Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Gherla

Județ: Cluj Site-uri utile:
Primaria Gherla
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 20 892 loc (locul 94)
Recensământ: 2007
Suprafață: 40 km2 (locul 176)
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 250 m. (locul 76)
Atestare documentară: 1214 (locul 17)
Latitudine: 47 grade 01' 12"
Longitudine: 23 grade 53' 00"
Localități: Băița, Hășdate, Silivaș
Primar:
 
Gherla este un municipiu din județul Cluj, Transilvania, România. Are o populație de 24.083 locuitori (2002).

Date geografice Gherla


Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic. Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit și Dealul Becleanului). La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula.

Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului.

Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta.

Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

Istoric Gherla


Atestare Gherla


Prima atestare documentară a așezării datează din 6 ianuarie 1291, când a fost menționată "Gerlahida" ("Podul Gerla", hid = pod). Atestarea apare într-un document emis de regele Andrei al III-lea al Ungariei, act prin care locuitorilor Ocnei Dejului li se confirmă anumite privilegii. Tot aici este specificat și faptul că așezarea avea un punct vamal pentru drumurile de uscat. De-a lungul timpului localitatea va apărea menționată sub mai multe nume:

*1291 - Gherlahida
*1410 - Gherloah (Gerlah)
*1458 - Gerlah
*1578 - Gherlya possesio
*1643 - Gherla oppidum
*1721 - Gherla altfel Szamosujvar
*1726 - Örményváros - Armenopolis
*1830 - Szamos-Ujvár, L.R.C. Armenopolis, Armenierstadt Gyerlá
*din 1922 - Gherla

Odată cu anul 1540 când se ridică cetatea Gherlei, care va purta și ea mai multe denumiri în timp:

*1540 - Novum castrum Balvanos vocatum
*1542 - Wy Balvanos
*1548 - Arcis Balwanyos
*1553 - Wyvár ("Cetatea Nouă")
*1554 - Arx nostra Wyvár
*1558 - Vivaroz
*1599 - Zemos Ujvár
*1632 - Szamos Ujwár

Pe teritoriul orașului Gherla s-au descoperit însă urme de viață socială și activitate economică din timpuri mai vechi. În decursul vremurilor pe aceste locuri s-au perindat toate orânduirile sociale cunoscute de istorie și s-au suprapus diferite civilizații, începând cu civilizația pietrei și apoi a bronzului și fierului.

Orașul baroc Gherla


Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania o data cu fondarea Gherlei de către coloniștii armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena.
Alte orașe din Transilvania au suferit de asemenea transformări radicale în secolul al XVIII-lea, fiind marcate profund de stilul baroc, dar în toate aceste cazuri, a fost prezent un fond arhitectural anterior, care a fost doar particularizat sau transformat. În cazul Gherlei, orașul este nou în întregime, fiind dezvoltat pe terenul ce apartinea cândva cetății Gherlei (locul pe care astăzi este situat penitenciarul Gherla) și lângă care se afla vechiul sat românesc. Orașul baroc s-a edificat pe un teren agricol, fără a fi condiționat de nici o altă construcție premergătoare.

Orașul armenesc Gherla


Armenii au pătruns în Transilvania după ce la sfârșitul secolului al XVII-lea le-a fost permis de principele Mihai Apafi, care a sperat că îi va putea atrage spre protestantism. După acest moment, Gherla apare în documente ca "Armenopolis". Cel care a adus un plan prestabilit pentru orașul Gherla a fost episcopul Oxendius Vărzărescu, plan care se presupune că a venit de la Roma.
Elementele care dau valoare zonei de rezervație, care coincide cu piața centrală, sunt, pe lângă valoarea imobilelor, parcelarea, ritmul, modul de ocupare a terenului, prospectul și fronturile străzilor.
Datorită expansiunii Imperiului Habsburgic care se sprijinea pe catolicism, în secolul al XVIII-lea, au apărut doua programe noi de arhitectură: biserica și mănăstirea. Prima biserică ridicată de armeni este Biserica Solomon, aflată pe strada Cloșca. O altă biserică importantă a Gherlei este biserica armeano-catolică Sfânta Treime, a cărei construcție se vede că face parte dintr-un plan prestabilit pentru zona pieței centrale. Mănăstirea franciscană, aflată pe strada Bobâlna, a fost construită după o donație făcută de primarul Gherlei, Victor Daniel, care a dăruit franciscanilor în anul 1742 lotul pentru construirea unei biserici. În ceea ce privește problema clădirilor de interes public, printre cele mai importante se numără primăria veche, situată în Piața Libertății de astăzi, clădire care a fost demolată în 1893. Noua primărie care funcționează și astazi a fost construită în colțul pieței, în manieră eclectică, edificiul alterând atmosfera barocă a pieței. O altă cladire reprezentativă a stilului baroc a fost reprezentată de Galeriile Comerciale așezate în fața bisericii Sf. Treime, care au fost demolate în 1962 la intervenția primarului de atunci, fără a exista un plan de sistematizare.

Perioada comunistă Gherla


Singura salvare care a ajutat la conservarea construcțiilor a fost sărăcia cruntă din secolele al XIX-lea și XX, precum și intervenția socialistă care a început destul de târziu. Astfel, „orașul de pe Someș” și-a continuat dezvoltarea în afara drumului de tranzit Cluj-Dej datorită așezării în partea estica a râului. Cele mai multe case construite în acest stil sunt păstrate și azi, inscripțiile legate de proprietari și anul construcției fiind dispărute în perioada interbelică, când pentru a fi vândute la un preț cât mai bun, era nevoie ca aceste inscripții să fie șterse. Până în 1989 existau o serie de planuri de sistematizare al căror principal scop era de a se demola mai mult pentru a se începe construcția de blocuri. Astfel de demolări au fost începute în zona gării, unde în locul vechilor clădiri au apărut blocurile-dormitor specifice epocii socialiste.

Demografie Gherla


De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:

Structura confesională Gherla


Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Personalități Gherla


*Auxențiu Vărzărescu (1655–1715), primul episcop armean de Gherla,
*Vartan Esztegar (1843-1886), episcop armeano-catolic,
*Kristóf Szongott (1843-1907), istoric, autorul unei monumentale istorii a orașului Gherla,
*Grigore Moldovan (1845-1930), etnolog.
*Mihail Șerban (1819-1888), primul director al Preparandiei din Gherla
*Gabanyi Janos (1910-1996), pedagog, om de cultură

Obiective turistice Gherla


*Cetatea Gherla ("Cetatea Martinuzzi")
*Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime, construită între 1748-1804 în stil baroc și neoclasic,
*Biserica și mănăstirea franciscană, în stil baroc (sec. al XVI-lea),
*Biserica Șimaian, prima biserică armeano-catolică din Gherla, ctitorită de frații Șimaian (Salamon),
*Catedrala greco-catolică Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria, consacrată în anul 1905 de episcopul Ioan Sabo, care se află înmormântat în această ctitorie a sa. Tot aici se află înmormântat episcopul Vasile Hossu, care a păstorit la Gherla între anii 1912-1916.
*Lacul Știucii, aflat în imediata apropiere a orașului.
*Mănăstirea Nicula
 
Căutare oraș în Cluj:

 
 
Stema orașului Gherla
Stema orasului Gherla
 
Harta rutieră a orașului Gherla


Hoteluri din Gherla

Vedere din satelit a orașului Gherla


Cazare in Gherla

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Gherla