Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Târnăveni

Județ: Mureș Site-uri utile:
Primaria Târnăveni
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 22 075 loc (locul 88)
Recensământ: 2002
Suprafață: 60 km2 (locul 143)
Densitate: 430 loc/km2 (locul 54)
Altitudine: 300 m. (locul 94)
Atestare documentară: 1278 (locul 46)
Latitudine: 46 grade 19' 47"
Longitudine: 24 grade 17' 12"
Localități: Bobohalma, Botorca, Cuștelnic
Primar: Adrian Matei
 
Târnăveni (până în 3 mai 1941 "Diciosânmartin", mai demult "Martinskirch", în dialectul săsesc "Mierteskirch") este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, situat pe râul Târnava Mică.

Istoric Târnăveni


Atestare documentară Târnăveni


Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică. Înființat în anul 1962, muzeul municipal găzduiește numeroase exponate ce atestă o existență sedentară și ulterior în epoca bronzului și a fierului și prezintă vizitatorilor o bogată colecție de fosile și vestigii arheologice, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.

Din perioada evului mediu timpuriu datată scriptic în a doua jumatatate a secolul al XIII-lea, mai exact 1278, localitatea a purtat numele de Sent Marton, sau în limbajul latinizat al cancelarilor vremii, "terra Tycheum Sent Marton". Mai apoi, în anul 1278 și mai târziu, în 1438, denumirea a fost schimbată în Dycheu Zenthmarton. În 1502 localitatea e menționată ca târg ("oppidum"), de-a lungul timpului având și diferite funcții administrative.

În epoca moderna apare în grafia maghiară cu numele de "Dycso-Sent-Marton", în 1854. Pentru limbajul poporului era cunoscut sub numele de Sânmartin, CoroiSânmartin, Diciosânmartin dupa cum era consemnat în toate documentele vremii până în anul 1940.

Repere istorice Târnăveni


În aprilie 1912, Târnăveniul este ridicat la rangul de oraș. În anul 1913, orașul a fost iluminat cu gaz.

Anul 1918 mai exact, ziua de 1 decembrie, cea care din 1990 va deveni Ziua Națională a României va aduce Unirea Transilvaniei la Patria Mamă.

Târnăveniul a fost reședința județului Târnava Mică, denumit județ în timpul Regatului României și comitat în perioada austro-ungară.

În septembrie-octombrie 1944, Regimentul 82 Infanterie a luptat, pe valea Târnavei Mici și pe dealurile din preajma orașului, pentru împotriva forțelor germane și maghiare. După cel de-al doilea război mondial, regimul comunist instaurat cu ajutorul sovietic va însemna și pentru Târnăveni o reorganizare administrativă și o viață social-economică etatizată și egalitară,

Revolutia din decembrie 1989 s-a manifestat pașnic în localitate.

Date geografice Târnăveni


Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu același nume, în Podișul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică și meridianul 24, 18' longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept. Relieful a determinat extinderea orașului în jurul a două străzi paralele cu direcția râului, intersectate de șase străduțe, situate în partea de nord a Târnavei.

Localitatea este atestatã documentar din anul 1278, deși s-au găsit urme de locuire umanã încã din neolitic. Prosperitatea localitãții a făcut ca partea de est să cuprindă satul Cuștelnic, asimilată orașului spre sfârșitul anului 2000, prin referendum local.

În partea de vest și sud, peste râul Târnava Mica, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele doua fiind incluse administrativ orașului Târnaveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viței-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" ("Weinland"). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localității, mutându-se bariera localității de la podul Târnavei pe linia căii ferate.

Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele din prejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) și colateral Târgu Mureș (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută și de calea ferată de interes secundar Praid-Blaj, precum și de drumurile DN 14A Iernut-Mediaș, DJ 117 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Capâlna-Ungheni și de DJ 142 Târnăveni-Bălăușeri.

Localitațile învecinate municipiului și în același timp care aparțin administrativ Târnaveniului sunt:
* Gănești și Cuștelnic la Est ultima localitate fiind cartier al Târnăveniului
* Dâmbău la Vest sat aparținând comunei Adămuș
* Cucerdea și Bobohalma a doua localitate fiind sat aparținând de Târnăveni la Nord
* Botorca la Sud fiind în același timp cartier al municipiului
* Alte comune mai importante care aparțin sau au aparținut administrativ de Târnăveni sunt Cetatea de Baltă, Mica, Băgaciu, Suplac, Bahnea

Industrie Târnăveni


Prin descoperirea în 1912, în apropiere, a gazului metan s-a dezvoltat și industria, predominând cea chimică, anorganică și industria materialelor de construcții. Astfel în 1916 se construiește o uzină de materiale explozibile și gaze de luptă numita Nitrogen, punându-se astfel bazele viitoarei platforme chimice, unde în prezent (ca și în trecut) fabricarea carbidului deține o pondere importantă.

A urmat apoi fabrica de sticlă Ardeleana (1918) și fabrica de cărămidă (1918), între cele două razboaie mondiale mai funcționând o uzină metalurgică, o fabrică de mașini de uz casnic, utilaje agricole și o fabrică de spirt, economia orașului diversificându-se și după a II-a conflagratie mondială.

În prezent în localitate sunt sute de societăți comerciale ce desfasoară, mai mult sau mai puțin profitabil, atât activitati de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație.

Populație Târnăveni


Populația din oraș Târnăveni


Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent:
Orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966.
* 1850 - 1.207 locuitori din care 412 români, 656 maghiari, 2 germani, 3 evrei și 123 rromi
* 1880 - 1.958 locuitori din care 528 români, 1.226 maghiari, 30 germani și 174 rromi
* 1890 - 2.421 locuitori din care 581 români, 1.542 maghiari, 75 germani, 221 rromi și 1 slovac
* 1900 - 3.360 locuitori din care 730 români, 2.520 maghiari, 83 germani, 23 rromi, 1 sârb și 4 slovaci
* 1910 - 4.417 locuitori din care 957 români, 3.210 maghiari, 118 germani, 125 rromi și 7 slovaci
* 1920 - 4.709 locuitori din care 1.220 români, 2.871 maghiari, 56 germani, 490 evrei și 72 rromi
* 1930 - 6.567 locuitori din care 1.805 români, 3.522 maghiari, 181 germani, 530 evrei, 455 rromi, 4 ucrainieni, 4 sârbi, 26 slovaci și 40 alte naționalități
* 1941 - 8.049 locuitori din care 4.783 români, 2.151 maghiari, 223 germani, 892 alte naționalități
* 1956 - 14.883 locuitori din care 9.987 români, 4.045 maghiari, 390 germani, 101 evrei, 339 rromi și 4 sârbi
* 1966 - 17.136 locuitori din care 11.937 români, 4.345 maghiari, 383 germani, 97 evrei, 332 rromi, 1 ucrainian, 2 sârbi și 4 ceho-slovaci
* 1977 - 26.073 locuitori Târnăveni și cartierul Boziaș, din care 16.507 români, 5.417 maghiari, 454 germani, 43 evrei, 1.232 rromi, 9 ucrainieni, 1 sârb, 3 ceho-slovaci
* 1992 - 28.634 locuitori din care 20.054 români, 5.966 maghiari, 214 germani, 15 evrei, 2.368 rromi, 6 ucrainieni și un ceh sau slovac

Populația orașului cu sate componente Târnăveni


Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880:

*1880 - 3.719 locuitori din care 2.149 români, 1.282 maghiari, 31 germani, 257 alte naționalități
*1890 - 4.215 locuitori din care 2.241 români, 1.616 maghiari, 75 germani, 283 alte naționalități
*1900 - 5.304 locuitori din care 2.513 români, 2.666 maghiari, 83 germani, 42 alte naționalități
*1910 - 6.439 locuitori din care 2.862 români, 3.320 maghiari, 120 germani, 137 alte naționalități
*1920 - 6.591 locuitori din care 3.000 români, 2.967 maghiari, 57 germani, 495 evrei și 567 alte naționalități
*1930 - 9.027 locuitori din care 3.741 români, 3.760 maghiari, 223 germani, 549 evrei, 603 rromi, 4 ucrainieni, 4 sârbi, 90 slovaci și 53 alte naționalități
*1941 - 10.764 locuitori din care 7.074 români, 2.368 maghiari, 243 germani, 1079 alte naționalități
*1948 - 7.585 locuitori din care 4.325 români, 2.380 maghiari, 143 germani, 278 evrei și 737 alte naționalități
*1956 - 16.760 locuitori inclusiv satul Botorca din care 11.531 români, 3925 maghiari, 430 germani, 342 evrei, 484 rromi, 1 ucrainian, 5 sârbi, 2 ceho-slovaci și 40 alte naționalități
*1966 - 22.302 din care 16.308 români, 4.931 maghiari, 454 germani, 104 evrei, 460 rromi, 1 ucranian, 2 sârbi, 4 ceho-slovaci
*1977 - 26.073 locuitori din care 18.770 români, 5.531 maghiari, 456 germani, 1316 alte naționalități din care 43 evrei, 1232 rromi, 9 ucrainieni, 1 sârb, 3 ceho-slovaci și alții
*1992 - 30.520 locuitori din care 21.833 români, 6.068 maghiari, 216 germani, 15 evrei, 2.369 rromi, 7 ucrainieni, 1 ceh sau slovac și 11 de alte naționalități

Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie astfel:
*19.231 români, 4.721 maghiari, 2.568 rromi, 6 ucrainieni, 105 germani, 5 ruși-lipoveni, 1 turc, 1 sârb, 2 slavi, 4 evrei, 1 polonez, 4 italieni, 5 alte naționalități

*19.921 ortodocși, 853 romano-catolici, 1.135 greco-catolici, 2.552 reformați, 257 penticostali, 214 baptiști, 99 adventiști, 4 musulmani, 941 unitarieni, 256 evengheliști, 38 evanghelici-lutherani, 16 lutherani, 3 mozaici, 285 alte religii, 44 liberi cugetători, 17 atei, 17 nu au răspuns.

Personalități Târnăveni


* Ladislau Bölöni, sportiv, selecționer al echipei naționale de fotbal a României, a jucat la Chimica Târnăveni (n. 1953)
* György Ligeti, compozitor evreu de limbă maghiară născut în Târnăveni, ulterior cetățean austriac (n. 28 mai 1923 - d. 2006)
* Vasile Moldovan, prefect de legiune în timpul revoluției de la 1848 condusă de Avram Iancu
* Eugen S. Cucerzan, profesor universitar la Universitatea din Cluj, (n. 1940)
* Sever Suciu - sculptor

Obiective turistice și monumente Târnăveni


Muzeul municipal Târnăveni


Cu numeroase exponate, prezintă vizitatorilor o bogată colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.

Fostul sediu al administrației judetului Târnava Mică Târnăveni


În perioada interbelică în clădire a funcționat prefectura județului Târnava Mică.

Biserica unitariană Târnăveni


A fost construită în stil gotic în secolul al XV-lea. Biserica este declarată monument istoric.

Alte edificii publice și atracții turistice Târnăveni


* Copia “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român.
* Biserica romano-catolică cu hramul Sf. Martin, patronul orașului.
* Biserica greco-catolică „din deal”, cu hramul Sfinții Mihail și Gavril, biserică protopopială.
* Biserica protopopială ortodoxă "Sf.Treime", construită între 1939-1940; biserica ortodoxă Sfântul Gheorghe.
* La 15 km distanță de Târnăveni spre Blaj în Cetatea de Baltă se găsește un castel medieval, construit între 1570-1580.
* Ar mai fi de vizitat: Padurea "Corona", care se găsește pe dealul orașului în zona dintre râul Târnava Mică și râul Mureș

Orașe înfrățite Târnăveni


Târnăveniul este înfrățit cu două orașe:
* Hajdúszoboszló din Ungaria din anul 1990
* Ronchin din Franța din anul 1998
 
 
Stema orașului Târnăveni
Stema orasului Târnăveni
 
Amplasarea orașului Târnăveni în cadrul României
Amplasarea orasului Târnăveni in cadrul Romaniei
 
Poziția orașului Târnăveni în cadrul județului Mureș
Pozitia orasului Târnăveni in cadrul judetului Mureș
 
Harta rutieră a orașului Târnăveni


Hoteluri din Târnăveni

Vedere din satelit a orașului Târnăveni


Cazare in Târnăveni

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Târnăveni