Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Brașov

Județ: Brașov Site-uri utile:
Primaria Brașov
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 253 200 loc (locul 7)
Recensământ: 2002
Suprafață: 267 km2 (locul 7)
Densitate: 1 064 loc/km2 (locul 26)
Altitudine: aprox. 600 m. (locul 134)
Atestare documentară: 1234 (locul 26)
Latitudine: 45 grade 39' 36"
Longitudine: 25 grade 36' 36"
Localități:
Primar: George Scripcaru
 
Brașov (de asemenea pe hărțile vechi trecut "Cron∫tadt" sau "Braßov", între 1950 și 1960 "Orașul Stalin") este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România. Deține titlul de oraș-martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de 284 596 locuitori. Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Patronul orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforții Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief.

În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român.

Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ține aproape în fiecare an în centrul orașului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, P!nk sau Christina Aguilera.

Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice și culturale.

Istoria Brașov


Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brașovului apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului

Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.

Până spre secolul XIII al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.

1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.

1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara Bârsei. Se pare că au întărit cetatea Brașovia de pe Tâmpa.

1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.

1234 - Corona: Cercetătorul "Norbert Backmund" a editat așa-numitul "„Catalogus Ninivensis”", care conține o listă a tuturor mănăstirilor premostratense din Ungaria și Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște "„Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”".

1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construiește la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.

1252 - Barassu: În acest an, regele "Bela al IV-lea" donează "„tera Zek”", comitelui Vincențiu, fiul lui Akadas, proprietate așezată între pământurile românilor de Cârța, cele ale sașilor "„de Barasu”" și cele ale secuilor de Sebus. "Fr. Killyen", referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de fapt denumirea unui ținut întreg. După afimația sa, toate cele trei toponime la care face referință documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și nu la vreun oraș. În acest caz „Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.

1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta și o fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care "Ștefan", regele Ungariei, aproba contractul dintre "„Chyel comes, filius Erwin de Calnuk”" și "„Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”". Într-un alt document emis de regele Ungariei, "Venceslav", la 10 decembrie 1301, se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este în posesiunea localităților Mikofalva și Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia comiților din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau la Țara Bârsei.

1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedește a fi primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: "„Datum in Braso”", fiind emis de regele "Ladislau al IV-lea".

Urmează menționarea tot mai deasă a municipiului: Brașov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.

1323: Se întemeiază mănăstirea dominicană în Braso.

1364: Brașovul primește privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de „etapă și depozit” din 1369.

1377: Se începe construcția bisericii Sf. Maria (sau Neagră, cum va fi numită după incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.

1395: Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianță împotriva puterii otomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de a-și construi fortificații de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.

1399: O bulă a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbește despre biserica Sf. Nicolae din Șchei și lasă să se întrevadă existența unui locaș de învățătură în jurul ei.

1421 și 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa.

1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.

1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere a cetății Brașovia de pe șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale a Brașovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) porți fortificate și 32 turnuri de apărare (numite și „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de apărare plin cu apă.

1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată.

1486: Brașovul și toată Țara Bârsei intră în "Universitatea Săsească", prin confirmarea privilegiului "„Andreanum”" pentru toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei.

1521: Judele Brașovului, "Johann (Hans) Benkner", primește de la "Neacșu" din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre.

1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită și distrusă din ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) și patru bastioane la colțuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice și închisoare în perioada anilor 1940 - 1950.

1533: Umanistul Johannes Honterus înființează prima tipografie din Brașov, urmată de primul gimnaziu din localitate, la 1544.

1546: La Brașov se înființează prima moară de hârtie din sud-estul Europei.

1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa carte în limba română: „Întrebare creștinească”.

1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov unde își unește oastea cu trupele secuilor răsculați. În ziua următoare, voievodul primește cheia orașului. După cucerirea Transilvaniei, va ține prima dietă în Casa Sfatului.

1628: Protopopul Vasile din Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.

1688: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autorități habsburgice. Mișcarea este înăbușită, iar capii ei executați.

1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. Drept urmare acestei calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului a durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor.

1731: Dascălul șcheian "Petcu Șoanu" tipărește primul calendar-almanah românesc.

1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activității dascălilor șcheieni.

1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetății prin instalarea felinarelor cu ulei.

1835: Se înființează "„Casa generală de economii”" din Brașov, prima instituție de credit din Transilvania. Între 1837 și 1867, primul director al acesteia va fi Peter Lange von Burgenkron.

1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, în redacția lui George Bariț. Este primul ziar românesc din Marele Principat
al Transilvaniei. Tot aici, tipărește și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”.

1848: Revoluția pașoptistă cuprinde și Brașovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Prințipurile noastre pentru reformarea patriei”, de către fruntași de seamă ai culturii și politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor într-un singur stat. Românii din Șchei manifestă pe 11 aprilie pentru câștigarea de drepturi politice.

1850: Este întemeiat "Gimnaziul român" sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei Șaguna, căruia îi poartă numele astăzi.

1854: Între Brașov și Sibiu s-a instalat o linie telegrafică.

1873: Pe 30 martie în Brașov pătrunde primul tren. Ulterior, în 1879, avea să fie dată în folosință și linia Brașov - București.

1889: Brașovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectați 22 de abonați particulari. Exista o legătură telefonică cu Zărneștiul.

1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Brașov pe itinerariul Piața Sfatului - Gara Bartolomeu. Ulterior, locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.

1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea Gimnaziului „Andrei Șaguna”.

1916: 16 august Armata Română intră în Brașov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar român al Brașovului. Pe 8 octombrie, garnizoana românească din oraș este masacrată de către inamic în așa-numita "Tranșee a morții" din Bartolomeu.

1930: Este înființată Uzina electrică, cu finanțarea principalelor fabrici brașovene, nevoite până atunci să utilizeze generatoare proprii.

1940: În urma Dictatului de la Viena, Brașovul rămâne României. Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimțit și la Brașov (7,4° pe scara Richter)

1943: Până în 1944 Brașovul suferă distrugeri însemnate din cauza bombardamentelor aviației americane.

1945: În ianuarie, sașii din Brașov sunt deportați în U.R.S.S.

Între 8 septembrie 1950 și 24 decembrie 1960 s-a numit Orașul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, și a fost capitala regiunii cu același nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic

1968: Are loc prima ediție a Festivalului Internațional "„Cerbul de Aur”".

1971: Se înființează „Universitatea din Brașov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.

1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (7,2° pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate.

1986: 31 august: Cutremur de pământ (7° pe scara Richter)

1987: 15 Noiembrie Muncitorii brașoveni se revoltă împotriva regimului comunist. Totul a pornit de la Intreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulțumiți de neplata salariilor cuvenite și înăsprirea condițiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte intreprinderi precum și o mare parte a populației orașului. Revolta a fost înăbușită de forțele comuniste iar liderii ei întemnițați și supuși la torturi și deportări.

1989: 22 - 25 decembrie Revoluția. La Brașov au loc violențe soldate cu numeroase victime (84 morți și 236 răniți).

1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9° pe scara Richter)

2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resimțit foarte puternic (6° pe scara Richter)

Calamități abătute asupra Brașovului Brașov


De-a lungul vremii, Brașovul a suferit numeroase calamități, naturale sau antropice, ceea ce nu a împiedicat totuși dezvoltarea sa:
* Cutremure: 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990, 2004
* Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913
* Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
* Inundații:
* Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari)
* Ciumă și alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646, 1660¹, 1756
:¹ - pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului

Numele si stema Brașov


Etimologia toponimelor "„Brașov”" și "„Corona”" Brașov


„Într-o lucrare din 1933, "Nicolae Drăgan" constata cât de răspândit este numele Brașov în spațiul țării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă comună "Rodj" în județul Timiș în veacul al XV-lea și hidonimul «Brașovana» în județul Neamț, vale și sat lângă Vaslui, «Izvorul Brașovului» lângă Buzău și «Brașovița» lângă Ialomița. I se atribuie toponimului o origine slavă în baza radicalului «Braș». "I. Pătruț", slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul «Braso»” (prof. Vasile Olteanu). "Sextil Pușcariu" îl socotea tot un antroponim/diminutiv: „Brașa”. Profesorul "Pavel Binder", într-un studiu din 1964 explică faptul că cele două numiri, Corona și Brașov, se suprapun în timp: „Corona” desemna cetatea iar „Brașov” împrejurimile. Aceste afirmații atrag replica academicianului Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul Brașov este tot una cu cetatea Brașov. Totodată, socotește ca fantezistă interpretarea profesorului brașovean "F. Philippi", conform căreia cele două numiri (Corona și Brașov) se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-și coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă "„crono na brad tschop-lita”". Astfel, din „crono” derivă Corona, iar din „brad” - „Bra(d)șov”.

Unii cercetători pun denumirea Brașovului în legătură cu „râul Brașov”. "„Fluvium Brassou”" este, într-adevăr, atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul șcheian "Radu Tempea" afirma că "„Brașovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brașovia”". "Pavel Binder" plasează râul însă în Țara Bârsei și nu la poalele Tâmpei, probabil râul Ghimbav. Totuși, se pare că râul despre care se vorbește nu e altul decât actualul pârâu Graft, care, până a fi canalizat, venea din Șchei învolburat și mare.

Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de "F. Philippi" și reluată în 1928 de "G. Treiber" și "E. Jekelius". Astfel, ei localizează Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din vale. Etimologic, ei considerau numele „Barasu” ca provenind din slavonul „baras”, însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, "G. Kisch", în 1929 încearcă o nouă derivare a celor două toponime, Corona și Brașov, după lucrarea lui "F. Philippi": „krun”, care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădișor”, de unde numele de „Brașeu”>„Bră(d)șeor”.

O teorie recentă afirmă că denumirea de Kronstadt/Corona provine de la Kronos - zeul timpului. Acest zeu, în mitologia geto-dacilor, după cum afirma istoricul antic Mnaseas, corespundea lui Zalmoxis. Strămoșii noștri, având credințe uranianiene, au ridicat pe Tâmpa altare pentru sacrificii (o fântână cu oase, descoperită de arheologi pe munte, demonstrează că aici s-a practicat un cult păgân). La venirea romanilor, după ocuparea Daciei de către Traian, atunci când au găsit altarele de pe Tâmpa, în spiritul lui Saturn (zeul timpului) au numit înãlțimea „Tempus - Temporis”, și au perpetuat tradiția. Cu timpul denumirea s-a transformat în „Tempea - Tâmpa”. Cavalerii teutoni, când s-au așezat aici au tradus în limba germană numele vechi al cetății, precum au făcut și romanii. Astfel, „cetatea timpului” sau „cetatea lui Kronos” a devenit „Kronstadt”. În această situație, „Kron-” provine de la prescurtarea lui Kronos. Ulterior, sub influența creștinismului (care își însușea frecvent elemente de cult păgân, dându-le o explicație mistică) sașii au considerat pe „Kron-” ca provenind de la „Krone”, „coroană”. Despre acest lucru a vorbit și "Florin Olteanu", în "Karpaten Rundschau", nr. 38-1587-/24.IX.1982, articolul „Zalmoxis - Tempus - Corona”.

Termeni derivați Brașov


* "Brașoavă" — Balivernă, minciună, scorneală, palavră. Provine de la obiceiul negustorilor brașoveni de a-și lăuda marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat.
* "Brașovean" — (formă învechită) Negustor care vindea mărfuri de Brașov.
* "Brașoveancă" — Căruță sau trăsură mare cu coviltir. Au fost cunoscute românilor în primul rând cele fabricate aici.
* "Brașovenește" — Cu minciuni, cu palavre. „Nu-mi vorbi brașovenește că nu-mi plac brașoavele!” (V. Alecsandri)
* "Brașovenie" — Marfă produsă în Brașov, ori prăvălie unde se vindea astfel de marfă.
* "Ladă de Brașov" — Ladă produsă în acest oraș, bogat ornamentată în culori și foarte solidă. „...Adevăratul provincial nu merge niciodată la drum decât cu ladă de Brașov” (M. Kogălniceanu)

Stema și steagul municipiului Brașov


În 1353 stema Brașovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoțită de o floare de crin. Din 1429 a apărut și trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri sunt "arme vorbitoare", adică sugerează prin desen numele cetății (Corona). Stema actuală a municipiul Brașov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conține un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale Țării Bârsei — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este "„Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”". Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.

Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și
are pe cele două fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele
„MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă "„Deo vindici Patriæ”". Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrie "BRAȘOV". Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb.

Mai există și un steag neoficial, propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează din 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania. A reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul. Astfel, pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial) delimitat, sus și jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema Brașovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra și de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene către colțuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în fața clădirii în care se află Consiliul Județean (respectiv Palatul Justiției), pe Turnul Alb și la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urmă beneficiază și de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului național de pe Tâmpa.

Geografie Brașov


Localizare Brașov


Municipiul Brașov, resedința județului, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, delimitat în partea de S și SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș și Piatra Mare, la 161 km de București. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru.

Ape Brașov


Prin municipiul Brașov trec pârâul Graft, (numit și "Pietrele lui Solomon" în partea lui superioară), pârâul Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Valea Gorganu, Râul Timișul Sec și Canalul Timiș.

Floră și Faună Brașov


Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafațe cu vegetație de stepă.

Climă și precipitații Brașov


În Brașov, vara și iarna durează aproximativ 50 de zile fiecare. Clima municipiului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune. Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22°C – 27°C, iar cea de iarnă între -10°C și -2°C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la +15°C (la soare), în această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. La nivelul municipiului cantitatea medie anuală de precipitații este de 124,8 mm.

Demografie Brașov


De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponențial:

* 1890: 30 781 locuitori
* 1930: 59 232 locuitori
* 1948: 82 984 locuitori
* 1972: 192 205 locuitori¹
* 1992: 355 593 locuitori
* 2000: 317 772 locuitori²
* 2002: 284 596 locuitori
* 2006: 281 375 locuitori² (la 01.07.2006)
* 2008: 279 700 locuitori (la 01.01.2008)

Note: ¹ include și comuna suburbană Ghimbav; ² număr estimativ

În trecut Brașov


1850 Brașov


Coform recensământului din 1850 populația Brașovului era de 21.782 de locuitori, dintre care:
* 8.874 germani (40,8%)
* 8.727 români (40%)
* 2.939 maghiari (13,4%)
* 780 țigani (3,6%)
* 67 evrei (0,3%)
* 1.242 alții (greci, bulgari etc.)

1890 Brașov


În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care:
* 10.441 maghiari (34%)
* 9.758 români (31,7%)
* 9.578 germani (31,2%)
* 3.753 alții

1930 Brașov


Conform recensământului din 1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre care:
* 23.269 maghiari (39,3%)
* 19.372 români (32,7%)
* 13.014 germani (22,0%)
* 2.267 evrei (3,8%)
* 267 cehi și slovaci (0,5%) ș.a.

"Ca limbă maternă" în Brașov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine menționată limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populația Brașovului.

"Sub aspect confesional" populația Brașovului era alcătuită din:
* 17.763 ortodocși (30,0%)
* 13.207 romano-catolici (22,3%)
* 13.050 luterani (22,0%)
* 8.237 reformați (13,9%)
* 2.594 mozaici (4,4%)
* 2.049 greco-catolici (3,5%)
* 1.905 unitarieni (3,2%) ș.a.
Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populația orașului Brașov.

Astăzi Brașov


Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002, o "populație" de 284.596 locuitori.
Structura etnică a acesteia este următoarea:

*Români: 258.042 (90,66%)
*Maghiari (și secui): 23.204 (8,54%)
*Germani (Sași): 1.717 (0,60%)
*Țigani: 762 (0,26%)
*Evrei: 138
* Alte naționalități: (ruși, greci, italieni): 871 (0,31%)

Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2005, Brașovul ar avea, estimativ, 350.000 - 400.000 de locuitori.

Cultură și Educație Brașov


Istoric Brașov


Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de "Prima școală românească", din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înființat o școală, o bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale, prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și învățământul sunt reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.

Instituții de cultură Brașov


În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universității „Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuținat din perioada comunistă, în principal datorită apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Patria, Cinematograful Modern, Cinematograful Bulevard și mai nou înființatul cinematograf din Eliana Mall. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rock Grup 74, formația rock Conexiuni, formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun și Taine Folk, formația dance Hi-Q și formația dance Fly Project.

Arhitectură Brașov


Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepția boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din secolul XVI.

Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; catedrala romano-catolică), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980).

Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” Brașov


„Cerbul de Aur” este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și valori internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorința expresă a guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului că România este o țară deschisă. Patru ani mai tîrziu, Ceaușescu a desființat Cerbul, prin urmările celebrelor sale teze din aprilie. Următoarele șapte ediții au fost ținute între 1992 (an în care a fost prezentată și legenda Cerbului de Aur) și 1997. Ultimele ediții s-au desfășurat între 2001 și 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrități, atât ca și concurenți (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguillera, 1997), cât și pentru a susține concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kass, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kyllie Minogue, Diana Ross, Vaya con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Louis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct la Televiziunea Română. În 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmând să se recupereze în 2008.

Junii Brașoveni Brașov


În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști - a Tomii - atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”" (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.

Alte manifestări culturale Brașov


* Zilele Brașovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
* Festivalul de Jazz și Blues - anual
* Festivalul muzicii de cameră - anual
* Festivalul teatrului contemporan - anual
* Concertele de orgă la Biserica Neagră - săptămânal
* Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
* Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual
* Festivalul Recoltei - anual
* Târgul meșteșugarilor din toată țara - anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului)

Cinema si teatru Brașov


* Teatrul Sică Alexandrescu - adresa: Piața Teatrului nr 1, Brașov
* Teatrul pentru Copii Arlechino Brașov - adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10, Brașov
* Opera Brașov - adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51, Brașov
* Cinematograful BULEVARD Brașov - adresa: Bulevardul Griviței, nr.47, Brașov
* Cinematograful GO Multiplex Brașov - Adresa: Str. Bazaltului, nr. 2, Eliana Mall Brașov

Educație Brașov


Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de școli generale, 7 colegii naționale — care au dat țării multe valori și oameni de prestigiu — 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare, o universitate de stat cu peste 14 facultăți și 4 colegii, o academie a forțelor aeriene, precum și 6 universități private și un număr de școli postliceale. De asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri de limbi străine și de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul județean al forțelor de muncă. Nivelul învățământului brașovean este foarte ridicat, în instituțiile din municipiu activând unele dintre cele mai bune cadre didactice din țară. Numeroși elevi s-au afirmat în concursurile interne și internaționale, aducând Brașovului multe medalii, diplome de recunoaștere și trofee.

Economie Brașov


Dezvoltarea industrială a Brașovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înființată fabrica de avioane "„I.A.R.”" (1925). Aceasta a produs primele avioane românești, folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului și venirea armatei rusești în Brașov, fabrica a fost desființată și transformată în uzină de tractoare, iar utilajele și echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, fabrica de avioane IAR funcționează lângă Ghimbav, producând elicoptere "Puma" după standardele europene.

În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste și terminând cu "„Aurora”" de azi. Este de menționat și vechea fabrică de ciocolată "„Poiana”" (ulterior "Kraft Jacobs Suchard") care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificație "„Postăvarul”" și fabrica de produse lactate "„Prodlacta”".

În 1921 la Brașov se înființa fabrica de automobile și locomotive "„ROMLOC”". După venirea comuniștilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roșu” (astăzi "„Roman S.A.”"). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licență străină, cât și după design românesc. După 1989, firma brașoveană a încercat mereu să țină pasul cu cerințele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare și autocamioane cu design nou și elegant.In prezent "Roman S.A." apartine firmei "Prescon S.A." din Brașov.

Alte firme importante în perioada interbelică erau "Scherg" (1823) de stofe, "Schiel" de utilaje hidraulice (1919), "Teutsch" de scule (1833) și "Kügler" de ciment. Actual ele se numesc "„Carpatex”", "„Hidromecanica”", "„I.U.S.”" și "„Temelia”", sunt în majoritate firme cu capital privat și continuă producția.

În perioada comunistă s-au remarcat două mari intreprinderi: Uzina "„Tractorul”", ce a produs diferite modele și tonaje de tractoare, și Intreprinderea de Produse Cosmetice "„Nivea”", firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat și Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preț . „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când compania „Samy Hornstein” din București devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În 1949, fabrica „Nivea” din Brașov a fost naționalizată, iar directorul ei, Tarția Vasilică, a suferit tortura aplicată de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma brașoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Și alte companii străine și-au deschis laboratoare și centre de producție în Brașov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).

O importantă parte a economiei brașovene se bazează pe "servicii", "construcții", și "industria ușoară".

Turism Brașov


Locația centrală în cadrul țării de care se bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii la Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureș, pe munții din lanțul carpatic, în zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc.

În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.

Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

Obiective turistice Brașov


Muzee:
* Muzeul de Istorie Brașov, aflat în Casa Sfatului
* Casa Mureșenilor
* Muzeul primei școli românești, din Șchei, având expusă prima carte tipărită în limba română
* Muzeul Fortificațiilor din Țara Bârsei, amenajat în Bastionul Țesătorilor
* Muzeul-restaurant Cetățuia, aflat în vechea fortificație de pe Strajă (Dealul Cetății)
* Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb și Bastionul Graft
* Muzeul de Artă
* Muzeul de Etnografie

Biserici și temple
* Biserica Neagră - construită între 1377 și 1477 pe locul unei vechi bazilici romane
* Biserica Sf. Nicolae - secolul al XIV-lea
* Biserica Sf. Bartolomeu - secolul al XIII-lea
* Biserica Sf. Martin de pe Strajă
* Biserica Sf. Gheorghe, înființată într-un vechi conac de vânătoare
* Sinagoga
* Sinagoga Ortodoxă

Alte clădiri, monumente și locuri
* Poarta Ecaterinei, 1559
* Poarta Șchei, 1827
* Troițele din Șchei (cea mai veche datând din 1291)
* Aleea După ziduri
* Piața Sfatului
* Strada Republicii din Brașov
* Strada Mureșenilor din Brașov
* Promenada de sub Tâmpa
* Belvedere
* Casa Negustorilor (Podul Bătușilor sau Cerbul Carpatin)

Parcuri și rezervații naturale
* Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul
* Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
* Grădina Zoologică din Noua
* Tâmpa
* Poiana Brașov
* Pietrele lui Solomon

În apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care înconjură Brașovul.

Hoteluri, pensiuni și restaurante Brașov


Municipiul Brașov dispune de o mulțime de hoteluri și pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace” (de cinci stele), „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” și „Edelweiss” din Poiană (de patru stele), „Capitol”, „Ambient”, „City Center”, „Brașov”, „Coroana” și „Postăvarul” (de trei stele), iar ca pensiuni sunt de menționat „Bielmann” și „Heraldic Club” (de cinci margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranța”, „Casa Țepeș” și „Curtea Brașoveană” (de patru margarete) și „Leo”, „Stejeriș” și „Memo” (de trei margarete).

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

Transport Brașov


Transporturi interne Brașov


Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

În Brașov sunt 46 de linii de autobuz și troleibuz. De asemenea, exista, până de curând, o linie de tramvai, dată în folosință la 23 august 1987 (pe linia 101). Datorită problemelor ce le ridică acest mijloc de transport (poluare fonică, cheltuieli însemnate pentru întreținerea infrastructurii) acesta a fost înlocuit cu troleibuze (linia 8), din 18 noiembrie 2006.

Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 1,50 lei / călătorie, cu excepția liniei 20 (3 lei / călătorie). Se oferă posibilitatea procurării de abonamente pe una / două / toate liniile, pe un interval de 1 / 7 / 30 zile.

În Brașov există 7 mari companii de taxi. Tariful, în oraș, este în general de 1 leu/km. Pentru cursele în afara orașului, tariful este dublu.

Din Brașov se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate.

În Brașov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei și două telecabine în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleskiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseul "Gara Centrală" - "Centrul Vechi" - "Pietrele lui Solomon" - "Poiana Brașov".

Transporturi externe Brașov


Municipiul Brașov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există 5 gări în raza sa: Centrală, Bartolomeu, Stupini, Triaj, Dârste. Iată "căile feroviare" care trec prin municipiu:

* Tronsonul "Brașov - Predeal - București"
* Tronsonul "Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni"
* Tronsonul "Brașov - Rupea - Sighișoara - Oradea"
* Tronsonul "Brașov - Făgăraș - Sibiu - Teiuș"
* Tronsonul "Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului" -linie concesionată
* Tronsonul "Brașov - Zărnești" - linie concesionată
* Tronsonul "E54 - Arad - Deva - Teiuș - Vanatori - Brașov - București" (in Romania) apartine de Coridorul IV European ferioviar.

Brașovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 și de drumul național DN1; are trei autogări cu microbuze și autobuze care fac legătura cu aproape toată țara. Prin municipiu trec următoarele "căi rutiere":

* Șosele internaționale Clasa A:
:* E60 "Brest - Nantes - Orléans - Auxerre - Zurich - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureș - Brașov - București - Constanța"
:* E68 "Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov"
* Șosele internaționale Clasa B:
:*E574 "Bacau - Onesti - Târgu Secuiesc - Brașov - Pitești - Craiova"
* Drumuri naționale:
:* DN1 "Oradea - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București"
:* DN1A "Brașov - Săcele - "pasul Bratocea" - Vălenii de Munte - Ploiești"
:* DN10 "Brașov - Hărman - "pasul Buzău" - Buzău"
:* DN11 "Brașov - Hărman - "pasul Oituz" - Onești"
:* DN12 "Brașov - Sfântu Gheorghe - Băile Tușnad - Miercurea-Ciuc - Toplița"
:* DN13 "Brașov - Rupea - Sighișoara - Bălăușeri - Târgu Mureș"
:* DN73 "Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești"

În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta București - "Brașov" - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Predeal - Râșnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - Făgăraș. De asemenea, au fost terminate primele tronsoane din centura ocolitoare a municipiului, cu traseul aproximativ "Dârste" - Hărman - Sânpetru - Ghimbav, unde va face joncțiune cu autostrada.

În 2008 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport internațional care va deservi Brașovul. În situații de urgență se folosește o pistă pentru avionete existentă deja acolo.

În perioada celui de-al doilea război mondial a existat la Brașov un aeroport militar, lângă fabrica IAR, desființat însă de către autoritățile de ocupație ruse. Toate utilajele și avioanele au fost trimise în Uniunea Sovietică, în cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nemaiexistând decât turnul de control.

Politică și administrație Brașov


Din 1918 au fost aleși primari aflați sub administrație românească. primul a fost Dr. Carol Schnell, primar delegat până în 1926, când s-a început practica administrației locale în limba română. Pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, Brașovul a avut o administrație militară numită de autoritățile de la București. După 1945 s-a revenit la vechea formă a conducerii orașului, cu rezerva schimbării titulaturii în timpul conducerii comuniste. După 1990, în fruntea Brașovului s-au aflat primari delegați (Sălăjan Cornel în 1990, Costin Marius 1990 - 1991, Chiosa Vasile 1991, Gonțea Ion 1991 - februarie 1992). Din 1992 până în 1996 primar ales a fost Adrian Moruzi, iar din 1996 până în 2004 liberalul Ioan Ghișe. Actualul primar, George Scripcaru, desemnat în urma alegerilor locale din 2004, este membru al Partidului Democrat, fiind totodată și vicepreședinte al acestuia.

Consiliul Local este compus din 27 de consilieri împărțiți astfel:

Alte instituții administrative Brașov


*"Poșta Brașov": Director Gabriel Dragomir
*"Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov": Procuror general Șaramet A. Viorel
*"Curtea de Apel Brașov": Judecător Drăghici Octavian
*"Brigada de Pompieri Brașov": Lt. col. Ioan-Stelian Rechițean
*"Poliția Municipiului Brașov": Comisar Șef de Poliție David Ioan Dorel
*"Poliția Comunitară Brașov": Director Eugen Aldea
*"Comandamentul Jandarmilor din Brașov": Lt. Col. Mircea Gavrilă
*"Centrului Militar Județean din Brașov" Col. Ion-Georgică Boltinescu
*"Administratia Finanțelor Publice a Municipiului Brașov": Director Lucian Voinescu
*"Biroul Vamal Brașov": Șef birou Viorel Șoptică

Cartiere Brașov


Brașovul are 16 cartiere, după cum urmează:
* Astra °
* Bartolomeu
* Blumăna
* Brașovechi
* Centrul Civic
* Cetatea ¹
* Craiter ²
* Dâmbul Morii
* Dârste
* Noua
* Poiana Brașov
* Stupini
* Șchei
* Timiș-Triaj
* Tractorul
* Valea Cetății ³
° - fost Steagu Roșu
¹ - sau Centrul Vechi
² - fost Ceferiștilor
³ - fost Răcădău
Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale orașului fiind însă intersecțiile sau zonele cu denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Modarom etc.).

Zona Metropolitană Brașov


Relații externe Brașov


Orașe înfrățite
* Tours, Franța, din 1991
* Győr, Ungaria, din 1993
* Rishon Le Zion, Israel, din 1996
* Tampere, Finlanda, din 1999
* Kemer, Turcia, din 1999
* Kastoria, Grecia, din 1999
* Netanya, Israel, din 1999
* Poznań, Polonia, din 2003
* Holstebro, Danemarca, din 2005
* Minsk, Belarus, din 2005
* Twardogóra, Polonia
* Cleveland, SUA
* Liverpool, Anglia, din 1991

Orașe partenere
* Musashino, Japonia, din 1992
* Gent, Belgia, din 1993
* Leeds, Marea Britanie

Consulate
* Consulatul onorific al Regatului Hașemit al Iordaniei
* Consulatul onorific al Franței.

Altele
Asociații sau Rețele europene în care municipiul Brașov este membru:
* Les Rencontres - asociație culturală
* AVEC - Alianța Orașelor Europene de Cultură
* Energie-Cites

Personalități Brașov


*Alexandru Andrieș (* 13 octombrie 1954), compozitor, interpret de muzică și grafician
*Andrei Mureșanu (* 16 noiembrie 1816 - † 12 octombrie 1863), poet, profesor
*Ciprian Porumbescu (* 14 octombrie 1853 - † 6 iulie 1883), compozitor
*Diaconul Coresi († 1583, Brașov), meșter tipograf, traducător
*Dimitrie Eustatievici (* (1730 - † 1796), dascăl și autor de manuale și gramatici.
*Doina Cornea (* 30 mai 1929, Brașov), poetă și disidentă anticomunistă
*Ioan Meșotă (* 1837 - † 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Române
*Dumitru Prunariu (* 27 septembrie 1952), cosmonaut
*Familia Mureșenilor, gazetari și scriitori
*George Bariț (* 1812, Jucu de Jos, județul Cluj - † 2 mai 1893, Sibiu), istoric și publicist
*George Dima (Gheorghe Dima) (* 10 octombrie 1847 - † 4 iunie 1925), muzician și compozitor
*Gyula Halász (Brassai), (* 9 septembrie 1899 - † 7 iulie 1984), fotograf
*Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor
*Günther Bosch (n. 1937), tenisman
*Ion Țiriac (* 9 mai 1939), sportiv și om de afaceri
*Johannes Honterus (* 1498 - † 23 ianuarie 1549), teolog reformator sas
*József Koszta (* 1861 - † 1949), pictor
*Lucian Blaga (* 9 mai 1895 - † 6 mai 1961), elev la Gimnaziul românesc
*Matthias Lassel (* 16 noiembrie 1760 - † 23 iunie 1834), oftalmolog de faimă europeană
*Nicolae Teclu (* 18 octombrie 1839, Brașov - † 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventator
*Peter Maffay (Makkay; *30 august 1949), muzician
*Sextil Pușcariu (* 4 ianuarie 1877 - † 5 mai 1948), academician, scriitor și filolog
*Ștefan Octavian Iosif (* 11 septembrie 1875, Brașov - † 22 iunie 1913, București), poet și traducător român
*Valentin Bakfark (* 1507 sau 1527 - † 15 august 1576), compozitor renascentist
*Marius Lăcătuș (* 4 aprilie 1964) - fotbalist,actualmente antrenor la FC Steaua București
*Dieter Nisipeanu
*Adolf Meschendörfer
*Harald Meschendörfer
*Hermann Fabini

Cetățeni de onoare Brașov


Începând cu 1992, Primăria municipiului Brașov a acordat titlul de cetățean de onoare al municipiului, uneori post-mortem, acelor brașoveni care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa.

Presă Brașov


Presa brașoveană își are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a apărut, "„cu prea înaltă voe”", primul ziar românesc din Brașov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaia pentru mintre inimă și literatură”. Dintre publicațiile scrise sunt de remarcat Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună ziua Brașov, revista Chip, Dacia Jurnal Brașov, Gazeta de Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile și Nopți. Televiziunile și posturile de radio locale au apărut după 1990. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor naționale. Ca televiziuni se pot aminti Antena 1 Brașov, Mix TV , Mix 2 TV, Nova TV, Pro TV Brașov, RTT Brașov și TVS Brașov, iar ca posturi de Radio: Radio 21 Brașov, Radio Antena Brașovului, Radio Brașov, Radio Dinamic FM Brașov, Radio Impuls FM Brașov, Radio Kiss FM Brașov, Radio Magic FM, Radio Pro FM Brașov, Radio Special, Radio Super FM si Nova FM (98.2 Mhz).
* Date de contact ale publicațiilor media din Brașov

Sport Brașov


Brașovul are o veche tradiție în domeniul sportului, încă de la sfârșitul secolului XIX înființându-se aici primele organizații sportive (Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). "Muzeul Sportului Transilvănean" este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în orașul nostru. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, rugby, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism,paintball, bowling, înot, tir, baschet, arte marțiale, echitație, volei sau gimnastică de întreținere. Nici sporturile la masă nu au fost uitate: ruletă, cărți (mai ales în cazinouri), biliard sau tenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei de 15 Noiembrie, la Brașov se organizează un cross în memoria victimelor autorităților comuniste din 1987. Tot anual, la Baza Sportivă „Olimpia”, se desfășoară competiția de tenis „Brașov Challenge Cup”. Merită amintite o serie de instituții și locații de practicare a sportului:

* FC Brașov - FC Brașov
* FC Forex Brașov - Forex Brașov
* Rulmentul Brașov
* Federația Română de Karate Modern (F.R.K.M.) - președinte Adrian Popescu-Săcele, 6 dan.
* Baza sportivă „Olimpia”, cu Muzeul Sportului Transilvănean.
* Bazinul Olimpic Brașov
* Stadionul Silviu Ploieșteanu - fostul Tineretului
* Stadionul Municipal
* Stadionul Dinamo
* Complexul Sportiv „Ion Țiriac”
* Sala Sporturilor
* Bazinul Alpin
* Direcția Județeană pentru Tineret și Sport
 
 
Stema orașului Brașov
Stema orasului Brașov
 
Harta rutieră a orașului Brașov


Hoteluri din Brașov

Vedere din satelit a orașului Brașov


Cazare in Brașov

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Brașov