Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Ocna Mureș

Județ: Alba Site-uri utile:
Primaria Ocna Mureș
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 13 036 loc (locul 140)
Recensământ: 2002
Suprafață: 68 km2 (locul 126)
Densitate: 228 loc/km2 (locul 81)
Altitudine: 281 m. (locul 91)
Atestare documentară: 1203 (locul 14)
Latitudine: 46 grade 23' 24"
Longitudine: 23 grade 51' 36"
Localități: Cisteiu de Mureș, Războieni-Cetate, Uioara de Jos, Uioara de Sus, Micoșlaca
Primar: Drăguț Augustin, PNȚCD
 
Ocna Mureș, mai demult "Uioara", este un oraș din județul Alba, Transilvania, România, pe stânga Mureșului. Are în componență localitățile Cisteiu de Mureș, Războieni-Cetate, Uioara de Jos, Uioara de Sus și Micoșlaca.

Date geografice Ocna Mureș


Localitatea se află situată în partea de nord-est a județului Alba, la o distanță de 55 km de Alba-Iulia si la 22 km de Aiud.

Altitudine medie este de 281 m.

Date hidrologice Ocna Mureș


Până la mijlocul sec. XIX râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai sec. XIX albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o nouă inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în unele dintre minele vechi, provocând surpări ale tavanelor acestora, cu apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni care au afectat și zonele locuite învecinate. Spre evitarea extinderii prăbușirilor minelor vechi, în anul 1952 s-a hotarât umplerea tuturor cavernelor si craterelor formate deasupra fostelor mine Romane, Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria și Principele Nicolae, cu saramură concentrată.

Catastrofa din 1978 Ocna Mureș


În urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii 70 ai sec. XX, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai si lacul învecinat Iosif. În anul 1978 s-a ajuns la situația în care pilierul despărțitor dintre mina 1 Mai și lacul Iosif (la nivelul orizontului -90 m) a cedat, iar apele s-au revărsat în camerele minei, pe care au inundat-o în întregime în câteva minute. Minierii care lucrau în acel schimb s-au putut salva, ieșind la suprafață pe treptele puțului de aeraj. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă.

Istoric Ocna Mureș


Așezare civilă romană în Dacia (sec. II-III d.C.), cunoscută pentru exploatarea sării, sub denumirea "Salinae" . Exploatarea relativ intensă a zăcământului de sare în epoca romană, a favorizat dezvoltarea unei importante așezări cu caracter rural, identificată cu "Salinae", ale cărei urme arheologice se întind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Mureșului.

Fără cercetări sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orașului și din împrejurimi, fără posibilitatea unor precizări topografice: subconstrucții de clădiri, numeroase materiale de construcții tegulare , sculpturi de marmură, vase de ceramică, un opaiț cu inscripția "FORTIS" și alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscripții fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint și bronz între care și un "dupondius" din timpul împărătesei romane Anna Galeria Faustina (130-176 d.C.) din anii 138-141 d.C.

La marginea de est a localității, lângă drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit în anul 1931 trei morminte cu sarcofage din cărămizi, acoperite cu țigle. Unele cărămizi aveau ștampile de la producătorii particulari P AE TERN și TII (inscripții incomplete).

Numeroase descoperiri numismatice se semnalează și la sud de oraș, în valea de la Hopârta: un "sesterius" din vremea împăratului roman Traian, o monedă de bronz și o alta de argint.

Urmele de locuire descoperite pe teritoriul orașului indică prezența oamenilor încă din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). Au fost descoperite numeroase obiecte de tezaur, statuia zeiței Hecate și un relief cu Lupa Capitolina.

Prima atestare documentară datează din anul 1203 sub numele de Uioara , apoi la 13 ianuarie 1280 într-un act de schimb de moșii.

Orașul se dezvoltă abia la sfârșitul secolului XVI, când începe exploatarea organizată a sării. Orașul cunoaște o nouă perioadă de înflorire la sfârșitul sec. XVIII, când administrația austriacă preia controlul producției de sare.

În perioada interbelică a fost sediul plășii Ocna-Mureș din cadrul județului Alba (interbelic).

Ocna Mureș a fost declarat oraș în anul 1956 și are în subordine 5 localități; 2 localități componente (Uioara de Sus și Uioara de Jos) și 3 sate (Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate).

Economia Ocna Mureș


Activități economice principale: extragerea sării, industria chimică anorganică, fermentarea tutunului.

Alte activități economice: construcții civile și industriale, agricultură, confecții îmbrăcăminte, comerț, morărit și panificație.

Principalele întreprinderi economice ale orașului sunt:
*"Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș" (azi GHCL UPSOM ROMÂNIA S.A.). Adresa: str. Mihai Eminescu nr.1. Societatea Comercială UPSOM S.A. (Uzina de Produse Sodice Ocna Mures), a fost construită între anii 1894-1896 de către societatea belgiană SOLVAY & Co și avea să devină la finele secolului XIX și în primele decenii ale secolului XX singura unitate de sodă din România, totodată una din cele mai importante unități din Europa. Obiectul de activitate actual al întreprinderii este producerea de sodă calcinată ușoară, sodă caustică solidă și în soluție, bicarbonat de sodiu tehnic, alimentar și farmaceutic, silicat de sodiu solid și în solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodiu anhidru pentru uz fotografic și cinematografic, clorură de calciu tehnică, oxid de magneziu tehnic și farmaceutic, carbonat de calciu florex, ambalaje metalice, fabricarea altor produse chimice anorganice de bază. UPSOM Ocna Mureș este deținută în prezent de compania indiană GHCL (Gujarat Heavy Chemicals Ltd.).
*"Salina Ocna Mureș". Adresa: str. Mihai Eminescu nr.19.
*"Fabrica de Fermentare a Tutunului" (azi GALAXY TOBACCO S.A.). Adresa: str. Mihai Eminescu nr.21. Această întreprindere produce: țigarete, tutun de țigarete, țigări de foi, tutun de pipă, tutun de mestecat, tutun pentru prizat, tutun "omogenizat" sau "reconstituit". “Fabrica de Fermentare a Tutunului“ este deținută în prezent de compania GALAXY TOBACCO S.A. (fosta Societate Națională “Tutunul Românesc”).

Demografie Ocna Mureș


Conform datelor recensământului din 1930 număra 5.322 locuitori, dintre care 2.226 români (41,82%), 2.217 maghiari (41,65%), 510 evrei (9,58%), 227 țigani (4,26%), 113 germani (2,12%), 8 cehi și slovaci ș.a.

Ca limbă maternă 2.385 de persoane au declarat atunci limba română (44,81%), 2.383 de persoane limba maghiară (44,77%), 416 limba idiș (7,81%), 90 limba germană (1,69%), 22 limba țigănească ș.a.

Sub aspect confesional populația era alcătuită în 1930 din 1.957 greco-catolici (36,77%), 1.521 reformați (28,57%), 737 romano-catolici (13,84%), 514 mozaici (9,65%), 427 ortodocși (8,02%), 72 unitarieni, 68 lutherani ș.a.

În urma recensământului din 2002, populația stabilă a orașului era de 15.572 (din care 10.543 în vârstă de peste 50 ani).

Lăcașuri de cult și viața religioasă Ocna Mureș


*Biserica Romano-Catolică „Sf. Carol Borromeo“, din secolul XVIII. Biserica este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba , elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
*Biserica Reformată-Calvină
*Biserica protopopială Greco-Catolică "Sf. Nicolae". Protopopiatul Ocna Mureș: str. Memorandului 37. Parohii aferente: Decea, Fărău, Ocna Mureș și Unirea II
*Biserica Greco-Catolică „Sf. Maria“
*Biserica Ortodoxă Nouă
*Biserica Adventistă
*Biserica Baptistă "Betel"
*Biserica Nouapostolică
*Casa de rugăciuni a "Martorilor lui Iehova"

Obiective turistice Ocna Mureș


*Ruinele castelului medieval atestat din anul 1290 ca "Novum Castrum" ("Castelul Teleky"). În cartierul Uioara de Sus se află ruinele unui vechi castel medieval, amintit în documentele anului 1290 sub numele de "Novum Castrum" (“Castelul Nou”), susținând prin această denumire existența unei fortificații anterioare, aparținând secolelor X-XI, din care se mai pot vedea porțiuni dintr-un val de pământ cu șanț. Acest “Castel Nou” a fost construit la sfârsitul secolului XIII, din ordinul regalității maghiare, pentru protecția salinei învecinate, fiind apoi amintit în documentele anilor 1336 și 1382. Din secolul XIV acest castel a devenit proprietatea unor nobili. Mihai Viteazul a donat castelul de la Uioara de Sus sfetnicului său, banul Mihalcea. Din acest edificiu se mai pot vedea azi ruinele unui turn pentagonal, reprezentând vechiul donjon. “Castelul Nou” medieval a fost dărâmat parțial, în locul său ridicându-se între anii 1850-1860 un impunător castel neogotic pentru familia nobiliară Banffy, edificiu care a intrat ulterior în proprietatea conților Teleky. Construcția este alăturată unor locuințe anexe destinate personalului auxiliar de administrare și întreținere a domeniului. În perimetrul curții există o pivniță de vinuri și o capelă, care, inițial a fost dotată cu o orgă. Din inițiativa familiei Teleky în jurul castelului a fost amenajat un parc cu alei si arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarități dendrologice.
*Ruinele unei biserici construite în stil romanic în jurul anului 1300 la Uioara de Sus.
*"Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Obeliscul, cu o înălțime de 5,5 m, pe o bază de 1,5 m, este amplasat in parcul orașului, fiind ridicat în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Pe fațada monumentului, pe o placă de marmură, se află un înscris comemorativ: „1944 – 23 August – Slavă eroilor armatei române care s-au jertfit pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist“.
*"Monumentul Eroilor", str. Nicolae Iorga.
*"Stejarul Unirii". Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost marcată de „Stejarul Unirii”, plantat în curtea Școlii Vechi de pe strada Nicolae Iorga (monument al naturii).

Veche stațiune balneoclimaterică Ocna Mureș


Ocna Mureș este un oraș situat la altitudinea de 258 m. Dispune de un climat continental-moderat, cu temperatura medie anuală de 9°C (peste 20°C în iulie și sub −4°C în ianuarie). Are un interes turistic deosebit, datorită lacurilor aflate pe masivul de sare. Localitatea a oferit în trecut mai multe instalații de tratament, printre care: un solariu cu amenajări pentru aeroterapie și helioterapie, instalații pentru electroterapie, băi calde, apă minerală sărată concentrată. Dintre factorii naturali de cură trebuie menționate și apele minerale clorurate și sodice din lacurile existente pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentrație deosebit de mare (266 grame /litru), fiind utilizate în trecut în tratarea unor afecțiuni, precum cele reumatismale articulare și degenerative (periartrite, tendinoze, artroze, poliartroze), neurologice periferice (sechele după poliomielite, pareze), ginecologice (metroanexită cronică, cervicită cronică, insuficiență ovariană), posttraumatismale (stări după entorse, luxații, fracturi). Se preconizează redarea în circuitul balneoclimateric a acestei stațiuni.
 
 
Stema orașului Ocna Mureș
Stema orasului Ocna Mureș
 
Amplasarea orașului Ocna Mureș în cadrul României
Amplasarea orasului Ocna Mureș in cadrul Romaniei
 
Poziția orașului Ocna Mureș în cadrul județului Alba
Pozitia orasului Ocna Mureș in cadrul judetului Alba
 
Harta rutieră a orașului Ocna Mureș


Hoteluri din Ocna Mureș

Vedere din satelit a orașului Ocna Mureș


Cazare in Ocna Mureș

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Ocna Mureș