Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Câmpina

Județ: Prahova Site-uri utile:
Primaria Câmpina
Regiunea geografică: Muntenia
Populație: 32 935 loc (locul 61)
Recensământ: 2002
Suprafață: 7 km2 (locul 217)
Densitate: 5 237 loc/km2 (locul 3)
Altitudine: 426 m. (locul 121)
Atestare documentară: 1503 (locul 140)
Latitudine: 45 grade 07' 48"
Longitudine: 25 grade 44' 24"
Localități:
Primar: Horia Laurentiu Tiseanu, PD-L
 
Câmpina este un municipiu din județul Prahova, Muntenia, România. Are o populație de 38.789 locuitori.

Amplast într-un adevărat amfiteatru natural, Municipiul Câmpina este situat pe Valea Prahovei și este înconjurat de trei râuri (Câmpinița, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina.

Istorie Câmpina


Câmpina a fost menționată documentar în anul 1503, iar în 1593 apare consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania. În 1663 devine târg, iar în 1864 este ridicată la rangul de oraș. În 1890, la Câmpina se ridică prima schelă petrolieră din țară, iar în 1895 se construiește rafinăria "Fabrica Nouă", pe atunci cea mai mare din Europa. În 1994 orașul Câmpina a fost declarat municipiu. Localitatea, cu statut de târg în 1663, se dezvoltă treptat, beneficiind în 1791 de prima amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorită trupelor austriece.

Personalități Câmpina


Începând cu 1836, când poetul Cezar Bolliac, găzduit de boierul progresist I. Câmpineanu, descrie frumusețile locurilor acestea, prin Câmpina își vor perinda pașii nenumarate personalități culturale: Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc, N.Grigorescu, C-tin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc., scriitori care și-au legat viața și opera de aceste meleaguri.

Populația Câmpina


Cronologie Câmpina


-1503 ianuarie 8 - este data primei atestări documentare a localității, datorită moșneanului Mansul (ori Mancsul ?) ce duce 425 livre de ceară de albine spre vânzare la Brașov și este consemnat în "registrul vigesimal" (de taxă vamală) la poarta cetății. În același an se consemnează prezența a altor doi moșneni din Câmpina, Șerban și Costea, ce vor aduce spre vânzare tot ceară.

-1663 septembrie 23 - apare pentru prima dată într-un act de vânzare (zapis) a unui teren pentru casă denumirea de "târg" a Câmpinei.

-1674 martie 12 - vama de la Câmpina este atestată prin hrisovul emis de cancelaria domnească în anii de domnie al lui Duca Vodă (1673-1678). "…iar drumul Câmpinei este numai poteci și scală (vamă) de neguțători". Sub denumirea de "vamă a Prahovei", vama din această zonă ce controla traficul comercial intens de pe Valea Prahovei este atestată încă din anul 1422 octombrie 23, din anii domniei lui Dan al II-lea, fără a i se preciza locul.

-1697 mai 4 - printr-un act de vânzare al unui teren din localitate, este atestată pentru prima dată prezența păcurii pe moșia moșneanului câmpinean, pe nume Lambă.

-1783 - Câmpina devine târg liber și capătă o serie de drepturi.

-1799 - prin jalbă către domnie adresată de boierul Scarlat Câmpineanu domnitorului, Alex Moruzi își dă aprobarea iar Câmpina obține dreptul de a ține zi de târg (lunea).

-1861 aprilie 16 - se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al șaselea oraș din țară iluminat cu acest nou sistem.

-1864 - prin decret domnesc semnat de Cuza Vodă, Câmpina este ridicată la rang de oraș.

-1864 - atrași de mirosul petrolului, primii cetățeni străini se stabilesc în localitate.

-1879 iunie 1 - intră în serviciu calea ferată Ploiești-Predeal cu gară la Câmpina.

-1880 - Dumitru V. Hernia cumpără de la prințul D.B. Stirbey cu suma de 120.000 lei-aur platoul sudic al orașului în suprafată de 305 ha, bogat în petrol.

-1883 - se construiește calea ferată Câmpina-Telega cu scopul transportului de lemne de pe Valea Doftanei ca și a sării de la Ocna Telega.

-1886 - ing. Ion Gheorghiu, executorul testamentar al petrolistului D.V. Hernia (decedat în 1885), construiește o rafinărie ce avea o capacitate de prelucrare de 125 tone cu scopul de a distila petrolul extras. Aceasta a fost ridicată pe platoul Bucea în zona autogării actuale.

-1887 - același ing. Ion Gheorghiu sapă pe malul râului Doftana o sondă montată pe gura unui puț de petrol adânc de 145 m. Aceasta a produs eruptiv circa 500 tone/zi. Este prima sondă săpată la Câmpina.

-1890 - se constituie la Câmpina prima schelă petroliferă din țară, din primele cinci sonde.

-1895 septembrie 17 - se întemeiază marea societate de petrol "Steaua Română" cu sediul în oraș.

-1897 - societatea "Steaua Română" va cumpăra de la moștenitorii Hernia acea suprafață de 305 ha bogată în petrol pentru suma de 5,5 milioane de lei-aur.

-1897 octombrie - intră în functie rafinăria societătii "Steaua Română", care marchează începutul prelucrării moderne a petrolului în România. La timpul său, a fost considerată cea mai mare din Europa și cea mai modernă, având o capacitate de prelucrare de 1200 tone/zi.

-1897 - societatea olandeză "Amsterdam" amenajează pe râul Prahova în zona orașului o hidrocentrală cu o putere de circa 220 kw. Ea va folosi curentul electric produs la săparea primelor trei sonde. Este considerată o premieră mondială în domeniul petrolului.

-1893-1896 - filologul si scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu va construi pe platoul Câmpinița castelul său bizar denumit "Iulia Hasdeu" după numele fiicei sale decedate.

-1898 - societatea "Steaua Română" va construi Atelierele centrale (ACC) cu scopul de a repara și confecționa utilaj petrolier

-1898 - se construiește la Sinaia o hidrocentrală care, împreună cu termocentrala Doftana (provizorie), vor furniza curent electric Schelei Câmpina (1899).

-1899 - se înființează pentru copiii cetățenilor germani (majoritatea petroliști) școala germană.

-1902 - se introduce apa curentă (la robinet) odată cu aducțiunea de apă prin conductă de la Breaza, ce era stocată în bazinul de la capătul cartierului Câmpinița.

-1902 - se inaugurează "Casa cu grifoni" situată pe bulevard, proprietatea petrolistului Gh. Ștefănescu, prima casă iluminată electric din oraș, având o instalatie proprie.

-1904 decembrie 1 - se înființează prima școală de maiștri sondori și rafinori din țară și din lume la timpul ei.

-1905-1907 - este construită și intră în funcție termocentrala de pe râul Prahova cu o putere instalată de 11.500 kw, ce furniza curent la schelele petrolifere: Câmpina, Moreni și Buștenari.

-1906 - se încheie construcția bisericii catolice după proiectul susținut și financiar de petrolistul ing. Anton Raky.

-1907 - la o sondă din schela Câmpina se experimentează pentru prima oară în țară metoda americană de extragerea țițeiului prin gaz-lift.

-1907 - are loc la București sesiunea a III-a a congresului mondial de petrol. Participanții vor vizita la Câmpina schela, rafinăria și scoala de maiștri.

-1907 - decedează la Câmpina (iulie) pictorul Nicolae Grigorescu, iar în luna august se stinge din viată filologul și scriitorul B.P. Hasdeu.

-1908 - după planurile ing. N. Vasilescu Karpen se introduce iluminatul public și casnic în oraș.

-1909 - prin fuziunea societăților "Regatul Român" și "Astra" (cu capital anglo-olandez) se întemeiază societatea "Astra Română", cu sediul direcției tehnice la Câmpina și cu ateliere la Poiana. Aceasta va deveni o filială a concernului anglo-olandez Shell.

-1913 septembrie 13 - a decedat, căzând cu avionul de constructie proprie, la Bănești aviatorul Aurel Vlaicu.

-1917 octombrie - împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei, însoțit de mareșalul Von Makensen vizitează schela și rafinăria "Steaua Română".

-1918 - moare la Paris (trimis ca delegat pe lângă guvernul francez) savantul Dr. C. Istrati, cea de-a treia personalitate ce a locuit la Câmpina.

-1929 septembrie - se introduce pentru uz casnic gazul de sondă de către societatea "Astra Română" la primii 43 de abonați.

Cultură Câmpina


Orașul are și astăzi o viață culturală intensă și un nivel intelectual ridicat al locuitorilor săi.

Obiective turistice Câmpina


*Biserica romano-catolica Sfantul Anton de Padova cu o vechime de 102 ani(constructia s-a terminat in anul 1906,proiect sustinut de ing. Anton Raky) construita in stil baroc.
*Biserica "de la Han", numită și "Biserica de la Brazi", construită în 1883 de Sfântul Calinic de la Cernica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Este cea mai veche clădire din Câmpina.
*Capela "Hernea", construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernea.
*Castelul Iulia Hasdeu, creația lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu (numit și "Castelul Magului de la Câmpina"), care, alături de "cavoul Iuliei Hașdeu" din Cimitirul Bellu din București, reprezintă una dintre construcțiile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informațiilor și planurilor transmise de către Iulia (din "lumea de dincolo") în cadrul ședințelor de spiritism organizate de tatăl său. Aici a scris B. P. Hașdeu lucrarea de esoterism "Sic Cogito" ("așa gândesc!") și tot aici a realizat primele experiențe de psihofotografie.
*Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuință a pictorului Nicolae Grigorescu.

Licee/colegii din Câmpina Câmpina


* Colegiul Național Nicolae Grigorescu (fost liceu teoretic)
* Grupul Școlar Energetic
* Grupul Școlar Industrial de Petrol
* Grupul Școlar Forestier
* Grupul Școlar Industrial Construcții de Mașini
* Școala de Poliție
 
 
Stema orașului Câmpina
Stema orasului Câmpina
 
Amplasarea orașului Câmpina în cadrul României
Amplasarea orasului Câmpina in cadrul Romaniei
 
Poziția orașului Câmpina în cadrul județului Prahova
Pozitia orasului Câmpina in cadrul judetului Prahova
 
Harta rutieră a orașului Câmpina


Hoteluri din Câmpina

Vedere din satelit a orașului Câmpina


Cazare in Câmpina

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Câmpina