (croitorii,ateliere de reparații a diferitelor aparate casnice) sau ateliere legate de producerea de cele necesare viticulturii și prelucrarii strugurilor. După 1970, s-au construit o fabrică de jenți auto și una de încălțăminte cu fețe din pânză (bascheți, teniși).

Tot pe raza municipiul se află "Institutul de Cercetări Viticole".

Obiective turistice Drăgășani

Se remarcă în oraș câteva construcții reprezentative ale continuității sociale și culturale acestei localități cum ar fi:
# "Casa memorială a scriitorului Gib Mihăescu"
# "Biserica Târgului Drăgășani" care a fost o construcție mare de zid, înconjurată cu ziduri, din care o parte se mai păstreaza și astăzi. În jurul ei s-au dat luptele între panduri și turci în 1821. Ea a fost demolată după primul război mondial și pe același loc s-a ridicat actuala catedrală a orașului
# "Biserica Sf. Ilie", monument de cultură, care a fost zidit a treia oară în anul 1834
# "Biserica Adormirea Maicii Domnului" din cartierul Capu' Dealului
# "Biserica Sf. Nicolae" din cartierul Gardeți
# "Ruinele castrului roman "Russidava" sau "cetatea "Domnului de Rouă", descoperite în cartierul Momotești la circa 150 m de șoseaua națională, Râmnicu Vâlcea - Craiova, via Găneasa.
# "Muzeul Vinului", în centrul orașului

Personalități Drăgășani

*Gib Mihăescu,( n. 1894, Drăgășani, d.1935) prozator.
*Mugur Isărescu (n. 1949), economist român, guvernator al Bancii Naționale a României, prim-ministru român între decembrie 1999 și noiembrie 2000.
*Răducu Emilia Denisa,( n. 1989, Drăgășani) cântareată.

• Băbeni
• Băile Govora
• Băile Olănești
• Bălcești
• Berbești
• Brezoi
• Călimănești
• Drăgășani
• Horezu
• Ocnele Mari
• Râmnicu Vâlcea