Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Cluj-Napoca

Județ: Cluj Site-uri utile:
Primaria Cluj-Napoca
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 324 576 loc (locul 2)
Recensământ: 2008
Suprafață: 165 km2 (locul 28)
Densitate: 1 872 loc/km2 (locul 17)
Altitudine: 410 m. (locul 117)
Atestare documentară: 124 (locul 1)
Latitudine: 46 grade 46' 00"
Longitudine: 23 grade 36' 00"
Localități:
Primar:
 
Orașul Cluj-Napoca (până în 1974 "Cluj"; în maghiară "Kolozsvár", germană "Klausenburg", latină "Claudiopolis") este reședința județului Cluj, precum și capitala istorică a Transilvaniei, România.

Etimologie Cluj-Napoca


Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul "Castrum Clus", folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul "Clus" are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul "Klaus" sau din cuvântul "Klause" (însemnând «trecătoare între munți» sau din "clusa" «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană "Siebenbürgen", cu sensul de "Șapte Cetăți"). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și "Klus". Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974, numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, "Napoca" fiind prima denumire a așezării, folosită în epoca romană.

Nume Cluj-Napoca


În limba română, denumirea municipiului este "Cluj-Napoca" (până în 1974, "Cluj").

Istorie Cluj-Napoca


Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici "una dintre cele mai însemnate localități din Dacia", cu numele "Napuca". Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului "Samus", Napoca era la început un simplu "vicus". Ea devine așezare urbană ("civitas") în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de "Municipium Aelium Hadrianum Napoca", atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de "colonia", fiind denumită "Colonia Aurelia Napoca", privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Orașul se bucura de "ius Italicum", care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea "Castrum Clus".

Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populației orașului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală "Castrum Clus" a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraș liber. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași secui și, în mică măsură, din români.

Rolul meseriașilor în muncile orașului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești. De acest lucru s-a îngrijit și Matei Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1495, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere. Dinastia Báthory a contribuit și ea la creșterea economică și demografică, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar cu Brașovul.

Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat și ars de viu în oraș. Întemeietorul primei uniri a românilor, "Mihai Vodă", a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani și transformarea acesteia în pașalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. La sfârșitul secolului al XVII-lea, însă, intră sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populație 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac pentru unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construită clădirea centrală a Universității „Francisc Iosif” din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiție, primăria, Palatul de Finanțe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, orașul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.

După încheierea primului război mondial și înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componența Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componența României.

Clujul avea o populație de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost duși în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy, mulți evrei au reușit să scape, trecând granița spre România, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate . De aici au reușit să părăsească Europa prin portul Constanța. Alți evrei originari din țări europene au fost ajutați să se salveze și să părăsească Europa de către un grup antinazist româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj și București. Liderul acestei rețele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Șorban, căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.

După 1945, Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autoritățile comuniste schimbă numele orașului în Cluj-Napoca. După revoluție, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a detensionat în parte relațiile interetnice între comunitățile clujene.

În 1994 și 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima țară care a găzduit această competiție, ci și prima care a găzduit-o pentru a doua oară.

Stemă Cluj-Napoca


Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca folosește o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Vechea stemă, cu trei bastioane și cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiștilor (de pe Bd. Eroilor) și o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comsia zonală de heraldică (în consecință nici de CNHGS), astfel că „folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare”

Geografie Cluj-Napoca


Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C, iar media precipitațiilor anuale atinge 663 mm.

"Zona metropolitană Cluj-Napoca" este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu, Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unități.

Demografie Cluj-Napoca


Populația orașului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, orașul avea la data de 1 ianuarie 2008 o populație de 309 300 locuitori, fiind al treilea ca populație din România, după București și Timișoara. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potențialul demografic al municipiului cu încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Populația municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori (43,1% din populația județului și 65% din populația urbană) față de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populației se explică prin emigrația unui număr semnificativ de cetățeni ai orașului spre țările occidentale și totodată printr-o rată a natalității scăzută.

Populația istorică Cluj-Napoca


Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat astfel:

Structura pe etnii Cluj-Napoca


În Cluj-Napoca, majoritatea populației este de etnie română ("79,46%"), existând totodată o importantă minoritate maghiară ("18,86%"). Pe lângă români și maghiari, în oraș locuiesc și comunități țigănești ("0,96%"), germane ("0,22%") și ebraice (0,07%).

Comunitatea maghiară Cluj-Napoca


În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață culturală și academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunității maghiare din România. În oraș funcționează Opera Maghiară de Stat din Cluj și Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învață și studiază peste zece mii de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj ("vezi" Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj își are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană și Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.

Administrație și politică Cluj-Napoca


Împărțirea administrativă a Clujului Cluj-Napoca



Cluj-Napoca este împărțit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic și baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

Zona metropolitană Cluj-Napoca


Primăria Cluj-Napoca


Actualul primar al Clujului este Emil Boc, reprezentând PD-L.

Consiliul Local Cluj-Napoca


Consiliul local este compus din 27 de consilieri împărțiți astfel:

Prefectura și Consiliul Județean Cluj-Napoca


Conducerea celor două instituții a fost desemnată în urma alegerilor locale și generale din 2004:

*"Prefect": Călin Gavril Platon
*"Președintele Consiliului Județean": Alin Tișe (PD-L)

Relații externe Cluj-Napoca


Cluj-Napoca este înfrățit cu 16 localități din întreaga lume:
- Atena
- Dijon
- Nantes
- Cervia
- São Paulo
- East Lansing
- Rockford
- Zagreb
- Pécs
- Korçë
- Makati
- Caracas
- Chacao
- Suwon
- Zhengzhou
- Beersheba


Reprezentanțe diplomatice Cluj-Napoca


Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timișoara.

În prezent, funcționează la Cluj:
* Consulatul General al Republicii Ungare,
* Viceconsulatul Onorific al Republicii Italia,
* Netherlands Business Support Office (Olanda),
* Consulatul Onorific al Turciei.
* British Council (filială)

Economie Cluj-Napoca


Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârșitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome și filiale ale acestora și 115 societăți cu capital mixt. Nivelul investițiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeași dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ținând seama și de patrimoniul firmelor, active, fond de comerț, capital rulant și valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite.

Sectorul serviciilor financiare și cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacții în domeniul IT, prin achiziționarea societății Astral de către UPC Europa și a societății Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea rețelei și diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unități, ajungând pe locul patru în țară după numărul de unități. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) și altele. Societățile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainață, domeniile construcțiilor ș.a. Totodată, printre companiile multinaționale străine care și-au deschis reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populației.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: prețurile au explodat după fenomenul Caritas și au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar și de numărul mare de studenți (Clujul găzduiește cea mai mare universitate din România). Bucureștiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând același algoritm, capitala ar obține un punctaj inferior Clujului.
Totodată, în topul celor mai bogați trei sute de români, realizat de revista "Capital", se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul județ după București în ceea ce privește numărul de oameni bogați din România.

Transport Cluj-Napoca


Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă.

Cluj-Napoca este traversat de drumul european "E 60" (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu "Coridorul 4 European" (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării ("Coridorul 9 European") privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principalele din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta ("Corona" și "Ady Endre"). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin linii "Intercity" și "Săgeata Albastră". Se poate menționa că în anul 2007 prin gara orașului au trecut 8 milioane pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.

Clujul este deservit de un aeroport internațional, Someșeni, amplasat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaționale.

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz și tramvai. Sistemul de taximetrie se dovedește a fi de asemenea foarte performant.

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petrești, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanțare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României și compania americană Bechtel. În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a orașului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul orașului și a preîntâmpina accidentele care au loc pe "Calea Turzii". Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produce un număr foarte mare de accidente soldate cu morți și răniți, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morții”.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

Cultură Cluj-Napoca


Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduiește o serie de instituții și centre culturale și educaționale.

Teatrul Național „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România. În oraș funcționează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află și Filarmonica de Stat Transilvania, o instituție muzicală de spectacole, înființată în 1955.

Palatul Bánffy, sediul Muzeului Național de Artă, găzduiește multe colecții de artă importante: opere ale artiștilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghiață, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar și ale unor artiști străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Rețeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.

Câteva case de editură își au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărții de Știință, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renașterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.

Municipiul Cluj-Napoca găzduiește și o serie de instituții culturale străine:
* Centrul Cultural Francez
* Centrul Cultural American „J.F. Kennedy”
* Centrul Cultural Britanic
* Centrul Cultural German „Hermann Oberth”
* Centrul Cultural Italian
* Centrul de Artă și Cultură Japoneză
* Centrul Cultural Sindan

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care "Murgul șarg" (în orig. "Sárga csikó") și "Din grozăviile lumii".

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV România.

Educație Cluj-Napoca


Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 45 500 de studenți în 105 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană și 4 în engleză). Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, orașul găzduiește alte opt universități, printre care Universitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea de Artă și Design, precum și un număr mare de licee (v. Învățământul în Cluj-Napoca). În 1872, împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită "Universitatea Francisc Iosif" (József Ferenc Tudományegyetem).
După sfârșitul primului război mondial, la data de 12 mai 1919 se înființează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universități românești a fost Sextil Pușcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost mutată la Sibiu și Timișoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea primului război mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost mutată înapoi la Seghedin și redenumită Universitatea Seghedin.

În municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din țară. Cele mai importante sunt:
* Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”;
* Biblioteca Academiei (filiala);
* Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.

În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituții educative sau culturale.

Cercetare Cluj-Napoca


Clujul este și un important centru al elitelor din domeniul științei. În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, își desfășoară activitatea următoarele institute profilate pe cercetarea științifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariț” (care are și un departament de cercetări socio-umane), Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” (secție), Institutul de Geografie (secție) și „Observatorul astronomic” (secție a Institutului Astronomic al Academiei Române din București). Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice clujene”. La Cluj funcționează, de asemenea, filiale ale Academiei de Științe Medicale, respectiv ale Academiei de Șiințe Tehnice din România.

Tot în Cluj mai activează numeroase institute din diferite ramuri: Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare, Institutul de Cercetări Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere.

Viața religioasă Cluj-Napoca


Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:
* Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului (ortodoxă),
* Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică),
* Episcopia Reformată a Ardealului,
* Episcopia Unitariană,
* Episcopia Evanghelică.

Lăcașuri de cult Cluj-Napoca


În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:

* Biserica Bob
* Biserica Evanghelică-Luterană
* Biserica Franciscană
* Biserica Ortodoxă din Deal
* Biserica Piariștilor
* Biserica Reformată
* Biserica Calvaria
* Biserica Sf. Petru și Pavel
* Biserica Sfântul Mihail
* Biserica Unitariană
* Biserica cu Cocoș

Presă Cluj-Napoca


Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este "Făclia", publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de "Adevărul de Cluj". Principalii săi competitori sunt "Ziua de Cluj" și "Monitorul de Cluj". Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, "Ziarul Clujeanului", însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piața locală au apărut două cotidiene gratuite: "Informația Cluj" și "Cluj Expres". Săptămânalul "Clujeanul", primul din seria săptămânalelor locale editate de trustul de media MediaPro, este singurul ziar din Cluj-Napoca auditat regulat de Biroul Român de Audit al Tirajelor, în conformitate cu uzanțele internaționale în domeniu. "Clujeanul" înregistrează în acest moment cel mai mare tiraj auditat în Transilvania, dintre publicațiile locale cu caracter editorial (cu o audiență de 54 000 de cititori pe ediție).
La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum "România liberă" "Ziarul financiar", "Pro Sport" sau "Gazeta sporturilor". În ianuarie 2008, "Evenimentul zilei" a închis ediția regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediție a cotidianului regional "Gardianul de Transilvania-Banat". Publicația acoperă 14 județe și este disponibilă și on-line.
Principalele reviste de cultură și literatură sunt: "Apostrof", "Steaua", "Tribuna" și "Echinox".

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla (fost "CD Radio"), Magic FM (fost "Star FM", fost "Uniplus") și Mix FM. Situația este asemănătoare în ceea ce privește televiziunea. Un singur post de televiziune transmite pe frecvență proprie, și anume NCN. În 2003, Consiliul Național al Audiovizualului a acordat o licență audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, urmând ca în viitorul apropriat acesta să emită pe o frecvență proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, Alpha TV și One TV.

O importantă agenție de știri din România, Mediafax, are un flux local de știri, "Transilvania".

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: "Szabadság" și "Krónika". În oraș se află și redacția săptămânalului "Erdélyi Napló", precum și redacția "Korunk". Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, iar TVR Cluj transmite 4 ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există și posturi de radio private dedicate comunității maghiare.

Sănătate Cluj-Napoca


Important centru medical, datorat și impunerii sale ca un prestigios centru universitar, în Cluj-Napoca funcționează mai multe instituții medicale, clinici, institute și spitale de elită din România.

Sport Cluj-Napoca


Cele mai importante cluburi de fotbal din oraș sunt CFR 1907 Cluj și U Cluj. Clubul feroviar, găzduit pe Stadionul Dr. Constantin Rădulescu, este cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003-2008. Printre rezultatele importante ale acestui club, se află câștigarea Ligii I și a Cupei României în 2008 și o participare în Liga Campionilor UEFA în sezonul următor, începută cu o victorie cu 2-1 pe terenul vicecampioanei Italiei, AS Roma, și cu un egal pe teren propriu în fața echipei Chelsea Londra.

Clubul universitar, găzduit pe Stadionul Ion Moina, are în palmaresul său istoric mai multe succese, precum clasarea pe locul 2 în capionatul de fotbal al României în sezonul 1932-1933, câștigarea Cupei României în 1964-1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965-1966) și turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei U Cluj a fost Ștefan Kovács.

Între celelalte echipe cu tradiție se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul 3 în Campionatul României la polo în anul 1980) și Viitorul Cluj, echipele de rugby ("Universitatea Cluj"), baschet ("Universitatea Cluj"), handbal ("U Cluj"), volei și fotbal feminin (echipa "Clujeana").

Monumente și clădiri Cluj-Napoca


* Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
* Biserica "Sfântul Mihail"
* Catedrala "Schimbarea la Față", a Episcopiei de Cluj-Gherla
* Biserica "Calvaria"
* Biserica Franciscană
* Casa și Statuia lui Matei Corvin
* Palatul Bánffy
* Teatrul Național și Opera Română
* Bastionul Croitorilor

Muzee Cluj-Napoca


* Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.
* Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - expozițiile permanente sunt împărțite pe secțiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.
* Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din România.
* Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România și al șaselea din Europa.
* Casa memorială Emil Isac.

Suburbii, străzi și alte zone Cluj-Napoca


* Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraș, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele părți, leagă Piața Unirii de Piața Avram Iancu
* Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul secolului al XIX-lea și până în zilele noastre
* Piața Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail
* Centrul istoric al orașului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea
* Cartierul Mănăștur - are o populație de aproximativ 100 000 de locuitori
* Cartierul Grigorescu - cartier rezidențial
* Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spații verzi, parcuri și zone de agrement
* Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală și de est
* Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani
* Cetățuia - fortificație dispusă pe dealul cu același nume de unde se poate admira cea mai frumoasă panoramă a Clujului
* Cimitirul Hajongard

Viață de noapte Cluj-Napoca


* Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduiește cele mai extravagante petreceri și cele mai dorite concerte.
* Obsession Club - clubul cu suprafața cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de wați și lumini de ultimă generație
* Pizza More - Cea mai mare pizzeria din Cluj-Napoca, cu o terasa de vara de peste 400 locuri, situata in apropierea campusului universitar Babeș.

În împrejurimi Cluj-Napoca


* Castelul Bánffy - un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, la 32 de km de Cluj-Napoca. A fost denumit adesea "Versailles-ul Transilvaniei"

Evenimente Cluj-Napoca


* 124 - Este fondat "Municipium Aelium Hadrianum Napoca" de către administrația romană din Dacia
* 170 - Împăratul Marcus Aurelius ridică municipiul Napoca la rang de "colonia"
* 1143 - Colonizarea sașilor
* 1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tătaro-mongole, cetatea Clujului fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-lea pe malul drept al Someșului Mic în zona de acum a Pieței Muzeului
* 1405 - Sigismund de Luxemburg acordă Clujului dreptul de oraș liber
* 1443 - Se naște Matei Corvin
* 1550 - Gaspar Heltai înființează o tipografie la Cluj
* 1581 - Este înființat Colegiul Iezuiților, precursor al universității de astăzi
* 1601 - Ostaș de seamă al lui Mihai Viteazul, Baba Novac este ars de viu împreună cu preotul Saski
* 1711 - Orașul intră sub dominație austriacă
* 1774 - Începe construcția palatului Bánffy
* 1776 - Colegiul Piariștilor își începe activitatea, cu patru facultăți (filosofie, chirurgie, drept și științe naturale).
* 1790 - Devine capitala Transilvaniei
* 1791 - Începe pavarea străzilor cu piatră
* 1820 - Începe dărâmarea oficială a turnurilor și zidurilor orașului, operațiune încheiată in 1896
* 1827 - 247 de lămpi sunt instalate în străzile și piețele Clujului
* 1848 - Revoluția de la 1848
* 1870 - Este inaugurată gara Cluj
* 1872 - Autoritățiile înființează Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limbile maghiară, germană și română. Decretul de înființare a fost semnat de împăratul Franz Joseph în toate cele trei limbi, pe exemplarul român semnând „Francisc Iosifu”.
* 1892 - Prima centrala telefonică cu 62 de abonați
* 1894 - Procesul memorandiștilor
* 1898 - Primul aparat Röntgen
* 1918 - În urma primului Război Mondial, Clujul devine oraș al României Mari.
* 1919 - Este inaugurată Universitatea Românească din Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin.
* 1928 - Primul avion de călători aterizează la Cluj
*20 august 1940 - Dictatul de la Viena aduce orașul din nou sub autoritatea ungară. Universitatea românească din Cluj se refugiază la Sibiu
* 1944 - La 11 octombrie are loc eliberarea Clujului în al doilea război mondial, forțele armate maghiare și germane fiind respinse.
* 1945 - Administrația românească își reintră în drepturi la Cluj.
* 1947 - Prin tratatul de la Paris, partea Transilvaniei ce fusese anexată în Regatul Maghiar, cu șapte ani înainte, era din nou recunoscută ca o parte a României.
* 30 decembrie 1947 - Începuturile României comuniste
* 1954 - Prima emisiune de la Radio Cluj
*12 august 1956 - În fața Bisericii Piariștilor este săvârșită liturghia duminicală greco-catolică, la care participă peste 5.000 de credincioși, în ciuda faptului că BRU fusese interzisă de autoritățile comuniste. Numeroși participanți sunt arestați, iar preotul Vasile Chindriș este condamnat la 10 ani de închisoare.
* 1959 - Are loc fuziunea celor două universități, Universitatea „Bolyai” și Universitatea „Babeș”
* 1959 - Pornește primul troleibus clujean
* 1974 - Clujul primește numele Cluj-Napoca
* 1985 - Întreruperea emisiei postului Radio Cluj
* 1989 - Revoluția anticomunistă. Începutul democrației
* 1992 - Este ales primar Gheorghe Funar, care va iniția diverse măsuri considerate provocatoare, de comunitatea maghiară, cât și de adversarii săi politici.
* 1993 - Fenomenul „Caritas”
* 1994 - Gheorghe Funar autorizează primele lucrări de cercetare arheologică în piața din fața statuii regelui Matia Corvinul
* 2002 - Recensământul general indică o populație totală de 318 027 locuitori, lucru care plasează Cluj-Napoca pe locul 3 între cele mai mari orașe ale României.
* 2004 - Este ales primar Emil Boc (Alianța D.A. PNL-PD
* 2008 - Este reales primar Emil Boc din partea PD-L

Personalități marcante Cluj-Napoca


*Nicolae Balotă (n. 1925), scriitor, eseist
*George Bariț (1812-1893), istoric, politician și publicist român, întemeietorul presei românești din Transilvania
*Zaharia Bârsan (1878-1948), actor, regizor, primul director al Teatrului Național
*Lucian Blaga (1895-1961), filosof și scriitor
*Bocskay István (1557-1606), principe al Transilvaniei
*Bolyai Farkas (1775-1856), matematician
*Bolyai János (1802-1860), matematician, fondatorul geometriei non-euclediene (în paralel cu Lobacevski)
*Alexandru Borza (1887-1971), biolog, fondator al Grădinii Botanice din Cluj
*Ioan Căianu, (1629-1687), călugăr franciscan transilvănean, primul autor de muzică cultă din Transilvania
*Corneliu Coposu (1914-1995), președinte PNȚCD
*Doina Cornea (n. 1929), traducătoare, disidentă anticomunistă din România, politician PNȚCD
*Matei Corvin (1443-1490), rege al Ungariei
*Dávid Ferenc (1510?-1579), teolog, fondatorul Bisericii Unitariene
*Horia Demian (1942-1989), baschetbalist
*Gheorghe Dima (1847-1925), compozitor și dirijor
*Ionel Haiduc (n. 1937), chimist, academician, din 5 aprilie 2006 președinte al Academiei Române
*Iuliu Hațieganu (1885-1959), om de știință, doctor, politician (P.N.Ț.)
*Gáspár Heltai (1510-1574), pastor luteran, tipograf și scriitor
*Iuliu Hossu (1885-1960), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinal
*Emil Isac (1886-1954), poet
*Romulus Ladea (1901-1970), sculptor
*Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), istoric
*Ioan Lupaș (1880-1967), istoric
*Iuliu Maniu (1873-1953), prim-ministru al României, președinte al PNȚ
*Andrei Marga (n. 1946), filosof, rector al Universității „Babeș-Bolyai”, ex-ministru al Învățământului
*Dimitrie Michail (1886-1956), medic, profesor și decan al Facultății de Medicină din Cluj
*Dimitrie Negru (1883-1955), medic, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj, a înființat Institutul de radiologie din Cluj
*Ioan Piuariu Molnar (1749-1815), medic, filolog și traducător
*Gheorghe Mureșan (n. 1971), baschetbalist
*Emil Petrovici (1899-1968), lingvist, academician
*Florin Piersic (n. 1936), actor
*Carol Popp de Szathmáry, pictor
*David Prodan (1902-1992), istoric
*Sextil Pușcariu (1877-1948), lingvist și istoric literar, primul rector al Universității din Cluj
*Emil Racoviță (1868-1947), biolog, speolog și explorator
*Ion Rațiu (1917-2000), politician PNȚCD
*Reményik Sándor (1890-1941), poet
*Dumitru D. Roșca (1895-1980), filosof, academician
*Heinrich Schönfeld (1900-1954), fotbalist, golgheter al echipei italiene Torino (1924)
*Szamosközy István (1570-1612), istoric
*Sigismund Toduță (1908-1991), compozitor
*Cornel Țăranu (n. 1934), compozitor, academician
*László Tőkés (n. 1952), episcopul Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, europarlamentar din 2007
*Alexandru Vaida-Voievod (1872-1950), medic, politician PNȚ și publicist român
*Ion Vartic (n. 1944), critic literar și eseist, director al Teatrului Național
*Ion Vlad (n. 1929), critic și istoric literar, fost rector al Universității „Babeș-Bolyai”
*Abraham Wald (1902-1950), matematician
 
Căutare oraș în Cluj:

 
 
Stema orașului Cluj-Napoca
Stema orasului Cluj-Napoca
 
Amplasarea orașului Cluj-Napoca în cadrul României
Amplasarea orasului Cluj-Napoca in cadrul Romaniei
 
Harta rutieră a orașului Cluj-Napoca


Hoteluri din Cluj-Napoca

Vedere din satelit a orașului Cluj-Napoca


Cazare in Cluj-Napoca

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Cluj-Napoca