Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea județului Alba

Regiunea geografică: Transilvania Site-uri utile:
Consiliul Judetean Alba
Prefectura Alba
Resedință de județ: Alba Iulia
Populație: 382 747 loc (locul 28)
Recensământ: anul 2002
Suprafața: 6 242 km2 (locul 16)
Densitate: 61 loc/km2 (locul 35)
Abreviere: AB
Președinte Consiliu Județean: Ion Dumitrel(PD-L)
Prefectul județului: Dan Coriolan Simedru
 
Alba este un județ în România din regiunea Transilvania, cu reședința de județ la Alba Iulia (populație: 72.405).

Istoric Alba


Descoperirile arheologice din acest județ datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de "Cultura Petrești". Denumirea județului "Alba" provine din limba latină albus, alba, album.

În timpul stăpânirii romane au fost întemeiate (datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni) o serie de așezări ca de exemplu "Apulum" (astăzi Alba Iulia), "Ampelum" (astăzi Zlatna), "Apulon" (astăzi Piatra Craivii) și coloniile romane "Aurelia Apulensis", "Nova Apulensis", "Alburnus Maior" (astăzi Roșia Montană), "Brucla" (astăzi Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema "voievodatul de la Bălgrad". În cadrul statului maghiar intemeiat în 1000 de regele Ștefan cel Sfânt, apare "Principatul Transilvaniei" cu capitala la "Alba Iulia" ("Gyulafehérvár", "Cetatea Albă (a lui) Gyula". Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală și politică a regiunii.

Printre marile evenimente politice din istoria orașului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum și execuția în 1784 a țărănești Horia și Cloșca (cel de-al treilea lider, Crișan, se sinucisese). Alte momente istorice: activitatea revoluționară a lui Avram Iancu (1848) și, în 1918, organizarea la Alba Iulia a "Marii Adunări Naționale", care a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Dintre principalele evenimente culturale românești, în 1597 înființarea tipografiei domnești ortodoxe, și publicarea "Noului Testament de la Bălgrad", iar în 1699 primul "Abecedar".

Politică Alba


Până pe 2 aprilie 2008 prefect al județului a fost Cosmin Covaciu. Acesta a fost desemnat de PNL drept candidat pentru funcția de primar al municipiului Alba Iulia, la alegerile locale din iunie 2008. În locul său Guvernul României l-a numit pe Dan Coriolan Simedru ca prefect al județului. Instalarea în funcție a noului prefect a avut loc în dimineața zilei de 2 aprilie 2008.

Așezare Alba


Județul, situat în partea centrală a României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu județul Cluj la nord, cu județul Bihor și județul Arad la vest, cu județul Hunedoara la sud-vest, cu județul Vâlcea la sud, iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est.

Capitala județului, Alba Iulia, este situată pe malul stâng al Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de locuitori.

Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.

Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite, precum și resurse de gaze naturale.

Infrastructura Alba


Căi rutiere Alba


Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României și nord vestul țări și E68 (DN 7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport) care sǎ lege România cu Ungaria.

Căi feroviare Alba


Acest județ este tranversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Brașov și Județul Arad care pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot este parte din coridorul IV European. Județul Alba este tranversat de magistrala 300 București - Brașov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea, dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș - Deda și Alba Iulia - Zlatna.

Relief Alba


Predomină regiunile înalte de podiș,deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șurianu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parângului.

În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrelului.

Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Galda, Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic.

Populația Alba


Orașe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj, urmate de orașe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna, ponderea mai mare a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani.

Populatia dupa religie:
(Recensămantul din martie 2002)

Ortodocși ............ 86,2%
Reformați ............ 3,9%
Greco-catolici ....... 3,6%
Penticostali ......... 1,9%
Alte religii ......... 4,4%

Diviziuni administrative Alba


Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).

Municipii Alba


* Alba Iulia (reședința județului)
* Aiud
* Blaj
* Sebeș

Orașe Alba


* Abrud
* Baia de Arieș
* Câmpeni
* Cugir
* Ocna Mureș
* Teiuș
* Zlatna

Comune Alba


* Albac
* Almașu Mare
* Arieșeni
* Avram Iancu
* Berghin
* Bistra
* Blandiana
* Bucerdea Grânoasă
* Bucium
* Câlnic
* Cenade
* Cergău
* Ceru-Băcăinți
* Cetatea de Baltă
* Ciugud
* Ciuruleasa
* Crăciunelu de Jos
* Cricău
* Cut
* Daia Română
* Doștat
* Fărău
* Galda de Jos
* Gârda de Sus
* Gârbova
* Hopârta
* Horea
* Ighiu
* Întregalde
* Jidvei
* Livezile
* Lupșa
* Lopadea Nouă
* Lunca Mureșului
* Meteș
* Mihalț
* Mirăslău
* Mogoș
* Noșlac
* Ocoliș
* Ohaba
* Pianu
* Poiana Vadului
* Ponor
* Poșaga
* Rădești
* Râmeț
* Rimetea
* Roșia de Secaș
* Roșia Montană
* Sălciua
* Săliștea
* Săsciori
* Sâncel
* Sântimbru
* Scărișoara
* Sohodol
* Stremț
* Șibot
* Șona
* Șpring
* Șugag
* Unirea
* Vadu Moților
* Valea Lungă
* Vidra
* Vințu de Jos

Atracții turistice Alba


Atracțiile turistice ale județului sunt de exemplu:
*"Târgul de fete de la Găina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Găina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu.
*"Portul popular al Buciumanilor"
*Dansul popular "Țarina de la Abrud"
*Monumente istorice precum:
**Catedrala catolică și biserica ortodoxă din Alba Iulia
**Sala Unirii și cetatea din Alba Iulia
**Clădiri medievale din Abrud
**Muzeul Minelor din Roșia Montană
**Cetatea din Sebeș și cetatea din Aiud.
*Complexul carstic Scărișoara - Munții Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
*Peștera Huda lui Papară o peșteră interesantă în Apuseni (M.Trascăului) la 2 ore de Sălciua.
*Cheile din Valea Râmeț.
*Defileul Arieșului.
*„Detunatele” (1200 m) (cu două vârfuri mai importante din bazalt "Detunata Goală" "Detunata Flocoasă") la 20 km de Abrud și la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Ștei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Câmpeni-Abrud-Bucium).
*Pe calea feratä ingustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenulețul de munte "Mocănița" cu haltele Abrud, Roșia Montană (Gura Roșiei), Câmpeni, Bistra, Lupșa, Baia de Arieș, Brăzești, Sălciua, Ocoliș, Vidolm (declarat monument istoric).
 
 
Harta județului Alba
Harta judetului Alba
 
Hoteluri din Alba

Contribuie la dezvoltarea paginii judetului Alba

Cazare in Alba