Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Blaj

Județ: Alba Site-uri utile:
Primaria Blaj
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 20 630 loc (locul 95)
Recensământ: 2002
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 260 m. (locul 79)
Atestare documentară: 1271 (locul 44)
Latitudine: 46 grade 10' 31"
Longitudine: 23 grade 54' 52"
Localități: Deleni-Obârșie, Flitești, Izvoarele, Mănărade, Petrisat, Spătac, Tiur, Veza
Primar: Simion Alexandru Bacila
 
Blaj, municipiu în județul Alba, Transilvania, România. Cunoscut ca "Mica Romă". Are o populație de 20.758 locuitori. Este centrul cultural al românilor greco-catolici. Din punct de vedere istoric, Blajul a jucat un rol important în procesul de formare a conștiinței naționale a românilor.

În Blaj își are sediul Arhiepiscopia Majoră Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Mitropolia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș. Catedrala Sfânta Treime a fost edificată între anii 1741 si 1749 în stil baroc, după planurile arhitecților vienezi de origine italiană Anton și Johann Martinelli. În această catedrală sunt înmormântați episcopul Inocențiu Micu-Klein și cardinalul Alexandru Todea.

În acest oraș a fost instalată o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român.

Localizare Blaj


Blajul este situat în vestul Podișului Târnavelor, la confluența Târnavei Mari cu Târnava Mică, într-o renumită zonă viticolă. Sursa de alimentare cu apă a municipiului Blaj este râul Sebeș.

Istorie Blaj


Prima atestare documentară referitoare la Blaj dateazã din 1252, an în care contele Herbord a cumpărat domeniul "de la întâlnirea Târnavelor", domeniu denumit în continuare "villa Herbordi". În 1313 fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stăpân al moșiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele acestui "Blasius". De-a lungul timpului Blajul a fost menționat în limba latină ca "villa Blasii", iar mai apoi în traducere maghiară ca "Balázsfalva" (satul lui Blasiu), respectiv în germană sub forma "Blasendorf". Până la Unirea Transilvaniei cu România, Blajul a fost singurul orășel românesc din Ardeal.

La început populația localității a fost redusă, fiind alcătuită la 1650, anul primului recensământ, din membrii celor 20 de familii de rândași ai curții nobiliare. Intrat în posesiunea magnatului Apafi, a trecut, după moartea lui M. Apafi al II-lea, în stăpânirea statului, care l-a cedat în 1738 episcopiei unite și a devenit reședința acesteia.

În vremea episcopatului lui Ioan Inocențiu Micu și a urmașului său, Petru Pavel Aaron, la Blaj au fost întemeiate importante instituții de învățământ, precum școlile Blajului, Biblioteca Arhidiecezană (cea mai mare bibliotecă românească din Transilvania), tipografia etc. La 19 mai 1737 Blajului i-a fost conferit statutul de oraș, fiind totodată centrul cultural al românilor „uniți” și al Școlii ardelene.

În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj și-a deschis porțile prima școală publică cu limba de predare română. Acest fapt l-a făcut pe Ion Heliade Rădulescu să spună "aici a răsărit soarele românilor". O inscripție cu acest citat este montată pe clădirea în care a funcționat școala de obște. Mulți dintre cei mai de seamă cărturari români si secolelor XVIII - XIX din Transilvania, ca Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, Gheorghe Barițiu, Simion Bărnuțiu, etc., și-au făcut studiile la Blaj.

Ca centru ideologic al burgheziei românești din Transilvania, Blajul a avut un rol important în formarea conștiinței naționale a românilor. La Blaj au avut loc, în 1848, mai multe adunări ale românilor din Transilvania. La adunarea convocată de Avram Iancu și Papiu-Ilarian la 30 aprilie 1848, au fost formulate ideile desființării iobăgiei și ale egalității în drepturi a populației române din Transilvania cu celelalte națiuni.

La 15-17 mai 1848, pe câmpia de lângă Blaj , care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc marea adunare a românilor din Transilvania, la care au participat 40.000-50.000 de oameni, majoritatea covârșitoare fiind iobagi. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română, etc.). Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria. Nerecunoașterea de către guvernul revoluționar ungar a egalității în drepturi a românilor cu celelalte popoare, nesatisfacerea revendicărilor lor sociale și votarea de către Dieta din Cluj a încorporării Transilvaniei la Ungaria a determinat dezbinarea forțelor revoluționare ale românilor și ungurilor. Între 15 și 25 septembrie, a avut loc la Blaj o nouă adunare a românilor din Transilvania, care a declarat că nu recunoaște încorporarea Transilvaniei la Ungaria și a însărcinat Comitetul permanent de la Sibiu să înarmeze satele. Neînțelegerea dintre conducătorii revoluției ungare și ai forțelor revoluționare ale românilor a fost folosită de Habsburgi pentru a împiedica coalizarea celor două forțe împotriva feudalismului habsburgic.

Interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma de către autoritățile comuniste în octombrie 1948 a însemnat o grea lovitură pentru Blaj, deoarece întreaga elită intelectuală concentrată în Blaj a fost arestată și dispersată. Academia Teologică Greco-Catolică a fost închisă, iar Biblioteca Centrală din Blaj a fost distrusă. O mare parte a cărților a fost aruncată în râul Târnava. Capelele institutelor de învățământ din Blaj au fost transformate în săli de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost împrăștiat prin închisorile comuniste. La recensãmântul din 1956 în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportări.

Date geologice Blaj


În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gemă.

Populația Blaj


În anul 1790 populația Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835 numărul de locuitori se ridica la 1.300.

Dezvoltarea învățământului și a comerțului, precum și construirea cãii ferate, a determinat o crestere substanțială a populației Blajului, care avea să însumeze 2.338 locuitori la 1900 și 9.036 locuitori la 1941.

La recensământul din 2002, populația era împărțită astfel:
*După naționalitate: 17.099 români, 1.675 maghiari, 1.911 rromi, 60 germani.
*După religie: 14.752 ortodocși, 3.411 greco-catolici, 734 romano-catolici, 985 reformați, 408 baptiști, 220 penticostali.

Transporturile Blaj


*Drumuri naționale: DN 14B (legătura cu București, Cluj, Oradea) și DN 7 (legătură cu Arad, Timișoara). Drumuri județene: DJ 142 (legătura cu Tg. Mureș).

*Calea ferată face legătura directă cu orașele: București, Cluj, Sibiu, Tg. Mureș, Sovata, Budapesta și Viena. Aeroporturi în apropiere se află la Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș.

Obiective turistice Blaj


*Catedrala Sfânta Treime din Blaj
*Câmpia Libertății
*Prima școală românească din Blaj
*Palatul episcopal, fosta reședință nobiliară din sec.XVI-XVIII, actualmente cladirea Academiei Teologice.
*Castelul Mitropolitan
*Mănăstirea "Buna Vestire"
*Bisericuța Grecilor
*Teiul lui Eminescu
*Stejarul lui Avram Iancu
*Crucea lui Avram Iancu
*"Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Monumentul este amplasat pe str. Eroilor nr.2 și a fost dezvelit în anul 1944, în memoria ostașilor români jertfiți în Al Doilea Război Mondial. Acesta este realizat din beton mozaicat și nu are împrejmuire. Pe fațada monumentului se află un înscris care glorifică jertfa ostașilor români.

Politică și administrație Blaj


 
 
Stema orașului Blaj
Stema orasului Blaj
 
Harta rutieră a orașului Blaj


Hoteluri din Blaj

Vedere din satelit a orașului Blaj


Cazare in Blaj

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Blaj