Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Ploiești

Județ: Prahova Site-uri utile:
Primaria Ploiești
Regiunea geografică: Muntenia
Populație: 209 945 loc (locul 9)
Recensământ: 2002
Suprafață: 60 km2 (locul 144)
Densitate: 4 204 loc/km2 (locul 6)
Altitudine: 160 m. (locul 61)
Atestare documentară: 1503 (locul 139)
Latitudine: 44 grade 56' 24"
Longitudine: 26 grade 01' 48"
Localități:
Primar:
 
Municipiul Ploiești, unul din orașele mari ale României, reședință a județului Prahova, este situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 25°2'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică. Suprafața actuală a Ploieștiului este de aproape 60 km². Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Bărcănești și Brazi, la vest cu comuna Târgșoru Vechi, la est cu comuna Bucov. Municipiul Ploiești se găsește în apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România.

Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova.

Este supranumit „capitala aurului negru”, orașul fiind vechi centru al industriei petroliere, având patru rafinării și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).

Istoric Ploiești


Cu privire la data înființării și la primii locuitori ai unei localități cu numele Ploiești există puține mărturii scrise. După Nicolae Bălcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Bătrân o "„Căpitănie a Ploieștiului”" (ca. 1413). Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie se opresc la anul 1503, de când datează prima apariție în actele Brașovului a unor nume de căruțași "ploieșteni", "Drăgoi", "Tudor", "Neagu" și alții.

Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești.

Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „"Ploești"” și a fost reședința județului Prahova (interbelic).

La 1 august 1943 și în vara anului 1944, Ploieștiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forțelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. După 1944, în cadrul transformărilor sociale și economice sub regimul comunist, importanța orașului a scăzut. După 1990 cunoaște din nou un avânt economic și cultural.

Date geografice Ploiești


Așezare Ploiești


Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.

Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat personalitatea.

Orașul Ploiești este traversat de meridianul 26°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.

Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.

Orașe apropiate Ploiești


Clima Ploiești


Temperatura medie anuală este de 10,5°C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30°C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 43°C la 19 iulie 2007. În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30-40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 9639 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.

Orașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.

Relieful și vegetația Ploiești


Altitudinea medie a așezării este de 150 m, orașul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care strabate cartierele din nord-est.

Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului.

În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.

Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de vestiții codrii ai Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori.

Demografie Ploiești


Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) și 1930 (79.149), constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.

În anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ș.a. Din punct de vdere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 lutherani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ș.a.

În prezent municipiul are o populație de 232.527 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea:
*Români: 225.570 (97%)
*Romi: 5.873 (2,52%)
*Maghiari: 237 (0,10%)
*Germani (Sași): 148
*Greci: 108
*Evrei: 65
*Alte naționalități: (ruși, ucraineni, sârbi): 526 (0,23%)

Principalele confesiuni ale populației Ploieștiului sunt:
*ortodoxă: 225.835
*creștini după evanghelie: 1.087
*romano-catolică: 1.038
*adventistă: 1.111
*penticostală: 865
*baptistă: 400
*greco-catolică: 357
*reformată: 85
*musulmană: 192
*atei: 238
*alte religii: 962
*fără religie, nedeclarat: 355

Politică și administrație Ploiești


Consiliul local al municipiului Ploiești este compus din 27 de consilieri, împărțiți astfel:
* 10 PD-L
* 8 PSD
* 4 PNL
* 3 PNG-CD
* 2 PNDC

Cartiere Ploiești


Ploieștiul are următoarele cartiere:
Malu Roșu, Vest, Mărășești, Mitică Apostol, Eroilor, Mimiu, Petrolului, Hipodrom, Râfov, Ana Ipătescu, Mihai Eminescu, Democrației, Moțoi, Pictor Rosenthal, Lupeni, Peneș Curcanul, Cantacuzino, Mihai Bravu, Bucov-Poștei, Transilvaniei, Traian, Republicii, Ienăchiță Văcărescu, Buda, Nord, Bereasca, Albert.

In conformitate cu rezultatele recensãmântului, sunt înregistrate 21172 de clãdiri cu funcþiunea de locuinþã, în care se aflã 88104 apartamente în care locuiesc un numãr de 160000 ploiesteni. Din punct de vedere al formei de proprietate locuinþele se aflã în proporþie de 97.6% în fomã privatã.

Din punct de vedere al echipãrii fondului locativ 93% au acces la apã potabilã, 90% sunt legate la rețeaua de canalizare, 98% au instalatii electrice si 78% sunt conectate la sistemul de termoficare.

Zona Metropolitană Ploiești



Viitoarea Zonă metropolitană Ploiești va include 6 comune limitrofe municipiului Ploiești cu 70. 000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării.

Economie Ploiești


Datorită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se prima rafinărie din lume. Deoarece Ploieștiul era cel mai mare producător de petrol din Europa, acesta a fost denumit „Capitala aurului negru”. Deși în prezent cantitatea de țiței extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantități însemnate, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre București, Constanța și Giurgiu.

Orașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă de prelucrare a țițeiului și industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere, ect.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6% și este urmată la mare distanță cu doar 17,7% de industria alimentară a băuturilor și a tutunului și cu 14,5% energia electrică și termică, gaze și apă. Urmează apoi industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile.

Dacă ne referim la structura economiei, aceasta a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de doar 22,5%.

La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8% și apoi de celelalte orașe mai mici și comune. Atracția mare pe care investitorii români și străini o au față Ploiești se datorează facilităților pe care administrația locală le oferă, pentru rapiditatea cu care își pot demara și dezvolta proiectele, dar și pentru calitatea oamenilor de aici. Țări ca Olanda, Cipru, Germania, Italia,
SUA, Turcia, Franța, Irak, Austria, Elveția, Grecia, China, Moldova, Marea Britanie, Canada, Liban, Israel sunt doar câteva dintre cele care sunt reprezentate la nivelul orașului nostru prin importante firme din diverse domenii.

Dacă ne referim la anul 2006, Ploieștiul se menține într-o poziție de lider la capitolul volumului de investiții străine – Compania Unilever South Central Europe a decis să își stabilească în orașul nostru cartierul general, mutându-și aici de la București centrul de
greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Târgu Mureș. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaționale, care și-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploiești.

Nivelul de trai al ploieștenilor se dovedește de la an la an superior celorlalte orașe din țară. Putem deduce acest lucru din rapiditatea cu care în 2006 renumite bănci și-au deschis agenții noi în mai toate cartierele, demonstrându-se astfel o creștere semnificativă a puterii de cumpărare a ploieștenilor, dar și de implicare directă a lor în diferite proiecte financiare și investiționale. Un alt exemplu ar putea fi numărul mare de firme importante din domeniul produselor de consum (alimentar, textile, cosmetice, electronice și electrocasnice) care șiau deschis la rândul lor magazine de reprezentanță în Ploiești.

Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.

Industrie Ploiești


În perioada regimului comunist municipiul Ploiești ocupa primul loc, după București, în privința valorii producției industriale realizate.

În prezent principalele domenii de activitate sunt:
* Industria petrolieră :
- rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI, PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploiești, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploiești, transport țiței și produse petroliere finite prin conducte: S.C. CONPET S.A Ploiești, S.C. PETROTRANS S.A. Ploiești;

- utilaje de extracție, foraj, chimic și petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploiești, S.C. UZTEL S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești;

- construcție de pompe și conducte de petrol: S.C. CIPROM S.A.
Ploiești, INSPET S.A Ploiești;

- cercetare și proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploiești, ICERP S.A. Ploiești, PETROSTAR S.A. Ploiești, IPCUP Ploiești.

- industria constructoare de mașini: - mașini unelte: S.C. UPETROM S.A. Ploiești;

- rulmenți: S.C. TIMKEN S.A. Ploiești;

- echipament tehnologic, de ridicat, echipament de construcție: S.C. UBEMAR S.A. Ploiești, "24IANUARIE" S.A Ploiești, S.C. TROMET S.A. Ploiești, UZINA MECANICĂ Ploiești;

- echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploiești;

* Industria constructoare de mașini și componente (Upetrom, Uzuc, Ciprom, Ubemar, Amplo, Uztel, Flacăra, Amplo, Timken, Yazaky, Cablul Românesc)
* Industria chimică :
-Rool;
- detergenți: UNILEVER ROMANIA;
- îngrășăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească ( capacitate închisă);
- materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov;
- alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești.

* Industria alimentară (Coca-Cola, Efes Pilsener, Unilever, Extrapan, Di Apollo)
* Industria tutunului (BAT)
* Industria construcțiilor (Ciprom, Inspet, Contrasimex, Constil, Nova-Cons, Monticor, Tiab)
* Industria IT (Asesoft, Platin Systems)
* Industria materialelor de construcție (Feroemail)
* Industria textilă (Dorobanțul Ploiești, Modexim)
* Industria ceramică (Bianca România)
* Industria mobilei (Anteco)
* Industria ambalajelor (Mayr-Melnhof Packaging Romania, Politeh)

În apropiere, la "Crângul lui Bot" (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial Ploiești”, în cadrul căruia activează peste 28 de companii.

Agricultură Ploiești


Deși orașul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel:
*arabilă 2034 ha
*livezi și pepiniere pomicole 16 ha
*vii și pepiniere viticole 13 ha
*pășuni 148 ha
*fânețe 6 ha
Atât în oraș cât și în zona periurbană există capacități de prelucrare a producției agricole pe următoarele profile: morărit și panificație, centru de vinificație, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea și fabricarea preparatelor din carne .

Comerț Ploiești


Există peste 3.000 de unități comerciale individuale sau asociații cu capital privat. Deși are numai 28% din populația județului Prahova, orașul Ploiești realizează peste 80% din valoarea comerțului din județ. Primul magazin general din Ploiești s-a numit „Papagalul” și a fost inaugurat în 1938.

Marii retaileri Carrefour, Metro, Selgros, Kaufland, Billa, Bricostore, Praktiker, Intermarche (Interex), Profi, Delhaize (Mega Image), au hipermarketuri deschise aici.

În centrul orașului sunt două mall-uri moderne, "Galeriile comerciale" și "Mercur". Alte magazine mari sunt "Big", "Omnia", "Nord", "Unirea", "Lumea Copiilor".

Transport Ploiești


Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. În viitor vor trece prin Ploiești autostrăzile A3 și A5.

Municipiul Ploiești este amplasat într-un județ dens populat și urbanizat, în vecinãtatea capitalei Romaniei, în apropierea aeroportului internaþional Henri Coanda și în imediata vecinãtate a coridorului TEN-IV și TEN-IX.

În fiecare an orașul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de mașini. Rețeaua de trafic sistematizată după nevoile anilor 1970-1980, face față cu greu acestei aglomerări - ploieștenii, navetiști sau turiștii care tranzitează zilnic Ploieștiul. În încercarea de a fluidiza traficul rutier în zona centrală și de a exploata la maxim arterele secundare a fost nevoie încă din anul 2004 să demarăm noi proiecte privind infrastructura rutieră. Mãsurãtori de trafic efectuate pe DN1 București-Ploiești-Brașov înregistrazã un trafic anual între 6 000 000- 10 000 000 de treceri de vehicule.

În concordanță cu proiectele Civitas și Spicycles, în anul 2006 a fost dezvoltat și
modernizat transportul public. Astfel, prin intermediul proiectului Civitas, 25 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL. La finele anului trecut a fost inaugurată și linia de troleu 244, în locul traseului 44. Acestea, alături de celelalte 5 autobuze pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite reducerea gradului de poluare în oraș și a costurilor de întreținere a parcului auto de autobuze. În cadrul aceluiași proiect, în anul 2007 vom amenaja stațiile RATP și vom crea condiții pentru facilitarea accesului persoanelor cu dificultăți de mobilitate. Totodată, sistemul de informații privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de mașini al RATP Ploiești, care va aduce informații suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul orașului.

Ploieștiul a dezvoltat istoric o rețea stradalã în marea majoritate pe o structurã radialã, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea strãzilor orãșenești este de 324 km, din care modernizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 37 de linii din care 216 autobuze, 33 tramvaie și 10 troleibuze.

Prin Ploiești trec drumurile naționale:
* DN 1 București - Ploiești - Brașov (prin Buftea) (parte a Drumului european E60)
* DN 1A București - Ploiești - Brașov (prin Valenii de Munte)
* DN 1B Ploiești - Buzău
* DN 72 Ploiești - Târgoviște
* Centura de Vest, Centura de Est.
Drumurile județene:
* DJ 101D Ploiești(centura) - Râfov
* DJ 101G Ploiești(centura) - Tinosu
* DJ 101I Ploiești - Nedelea
* DJ 102 Ploiești - Păulești - Slănic
* DJ 102E Ploiești - Plopu
Drumurile comunale:
* DC 92 Ploiești - Berceni
* DC 92A Ploiești(centura) - Ghighiu
* DC 108A Tătărani
* DC 111 Ploiești(centura) - Strejnicu

Orașul este legat prin cale ferată de București, Buzău, Brașov (căi ferate duble electrificate), Urziceni, Măneciu, Plopeni și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de triaj) în sudul orașului.

În interiorul orașului transportul public este asigurat de RATP Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz.

Spre teritoriul periurban și restul județului și al țării, transportul rutier se realizează prin operatori privați, cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt .

Obiective turistice Ploiești


Orașul Ploiești n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii și ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național.

O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcțiile notabile ale deceniilor trei și patru.

Dacă bombardarea Ploieștiului din zeppelin în 1916 a adus puține pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuințe și edificii. Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat foarte serios orașul. Atunci s-au prăbușit câteva dintre cele mai vechi biserici ale orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile.

De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcții a orașului.

Printre hotelurile mai importante menționăm Hotelul Central, Prahova, Turist, Nord, Hanul Găzarilor.

Muzee Ploiești


* Muzeul Național al Petrolului
* Muzeul de Artă
* Muzeul de Istorie
* Muzeul Ceasului
* Muzeul de Biologie
* Casa memorială „Ion Luca Caragiale”

Biserici Ploiești


*Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul
*Biserica Domnească
*Biserica Sfânta Vineri
*Biserica Maica Precistă
*Biserica Sfinții Voievozi
*Biserica Sfinții Împărați
*Biserica Sfântul Gheorghe - Vechi
*Biserica Sfântul Ioan
*Biserica Sfântul Nicolae - Vechi
*Biserica Sfântul Gheorghe - Nou
*Biserica Sfântul Pantelimon
*Biserica Buna-Vestire
*Biserica Sfântul Vasile
*Parohia Sfinții Trei Ierarhi
*Parohia Strejnicu
*Catedrala Eroilor Tineri Înălțarea Domnului

Clădiri Ploiești


*Halele centrale
*Palatul politico-administrativ ("Casa Albă")
*Palatul Culturii
*Casa de Cultură a Sindicatelor

Statui Ploiești


*Statuia Libertății
*Monumentul Vânătorilor
*Statuia lui Mihai Viteazul
*Statuia lui Constantin Dobrogeanu-Gherea
*Bustul lui Radu Stanian
*Bustul lui I.L. Caragiale
*Bustul lui Nichita Stănescu
*Bustul lui Mihai Eminescu

Învățământul și viața culturală Ploiești


Prima școală domnească din Ploiești a început să funcționeze în 1777. Din 1832 avem date de existența primelor școli elementare. În 1864 apare învățământul secundar, orașul devenind un centru educațional important.

În Ploiești se găsesc importante instituții de învățământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Colegiul Național „I.L. Caragiale” (care continuă tradiția vechiului liceu „Sfinții Petru și Pavel”), și Colegiul Național „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva licee importante sunt „Colegiul Spiru Haret”, „Al. Ioan Cuza”, „Nichita Stănescu”, Liceul de artă, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”, Liceul Pedagogic.

O mare importanță pentru viața culturală a orașului o au și biblioteca județeană „Nicolae Iorga” și Palatul Culturii.

Viața teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu”, cu o vechime de peste 50 de ani, și pe scena căruia au jucat actori ca Fory Etterle, Zephi Alșec, Toma Caragiu.

În 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” și orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploiești, la inițiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în țară și peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. În prezent poartă numele de „Filarmonica Paul Constantinescu”.

De orașul Ploiești sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu. Dintre absolvenții Liceului „Sfinții Petru și Pavel” sunt de menționat trei președinți ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu și Eugen Simion.

Sănătate Ploiești


Rețeaua sanitară din municipiul Ploiești este compusă din următoarele unități:
* Spitalul Județean de Urgență Ploiești
* Spitalul Municipal Ploiești
* Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploiești
* Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești
* Spitalul de Pediatrie Ploiești
* Spitalul C.F.R.
* Centrul de Diagnostic și Tratament Cina;
* Centrul Medical Praga;
* Centrul de Transfuzie Sanguină;
* Serviciul Județean de Ambulanță;
* Laboratorul de Sănătate Mintală;
* Policlinica cu Plată;
* Policlinici Particulare (11);
* Cabinete Medicale Particulare (85);
* Farmacii (70, număr foarte probabil mult depășit la această dată);
* Depozite farmaceutice (9);
Sunt 110 medici de familie, 368 medici specialiști și 1627 cadre medii.

Mass-media Ploiești


Încă din 1993 în oraș au apărut posturile de radio particulare - Radio Prahova și Radio Contact, urmate apoi de Radio ProFM, SOS și mai nou Wyl FM și Radiok FM. Există de asemenea corespondenți ai radiourilor naționale România Actualități, România Tineret și Europa FM, precum și corespondenți ai principalelor agenții de presă din țară – Rompres și Mediafax.

Mass-media locală este bine reprezentată și de televiziuni. După ce în 1993 existau două posturi de televiziune prin cablu, au apărut din 1995 studiouri locale ale televiziunilor naționale – Antena 1, Pro TV, Tele 7 și Prima TV – Alpha. În premieră națională, la Ploiești s-au desfășurat audiențe publice televizate în care s-au dezbătut subiecte de interes public, împreună cu cetățenii și specialiștii care își desfășoară activitatea în administrația publică locală.

Din 1997, apar în Ploiești atât cotidiene locale, cât și corespondenți pentru publicațiile naționale. Presa locală este reprezentată de: Prahova, Telegraful de Prahova, Jurnalul de Prahova, Monitorul de Prahova, Raid, Altphel,Prahovasport, Ploieștii, Informația Prahovei, etc.

Sport Ploiești


Pe lângă stadioanele „Astrei” și ale „Petrolului”, Ploieștiul dispune și de alte baze sportive și locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul situat la intrarea în oraș (dinspre București).

În ultimele decenii, Ploieștiul a fost de multe ori gazda Campionatelor Internaționale de Gimnastică ale României și centrul hipismului românesc, datorită hipodromului său.

Menționăm și aerodromul - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu -, din comuna Strejnic, înființat în 1936, care permite desfășurarea de activități recreative cum ar fi aviația sportivă, aeroplanorismul sau parașutismul.

În ce privește fotbalul, este orașul cu două echipe foste divizionare A, Petrolul Ploiești (de trei ori campioană națională) și Astra Ploiești.

CSU Asesoft Ploiești este cel mai titrat club românesc de baschet al ultimului deceniu, fiind Campioana României între 2003-2008, câștigătoarea Cupei României 2003-2008, câștigătoarea Fiba Europe Cup 2005.

Performanțe de talie națională, balcanică, europeană, mondială și olimpică s-au obtinuț la fotbal, gimnastică, șah, atletism, popice, natație, volei, handbal, scrimă, aviație, de către merituoși sportivi ca: Tamara Costache, Lavinia Vișan, Adrian Negulescu, Leonard Doroftei, Virgil Dridea, Mihai Ionescu etc.

Orașe înfrățite Ploiești


* Berat (Albania)
* Harbin (China)
* Osijek (Croația)
* Lefkada (Grecia)
* Uralsk (Kazahstan)
* Hîncești (Moldova)
* Radom (Polonia)
* Tulsa (SUA)
* Dniepropetrovsk (Ucraina)
* Maracaibo (Venezuela)
 
 
Stema orașului Ploiești
Stema orasului Ploiești
 
Amplasarea orașului Ploiești în cadrul României
Amplasarea orasului Ploiești in cadrul Romaniei
 
Poziția orașului Ploiești în cadrul județului Prahova
Pozitia orasului Ploiești in cadrul judetului Prahova
 
Harta rutieră a orașului Ploiești


Hoteluri din Ploiești

Vedere din satelit a orașului Ploiești


Cazare in Ploiești

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Ploiești