Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Breaza

Județ: Prahova Site-uri utile:
Primaria Breaza
Regiunea geografică: Muntenia
Populație: 15 928 loc (locul 114)
Recensământ: 2002
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 380-450 m. (locul 120)
Atestare documentară: 1431 (locul 116)
Latitudine: 45 grade 11' 14"
Longitudine: 25 grade 39' 44"
Localități: Breaza de Jos, Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești, Valea Târsei
Primar:
 
Breaza este un oraș din județul Prahova, Muntenia, România. Are o populație de 18.199 locuitori. Aici se află Colegiul Național Dimitrie Cantemir (anterior "Liceul Militar Dimitrie Cantemir")

Așezare Breaza


Coordonate geografice și caracteristici geologice Breaza


Breaza este o stațiune turistică și balneoclimaterică și se află pe un platou situat în dreapta râului Prahova, în plină zonă subcarpatină, pe versantul estic al dealurilor Gurga (743 m), Lazului, Vrăbiești, Strajiștea și Răgman, la o depărtare de 103 Km de București, 67 km de Brașov, 75 km de Târgoviște și 45 km de Ploiești.

Localitatea se întinde pe o distanță de 11 km pe o terasă ce se află la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova. Este înconjurată de înălțimi ce depășesc 700 de metri altitudine.

Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri precum și conglomerate de argile, marne compacte, calcaroase.

Toponimicul Breaza este, cum susțin filologii, de origine slavă, breaza însemnând, în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni.

Demografie Breaza


Factorii naturali de cură Breaza


La Breaza și în imprejurimi există un bioclimat puternic stimulent, caracterizat prin valori joase ale presiunii atmosferice, aerul fiind și deosebit de bogat în radiații ultraviolete, datorat îndeosebi purității sale.

Flora și fauna Breaza


Din totalul de cca 4920 ha cât măsoară suprafața orașului Breaza, cca 1400 ha sunt acoperite cu livezi de pomi fructiferi, 1050 ha cu vegetație forestieră iar pe o întindere de peste 1800 ha se desfășoară pășunile și fânețele .

Poziția geografică a orașului îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase. Printre plantele ce trăiesc în acestea se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni.

La poalele pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli.

Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori.

Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe aceste meleaguri.

Deasemenea există și o faună ihtiologică în apele ce udă teritoriul localității Breaza – Prahova și Provița – ceea ce face ca pescuitul să reprezinte preocuări constante în timpul liber.

Istoricul Breaza


Documente ce atestă existența localității Breaza. Breaza



Despre Breaza s-a vorbit întâia oară în anul 1431, când domn al Țării Românești era Alexandru Aldea I, unul din fii lui Mircea cel Bătrân. Amănuntul este relatat într-un document din anul 1667, iscălit și pecetluit de Elena Cantacuzino. În „catastih” se arată averea boieroaicei din care „satul Comarnic cu vecinii 262 și satul Breaza și Secăriile cu vecinii.... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam....”

Alte documente ce atestă inceputurile existenței așezării Breaza sunt:

*Un hrisov domnesc din 27 mai 1510 semnat de Vlad cel Tânăr (Vlăduț) prin care este dăruit satul Breaza, printre alte sate;
*Registrele vigesimale brașovene pe anul 1503 cuprinde și Breaza, pe lângă alte localități prahovene cu care Brașovul făcea comerț.
*Conform documentelor de arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de boieri și dregători ai țării, printre care spătarul Drăghici și vistierul Udriște (anul 1538); Elena Cantacuzino, una din fiicele lui Radu Șerban, domn al Țării Românești între anii 1602-1611; marele postelnic Constantin Cantacuzino (1635); familia Cantacuzino; Gh. Bibescu domn al Țării Românești (1842) care a renovat castelul din Breaza de Sus; Grigore Basarab Brâncoveanu (1918).

Importanța comercială Breaza


Breaza se situa pe unul din principalele patru drumuri ce lega centrele economice și politice din Transilvania și Țara Românească, atestate documentar. Așa rezultă dintr-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Țepeș adresată prietenilor săi din Brașov și din Țara Bârsei prin care îi anunța oficial că „a deschis pretutindeni drumurile pe la Rucăr și pe Prahova și pe Teleajen și pe Buzău”. Alături de drumuri existau și nouă poteci de trecere spre Țara Bârsei din care una era „...pe la satul Breaza, prin muntele Gurguiata”...

Începând din luna mai 1790, „drumul Prahovei” a căpătat recunoașterea oficială ca drum comercial de mare importanță, Divanul Țării Românești luând o hotărâre în acest sens.

Din anul 1834 a funcționat vama în Breaza de Sus prin dispoziția domnului Alexandru Ghica, până în anul 1852.

=Monumente istorice.= Breaza


Biserica din 1777 cu hramul sfântul Nicolae zidită în timpul domniei lui Ioan Alexandru Ipsilante Voievod. În interior se pot vedea unele cărți cu valoare istorică cum ar fi: "Evanghelia greco-romană", "Apostol" tipărit în 1760, un "Penticostier" și un "Liturghier" din 1792.

Biserica de la 1830 cu hramul sfântul Gheorghe ce a fost zidită în timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghiga Voievod.

Castelul Voievodal care a fost conacul lui Toma Cantacuzino unde au locuit o vreme Martha Bibescu și Anne de Noailles, născută Brâncoveanu. În vremurile recente, cu unele modificări de structură, vechiul conac a fost transformat în hotel.
 
 
Stema orașului Breaza
Stema orasului Breaza
 
Harta rutieră a orașului Breaza


Hoteluri din Breaza

Vedere din satelit a orașului Breaza


Cazare in Breaza

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Breaza