Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Turda

Județ: Cluj Site-uri utile:
Primaria Turda
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 47 744 loc (locul 43)
Recensământ: 2007
Suprafață: 91 km2 (locul 95)
Densitate: 609 loc/km2 (locul 43)
Altitudine: 315 m. (locul 100)
Atestare documentară: 1202 (locul 12)
Latitudine: 46 grade 34' 15"
Longitudine: 23 grade 46' 45"
Localități:
Primar:
 
Turda (în maghiară: "Torda"; în germană: "Thorenburg") este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România cu o populație de 57.381 de locuitori (în anul 2007). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Istorie Turda


Turda a fost fondată ca un oraș dac sub numele "Potaissa" și a fost cucerit de romani. Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine. În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan II Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Maghiar reședința Comitatului Turda, iar din anul 1876 reședința Comitatului Turda-Arieș. Între 1925-1950 a fost reședința județului Turda.

Stemele orașului Turda


Steme vechi (înainte de 1990) Turda


Stema actuală (după 1990) Turda


Stema actuală are 2 componente principale:

În partea superioară are o coroană murală cu 5 turnuri, care simbolizează rangul de "municipiu" al urbei.

În partea inferioară are un scut în formă de inimă împărțit la rândul său în 2 câmpuri:

- câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de câmpul inferior printr-un căprior roșu. Conține un braț inveșmântat în zale cu o secure, executat cu smalț argintiu. Împreună cu cele 3 coroane voievodale smălțuite în aur (Țara Românească, Moldova, Transilvania) reprezintă opera lui Mihai Viteazul, prin brațul căruia s-a realizat unirea celor 3 principate române sub un singur sceptru.

- câmpul inferior (sub căpriorul roșu) cu interior albastru si argintiu, are 3 elemente semnificative:

a) un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu (simbolul rezervației naturale Cheile Turzii).

b) o cărămidă roșie cu ștampila LVM (însemnul Legiunii a V-a Macedonica), epoca în care așezarea Potaissa a primit rangul de "colonie".

c) stejarul verde (figură heraldică), preluat împreună cu simbolul Cheile Turzii din stema medievală a orașului, care înseamnă înrădăcinarea, evoluția și perpetuarea în timp a localității.

Cronologia istorică a Turzii Turda


* 108 - Localitatea Napoca apare menționată pe miliarul de la Aiton
* 271 - Retragerea aureliană, după care viața urbană se stinge treptat
* 1075 - Turda și exploatarea sării din zonă sunt atestate documentar
* 1288 - La Turda are loc cea dintâi adunare a nobililor transilvăneni
* 1366 - Ludovic I al Ungariei emite Decretul de la Turda
* 1557 - Este recunoscută religia luterană
* 1561 - Este recunoscută religia calvină
* 1564 - Este recunoscută religia unitariană
* 1568 - Ioan Sigismund Zápolya emite Edictul de la Turda prin care se proclama libertatea conștiinței și a toleranței religioase pentru cetățenii Transilvaniei. Este primul act de acest fel din istoria Europei moderne.
* 1844 - Dr. Hanko J. amenajează Băile sărate
* 1863 - Este înființată școala din Turda Nouă
* 1880 - Se construiește fabrica de bere
* 1887 - Este înființată "Banca Arieșeană"
* 1917 - Se introduce în oraș gazul metan
* 1917 - Populația orașului atinge 17.000 de locuitori

Demografie Turda


Populația istorică Turda


De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel :
*1910: 15.167 (români: 27,6%, maghiari: 69,4%)
*1920: 16.692 (români: 31,3%, maghiari: 62,0%)
*1930: 21.428 (români: 39,0%, maghiari: 52,7%)
*1941: 32.170 (români: 70,5%, maghiari: 22,1%)
*1956: 35.606 (români: 74,6%, maghiari: 20,6%)
*1966: 44.980 (români: 81,2%, maghiari: 16,9%)
*1977: 55.294 (români: 83,7%, maghiari: 14,0%)
*1992: 61.200 (români: 87,4%, maghiari: 11,6%)
*2002: 55.887 (români: 84,0%, maghiari: 10,0%)

Structura pe etnii Turda


Recensământul din 2002 a înregistrat 55.887 cetățeni în Turda. Dintre aceștia erau români 47.442, maghiari 5.618, rromi (țigani) 2.703, germani 82, alte etnii 41.

Structura confesională Turda


Recensământul din anul 2002 a relevat că în Turda există următoarele confesiuni: Ortodocși - 44.793, Reformați-Calvini - 3.708, Greco-catolici - 1.954, Penticostali - 1.597, Unitarieni - 1.076, Romano-catolici - 1.051, Baptiști - 280 și Adventiști de Ziua a Șaptea - 217.

Comparativ, recensământul din 1930 indica următoarea structură confesională: Reformați-Calvini - 6.952, Greco-Catolici 5.728, Romano-Catolici - 3.196, Ortodocși - 2.592, Lutherani - 184, Unitarieni - 1.870 și Mozaici - 852. Saltul numeric considerabil în favoarea ortodocșilor între anii 1930-2002 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

La Turda a existat în sec. XVII-XX o (relativ) mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Lutherană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Lutheran din Sibiu de autoritățile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioșii lutherani din oraș), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată, o ruină în inima urbei.

Date geografice Turda


Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieș. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetății (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Caldă Mare .

Orașul a fost compus din 3 zone distincte: "Turda Veche" (de la podul peste Arieș spre nord, cuprinzând zona centrală și terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), "Turda Nouă" (de la strada Avram Iancu spre Cluj) și "Oprișani" (de la podul peste Arieș spre Câmpia Turzii).

Date economice Turda


Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcții, industrie chimică, industrie metalurgică, porțelan tehnic, sticlă și piese pentru autovehicule. Totodată, orașul este un centru important de industrie ușoară (confecții, etc). În Turda, există 2638 de firme.

Cultură Turda


În Turda funcționează Muzeul de Istorie, Centru de Informare Turistică (CIT), Societatea Culturală Rei Culturaes Fautores, Fundația Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor din Turda, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa" și Colegiul Național Mihai Viteazul.

Obiective turistice Turda


În Turda și împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:
* Castrul roman Potaissa - zona Cetate
* Salina Turda - zona Turda Nouă
* Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
* Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche - "Biserica cu turn"- zona Centru
* Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă
* Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru
* Teatrul Municipal din Turda - zona Centru
* Tribunalul din Turda (fosta Primărie) - zona Centru
* Primăria din Turda (fosta Prefectură) - zona Centru
* Statuia Dr. Ioan Rațiu - zona Centru
* Stațiunea balneo-climaterică - zona Băi Sărate
* Parcul Zoologic - zona Băile Sărate
* Mormântul lui Mihai Viteazul
* Săndulești
* Cetatea Liteni
* Cetatea Colțești
* Rimetea

Obiectiv memorial Turda


"Cimitirul eroilor români și maghiari din cel De-al Doilea Război Mondial", construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafața acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumați 384 eroi, din care 341 necunoscuți și 43 cunoscuți.

Administrație și politică Turda


Turda este împărțită în mai multe cartiere: Poiana, Oprișani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III și IV), Turda Nouă, Turda Veche (centrul vechi), Poștarât, Hărcana, Sf.Ioan, Petrilaca. În Oprișani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite in epoca comunismului. Alte zone din Turda au încă denumiri asociate cu persoane ce au locuit in zona respectivă ("La Bocoș") sau unor institutii cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "lângă Spital", "la Biserică" etc.

Personalități Turda


* Aurel Dragoș Munteanu, scriitor și diplomat.
* Boris Vasile Malschi, scriitor.
* Eta Boeriu, poetă și traducătoare.
* Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român din Transilvania, memorandist.
* Ion Rațiu, membru marcant al PNȚCD, deputat de Cluj.
* Nicolae Hristea, pedagog.
* Ovidiu Iuliu Moldovan, actor.
* Paul Gon, poet, profesor.
* Pavel Dan, scriitor și pedagog.
* Ștefan / Etienne Hajdu, sculptor.
* Teodor Murășanu, poet, eseist și profesor.
* Vasile Rațiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice "a Rățeștilor" din Turda.
* Vasile Cerghizan, om de cultură, protopop greco-catolic.
* Mocan Traian, cel mai mare fotbalist al Turzii.
* Paul Surugiu, cântăreț
 
Căutare oraș în Cluj:

 
 
Stema orașului Turda
Stema orasului Turda
 
Harta rutieră a orașului Turda


Hoteluri din Turda

Vedere din satelit a orașului Turda


Cazare in Turda

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Turda