Sărmașu este un oraș din județul Mureș, Transilvania, România.

Localizare Sărmașu

Orașul Sărmașu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecția paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, in zona centrală a țării, la intretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj si Bistrița Năsăud, pe râul Pârâul de Câmpie pe drumul județean Luduș - Sărmaș - Cluj-Napoca sau Dej.

Sărmașu se invecinează la nord cu comuna Budești (județul Bistrița Năsaud), la est cu comuna Sânpetru de Câmpie, la sud est cu comuna Miheșu de Câmpie (județul Mureș), la vest cu comuna Cămărașu și la nord-vest cu comuna Mociu (județul Cluj).

Istoric Sărmașu

Atestat documentar în anul 1329 sub numele de "Saramas". Prezintă dovezi de locuire încă din perioada de tranziție la neolitic (2500-1800 î.e.n.) materializate în ceramică de tip Coțofeni.
Localitatea Sărmașu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei și a țării, locuitorii fiind prezenți la marile evenimente ale istoriei și în mod special la Revoluția de la 1848 când s-a remarcat Alexandru Bătrâneanu și Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei și al doilea ca tribun al aceleiași zone în cadrul administrației lui Avram Iancu. În perioada celui de-al doilea Război Mondial comuna a fost sub administrație maghiară. În septembrie 1944 forțele horthyste în retragere au comis aici masacrele de la Sărmaș și Sărmășel, în care au fost uciși 130 de evrei și 40 de români, din locuitori regiunii, între care și Iuliu Moldovan, tatăl artistului Ovidiu Iuliu Moldovan. În perioada interbelică a fost reședința plasei Sărmaș din județul Cluj (interbelic). După instaurarea regimului comunist în anul 1948 a făcut parte din Regiunea Cluj. La reforma administrativă din anul 1968 a fost alipit județului Mureș.

Începând cu 30 septembrie 2003, prin legea nr. 382, fosta comună Sărmașu a fost ridicată la rangul de oraș.

Populație Sărmașu

La recensământul din 2002 au fost înregistrați 7.493 de locuitori, dintre care 5.086 români, 1.820 maghiari, 577 țigani, 4 germani și 6 de alte naționalități.

Economie Sărmașu

Sărmașu are o economie agro-industrială, zonele înconjurătoare ale orașului fiind folosite pentru cultivarea plantelor și pașunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului.

Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan, acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.

Obiective turistice Sărmașu

*Muzeul de artă religioasă Sărmașu.
*Biserica muzeu Vișinelu.
*Sonda Muzeu (prima sonda de foraj a gazului metan din România).

Obiectiv memorial Sărmașu

"Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.

Personalitați Sărmașu

* Liviu Rusu - psiholog, estetician, cercetător și istoric literar.
* Alexandru Bătrâneanu - prefect al Câmpiei Transilvaniei, erou al revolutiei transilvănene de la 1848.
* Vasile Simonis - tribun al Câmpiei Transilvaniei in cadrul administrației lui Avram Iancu.

Bibliografie recomandată Sărmașu

*Burian, Dinuca, "Sărmașu - file de monografie", Editura Nico, Târgu-Mureș, 2006 ISBN 973-88014-3-5

• Iernut
• Luduș
• Miercurea Nirajului
• Reghin
• Sângeorgiu de Pădure
• Sărmașu
• Sighișoara
• Sovata
• Târgu Mureș
• Târnăveni
• Ungheni