Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea județului Brașov

Regiunea geografică: Transilvania Site-uri utile:
Consiliul Judetean Brașov
Prefectura Brașov
Resedință de județ: Brașov
Populație: 596 140 loc (locul 12)
Recensământ: anul 2002
Suprafața: 5 363 km2 (locul 25)
Densitate: 111 loc/km2 (locul 7)
Abreviere: BV
Președinte Consiliu Județean: Aristotel Căncescu (PNL)
Prefectul județului: Adriana Donțu
 
Brașov este un județ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și Altland-ul săsesc.

Geografie Brașov


Vecini Brașov


Jud. Mureș și Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzău la sud-est, jud. Prahova, Dâmbovița și Argeș la sud și jud. Sibiu la vest.

Suprafața Brașov


Județul Brașov are o suprafață de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării.

Relieful Brașov


Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde ale Munților Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului.

Apele Brașov


Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților.

Clima Brașov


Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346mm). Temperatura medie anuală în județ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung chiar și la 25-30m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

Fauna Brașov


Rețeaua căilor rutiere Brașov


Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale.

Șosele internaționale Brașov


:* E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Brașov - București - Constanța, cu prelungirea Poti - granița cu China.

:* E68 "Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov"

Drumuri naționale Brașov


:* DN1 "Arad - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București"
:* DN1A "Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești"
:* DN10 "Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău"
:* DN11 "Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești"
:* DN73 "Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești"
:* DN73A "Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Șinca - Șercaia"

Rețeaua căilor feroviare Brașov


Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații:
* Tronsonul "Brașov - Predeal - București"
* Tronsonul "Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni"
* Tronsonul "Brașov - Rupea - Sighișoara - Teiuș"
* Tronsonul "Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de jos"
* Tronsonul "Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului"
* Tronsonul "Brașov - Zărnești"

Populația (2004) Brașov


* Date generale:
:* Total locuitori .............. 596.140
:* Populație urbană ......... 446.622
:* Populație rurală ........... 149.518
:* Sex masculin .............. 290.537
:* Sex feminin ................. 305.603
* Populația stabilă pe orașe:
:* Municipiul Brașov .............. 284.653
:* Municipiul Făgăraș ............ 39.725
:* Municipiul Săcele .............. 30.857
:* Municipiul Codlea .............. 24.053
:* Orașul Predeal ................ 5.417
:* Orașul Zărnești ................. 25.670
:* Orașul Râșnov .................. 15.795
:* Orașul Victoria .................. 9.467
:* Orașul Rupea .................... 5.800
:* Orașul Ghimbav ................. 5.185

în perioada interbelică

* Structura etnică:
:* Români .......................... 87,3%
:* Maghiari (și secui)........... 8,7%
:* Germani (și șvabi, sași).... 0,8%
:* Alte naționalități .............. 3,3%
* Structura după religie:
:* Ortodocși .............. 85,4%
:* Romano-catolici ..... 3,9%
:* Evanghelici ............ 2,6%
:* Reformați ............... 2,5%
:* Unitarieni ............... 1,1%
:* Greco-catolici ......... 0,8%
:* Alte religii ............... 3,7%

Scurt istoric Brașov


Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole și de meșteșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizației locale.
În această zonă au locuit "dacii cumidavensi", având centrul principal la Cumidava (Râșnov). În această perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.
După retragerea aureliană, populațiile migratoare care au trecut prin această zonă au fost atrase de bogăția locurilor. Cea mai pregnantă amprentă și-au pus-o triburile slave, așezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii și hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formațiuni politice în zona Țării Făgărașului și Țării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea și asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ștefan. Se pare totuși că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu și-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizați sașii, secuii și teutonii. Multă vreme apoi, românii s-au condus după "Jus valahicum antiqua lex", obiceiul pământului, iar Țara Făgărașului a fost o feudă a Țării Românești de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraș și condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Țara Argeșului, la Câmpulung Muscel, și pun bazele Țării Românești de mai târziu.

Economie Brașov


Atracții turistice Brașov


* Templul de la Șinca Veche - peste 7.000 ani vechime
* Municipiul Brașov și împrejurimile sale
* Rezervația Naturală Tâmpa (singura din lume aflată in centrul unui oraș)
* Munții Făgăraș
* Tigăile din Munții Ciucaș
* Complexul Piscicol Dumbrăvița
* Parcul Național Piatra Craiului
* Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervație naturală), (momentan închisă pentru conservare)
* Pădurea Bogății
* Bazaltele de la Racoș
* Mlaștina Hărmanului
* Peștera Bârlogul Ursului
* Peștera Valea Cetății
* Peștera Liliecilor
* Cheile Zărneștilor
* Vulcanii noroioși de la Băile Homorod
* Muntele Postăvaru
* Cheile Dopca
* Situl fosilifer Ormeniș
* Microcanionul în bazalt de la Hoghiz
* Bisericile fortificate din Țara Bârsei
* Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
* Mănăstirea Franciscanilor, Brașov
* Cetatea Făgăraș
* Castelul Bran
* Cetatea Rupea
* Cetatea Feldioara
* Cetățile țărănești de la Râșnov, Prejmer, Hărman, Sânpetru
* Stațiunile Poiana Brașov, Zizin și Predeal
* Turbăria de la Mândra, (Rezervație naturală)

Diviziuni administrative Brașov


Județul este compus din 4 municipii, 6 orașe și 48 de comune.

Municipii Brașov


* Brașov
* Făgăraș
* Codlea
* Săcele

Orașe Brașov


* Ghimbav
* Râșnov
* Rupea
* Victoria
* Zărnești
* Predeal

Comune Brașov


* Apața
* Augustin
* Beclean
* Bod
* Bran
* Budila
* Bunești
* Cața
* Cincu
* Comăna
* Cristian
* Crizbav
* Drăguș
* Dumbrăvița
* Feldioara
* Fundata
* Hălchiu
* Hărman
* Hârseni
* Hoghiz
* Holbav
* Homorod
* Jibert
* Lisa
* Mândra
* Măieruș
* Moieciu
* Ormeniș
* Părău
* Poiana Mărului
* Prejmer
* Racoș
* Recea
* Șercaia
* Șinca
* Șinca Nouă
* Sâmbăta de Sus
* Sânpetru
* Șoarș
* Tărlungeni
* Teliu
* Ticușu
* Ucea
* Ungra
* Vama Buzăului
* Viștea
* Voila
* Vulcan

Surse bibliografice Brașov


# S. Pop, Șt. Princz, "Brașov - ghid turistic", Ed. Pentru Turism, București, 1974,
# Pagini aurii, Județul Brașov, ediția 2005
# ADAC, Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V, München, 1993
 
 
Harta județului Brașov
Harta judetului Brașov
 
Hoteluri din Brașov

Contribuie la dezvoltarea paginii judetului Brașov

Cazare in Brașov