Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Râșnov

Județ: Brașov Site-uri utile:
Primaria Râșnov
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 15 022 loc (locul 122)
Recensământ: 2002
Suprafață: 164 km2 (locul 29)
Densitate: 94 loc/km2 (locul 132)
Altitudine: - m. (locul - )
Atestare documentară: - (locul - )
Latitudine: 45 grade 33' 00"
Longitudine: 25 grade 27' 00"
Localități: Râșnov Romacril
Primar: Ioan Adrian Veștea, PNL din 2008
 
Râșnov (în trad. "Poiana Rozelor") este un oraș din județul Brașov, Transilvania, România.

Date geografice Râșnov


Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei, aflându-se la cca. 676 m deasupra nivelului mării.

Istoric Râșnov


Așezare rurală daco-romană.

Cetatea țărănească Râșnov


*În partea superioară a Țării Bârsei, la circa 15 km depărtare sud-vestică de orașul Brașov, pe vechiul drum comercial care lega – prin trecătoarea Bran – bătrâna cetate a Brașovului de capitala de odinioară a Țării Românești, Câmpulung Muscel, se află orașul Râșnov, menționat deseori în documentele medievale ca orășel-târg.

*Fiind o cetate țărănească, ridicată în evul mediu de locuitorii Râșnovului cu scopul de a se adăposti și apăra în vremurile invaziilor vrăjmașe, trecutul ei este strâns legat de întreaga dezvoltare istorică a populației respective.
*Cercetările arheologice vorbesc despre o intensă viață daco-romană pe aceste plaiuri ale Țării Bârsei. Săpăturile arheologice arată că în epoca dacică locuiau dacii cumidavensi, avănd centrul principal așezarea Cumidava, așezată pe teritoriul agricol al orașului Râșnov la circa 500m est de râul Bârsa. Castrul roman descoperit aici a fost construit la începutul stăpânirii romane si a dăinuit până după anul 250 d.C. cu scopul de a supraveghea și apăra căile de pătrundere peste munți în Țara Bârsei, atestată de o inscripție de pe vremea împăratului Alexandru Sever (222-235 d.C.) găsită chiar în ruinele acestui castru.
*Prin poziția sa geografică, castrul roman de la Cumidava putea supraveghea mai multe căi de acces în Transilvania, atât Trecătoarea Bran cât și cea de pe Valea Râșnoavei dintre Râșnov și Predeal-Bușteni.
*În perioada feudalismului timpuriu (sec. X-XIV) pe cuprinsul Transilvaniei apar la începutul sec. al X-lea voievodatele conduse de Menumorut, Glad și Gelu, în afară de acestea existând și alte voievodate, puternice autonomii românești, printre care și Țara Bârsei, menționată în anul 1211 în privilegiul acordat cavalerilor teutoni, care colonizează Țara Bârsei, de regele Andrei al II-lea al Ungariei. La începutul sec. al XVI-lea, obștea românească de la Râșnov este pomenită într-un recensământ oficial ca fiind condusă de un cneaz.
*În timpul șederii cavalerilor teutoni în Țara Bârsei (1211-1225) au fost aduși în această regiune primii coloniști sași, dintre care o parte au fost așezați la Râșnov alături de populația românească băștinașă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi așezări.
*Datorită relațiilor permanente cu Țara Românească, orașul Râșnov ajunge un important centru economic și cultural, în anul 1384 fiind ridicată biserica de piatră a obștei romănilor râșnoveni, unul din cele mai vechi monumente arhitectonice din Țara Bârsei.
*Documentar, denumirea Râșnovului apare prima dată în anul 1331 sub forma româno-slavă de Rosnou, iar ulterior sub formele de Roșnow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roșinov (1377), Rosarum (1388). Denumirea de Râșnov are la bază cuvântul „roz” care înseamnă trandafir, atât în limba latină, cât și în limbile slavă și germană în epoca medievală trandafirul fiind ales ca emblemă a orașului.
*În perioada feudalismului dezvoltat (sec. XIV-XVI) orașul Brașov ajunge cel mai important centru economic din Transilvania, iar alături de el Râșnovul devine al doilea târg din Țara Bârsei, fiind menționat în documentele medievale ca „târg” având juzii și jurații săi.
*Pe lângă viața agricolă, se dezvoltă meseriile care se organizează în bresle pe ramuri de producție. La Râșnov breasla strungarilor în lemn și a țesătorilor au desfășurat o bogată activitate, produsele lor, alături de produsele breslelor brașovene, au avut un bogat debușeu pe piețele târgurilor din Țara Românească. În majoritatea privilegiilor comerciale acordate de domnii Țării Românești brașovenilor la tratative iau parte și delegații Râșnovului.
*Importanța economică a Râșnovului va crește și mai mult după anul 1427, când regele Sigismund de Luxemburg vizitând irașul și cetatea, i-a acordat dreptul de a ține târg.
*Românii râșnoveni posedau în Țara Românească diferite proprietăți printre care „stăpânirea asupra muntelui Baiul”, pe care îl obținuseră de banul Udriște și Toma postelnicul, fapt confirmat și de Mihai Viteazul care numește Râșnovul „orașul domniei mele”.
*Dezvoltarea orașului Râșnov a avut mult de suferit din cauza poziției sale geografice. Drumul comercial care trecea prin trecătoarea Branului era și o importantă cale de invazie pentru oștirile dușmane, acestea pătrunzând in Țara Bârsei, intâlneau ca primă așezare mai importantă orașul Râșnov pe care deseori îl pustiau.
*Marea invazie a tătarilor din 1241, când Țara Bârsei a fost pustiită, precum și invaziile care au urmat, au determinat pe locuitorii Râșnovului să se gândească la construirea unui sistem de apărare cât mai puternic.
*Așa se explică necesitatea construirii cetății țărănești a Râșnovului în care populația a fost silită de nenumărate ori să se refugieze istoria cetății fiind în mare măsură istoria însăși a orașului.
*Cetatea Râșnov a fost construită prin efortul colectiv al locuitorilor din această așezare ajutați de cei din comunele învecinate, Cristian și Vulcan într-o perioadă când principala ocupație a acestora era agricultura, din care s-a și numit „cetate țărănească”.
*Prima mențiune documentară despre cetatea țărănească a Râșnovului datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Brașov și de cetatea Râșnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor.
*Începuturile zidirii cetății au fost stabilite la sfârșitul sec. al XIII-lea de către țăranii râșnoveni, nu are un stil arhitectonic pretențios apropiat de construcția caselor obișnuite, adaptat cerințelor de fortificare. Ca material au fost întrebuințate piatra și cărămida. Înălțimea zidurilor este de aproximativ 5m, iar lățimea cea mai mare o prezintă zidul sudic, care nefiind dublat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca și turnurile erau acoperite cu țiglă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.

Informații suplimentare
Traseul zidurilor este neregulat, din cauza terenului accidentat de la marginea culmei dealului pe care îl înconjoară, fapt care imprimă zidurilor cetății profilul unei masive centuri zimțate.
Complexul cetății țărănești a Râșnovului cuprinde două curți: una exterioară, în fața zidului estic al cetății, mărginită de un zid fortificat și dotat cu un turn pătrat denumit „turnul vechi”; una interioară, înconjurată de zidurile și turnurile cetății. Curtea exterioară, situată în partea estecă a cetății, servea pentru adăpostirea vitelor, constituind în același timp și un avanpost întărit pentru apărarea cetății.

Demografie Râșnov


 
 
Stema orașului Râșnov
Stema orasului Râșnov
 
Harta rutieră a orașului Râșnov


Hoteluri din Râșnov

Vedere din satelit a orașului Râșnov


Cazare in Râșnov

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Râșnov