Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Tulcea

Județ: Tulcea Site-uri utile:
Primaria Tulcea
Regiunea geografică: Dobrogea
Populație: 73 707 loc (locul 29)
Recensământ: 2002
Suprafață: 115 km2 (locul 69)
Densitate: 868 loc/km2 (locul 33)
Altitudine: 30 m. (locul 8)
Atestare documentară: 1570 (locul 159)
Latitudine: 45 grade 11' 24"
Longitudine: 28 grade 48' 00"
Localități: Tudor Vladimirescu
Primar: Constantin Hogea, PD
 
Tulcea este reședința și cel mai mare oraș al județului Tulcea, Dobrogea, România.

Istorie Tulcea


Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă "Aegyssus" (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d.C., cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană orașul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Orașul a fost atestat documentar în anul 1657. S-a aflat sub stăpânire otomană între anii 1420 și 1877.

Până la reforma admnistrativă din anul 1950 a fost reședința județului Tulcea (interbelic). După instaurarea regimului comunist în România a devenit reședința unui raion din Regiunea Dobrogea.

După cel de-al doilea război mondial, orașul se extinde și se modernizează. În prezent vatra orașului atinge o suprafață de 115 kmp și o populație de 91.875 locuitori (în anul 2002). Tulcea este un oraș industrial, modern, port pentru navele de pasageri, precum și pentru cele care transportă produse industriale, mai ales materii prime și pentru navele de pescuit oceanic.
Județul Tulcea este situat în așa natură, incât este accesibil de pe mare cât și pe Dunăre de către navele maritime, având un mare avantaj comercial.

Geografie Tulcea


Orașul Tulcea se află la 30 de metri altitudine și la 292 kilometri față de București.

Clima Tulcea


Clima municipiului Tulcea este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Iarna se face simțit aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 38,7 grade, iar minima a fost de -26,8 grade în anul 1942.

Temperatura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din țară, fiind de 10,8 grade. Precipitațiile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunării sunt în medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.

Demografie Tulcea


Conform Recensământului din 2002, Tulcea are o populație de 91.875 locuitori, dintre care 92,3% sunt români. Cele mai mari minorități sunt: cea de ruși-lipoveni (3,4% din populația totală a orașului) și cea turcă (1,4%). Alte minorități importante sunt: cea ucraineană, tătară, italiană, armeană, maghiară, germană, evreiască, greacă, țigănească, etc. Majoritatea bulgarilor indigeni au părăsit orașul în anul 1941, datorită Tratatului de la Craiova.

Religie Tulcea


În Tulcea există 22 de locașuri de cult după cum urmează: 15 biserici ortodoxe (dintre care 4 de rit vechi), o biserică romano-catolică, una baptistă, una adventistă, două case de rugăciune, o sinagogă și o moschee.

Economie Tulcea


Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizează construcții și reparații de nave. Un aeroport se află în apropiere de oraș. Centru de exploatare a stufului. Tot aici se află și unicul producător de alumină calcinată din țară precum și un important șantier de construcții navale. Fiind supranumit și Orașul de la Porțile Deltei Dunării, o parte din economie s-a dezvoltat in jurul turismului,fapt atestat prin construcțiile si investițiile ce s-au făcut pentru construirea de noi hoteluri. Aici funcționează mai multe centre comerciale: Penny Market, Hipermarket Dunărea, Coral Plaza Mall,Billa, Winmarkt , dar de asemenea Fraher, mai multe supermarketuri, magazine mixte.

Istoria viticulturii în zona Tulcei Tulcea


Așa cum spune legenda, zeul vinului s-a născut în Tracia, pe teritoriul României de astăzi. În această zonă, producerea vinului este o ocupație ce datează din secolul 7 î.e.n. Abundența și calitatea vinurilor produse de către daci (locuitorii acestei părți a Traciei) era atât de vestită, încât marele rege dac Burebista, în dorința de a pune capăt incursiunilor popoarelor migratoare, a ordonat distrugerea tuturor viilor. Bineînțeles, nu toate viile au fost dezrădăcinate și, în scurt timp, alte vii au fost plantate.

După ce Dacia a fost cucerită de către romani (în anul 106 e.n), pe monedele bătute în noua provincie era reprezentată o femeie căreia doi copii îi ofereau struguri, ca simbol al principalei bogății a țării.

În timpuri mai recente, evoluția industriei vinului din România a fost influențată de către patru momente importante din istoria țării: strânsele legături cu Franța de-a lungul secolului 19, strânsele legături cu Germania și Austria din perioada interbelică, instaurarea comunismului în 1948 și liberalizarea economică de după 1989.

România a întreținut strânse legături cu Franța de-a lungul secolului 19: cultura franceză, educația și ingineria erau foarte apreciate, iar franceza era limba uzuală pentru cei educați. În momentul în care filoxera a lovit podgoriile românești, era normal ca viticultorii de aici să ceară asistență tehnică și ajutor practic colegilor lor francezi. Ca rezultat, marea majoritate a viilor plantate post-filoxera au fost de proveniență franceză, cum ar fi: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea varietățile respective sunt cultivate în România de mult mai mult timp ca în restul țărilor din estul Europei.

O altă consecință a schimbării de orientare, în favoarea Germaniei și Austriei, în perioada dintre cele două războaie, a fost introducerea pe piața românească a șprițului: vin ce se bea acompaniat de apă minerală. Și astăzi, în România, șprițul este un mod foarte popular de a bea vinul, de aici rezultând și preferința consumatorilor (dar și a producătorilor) români pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun șpriț.

În timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societăți producătoare de vin: stațiunile de cercetări viticole, întreprinderi de stat pentru industrializarea vinului și cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de întreprinderile de stat.

Liberalizarea economiei românești, de după 1989, nu a afectat societățile de cercetare din domeniul viei și vinului; pe de altă parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar întreprinderile și societățile vini-viticole de stat au fost deja sau sunt pe cale de a fi, și ele, privatizate.
În regiunile care astăzi formează spațiul românesc, vița de vie creștea sălbatică, în urmă cu mii de ani. Specia Vitis Silvestris, autohtonă în pădurile de stejar subcarpatice, a fost baza celebrei vițe dacice. De altfel, cu 700 de ani înaintea erei creștine, documente antice informează că agathirsii, populație care trăia în ținuturile de sus ale Văii Mureșului era renumită prin vii întinse.

Istoricul Gustave Glotz remarca, încă din anul 1925, în volumul "Civilisation Egeenne": "Cu mult înainte de a fi consacrată era lui Dyonysos, vița de vie a format bucuria popoarelor preistorice". Chiar tradițiile mitologice ale Greciei antice atribuie tracilor și pelasgilor introducerea viței de vie în Hellada. "Războinicii greci s-au dus în Tracia să găsească vinul", se spune într-un vers din Iliada lui Homer.

Mai târziu, poetul latin Ovidiu descrie modul în care geto-dacii practicau viticultura și concentrarea vinului prin înghețare, obținând ceea ce astăzi se numește coniac. Pe vremea celebrului rege dac Burebista, viile luaseră, cum se știe, o asemenea extindere, iar vinul producea stări inconforme cu morala geto-dacică, încât marele preot Deceneu l-a convins pe monarh să ordone stârpirea podgoriilor. Istoricul antic Strabon relatează acest fapt, în urma căruia s-a declanșat o uriașă răscoală, care a dus în final la asasinarea lui Burebista. Peste mai bine de un secol, când legiunile lui Traian au năvălit în Dacia, ele au găsit aici o viticultură înfloritoare. Faptul este ilustrat de medalia bătută de împăratul roman în onoarea victoriei asupra lui Decebal, în care Dacia este simbolizată printr-o femeie așezată pe o stâncă, în fața căreia doi copilași țin în mâini ciorchini de struguri și spice de grâu, semnul bogăției țării. Mai mult, în tradițiile mitologice chineze se considera că vița de vie a fost adusă în China din Dacia preistorică.

Vinurile romanesti au fost intotdeauna cautate in Europa, ca de altfel si tescovina (tighirul). Dimitrie Cantemir noteaza ca din Moldova, vinurile romanesti ajungeau pana in Tarigrad, Varsovia si Viena, iar cele din Muntenia, in Turcia si Egipt. Vinurile de Cotnari, Magura, Piatra si Nebuna erau cotate aidoma cu cele de Tokay, Sauternes, Sanatorin, Rhein si Bourgogne. Insusi Napoleon, imparatul Frantei, prefera vinul de Cotnari.

În plină glorie, viticultura românească a fost atacată cu furie în anii 1882-1884 de epidemia ucigătoare a filoxerei. În decurs de 12 ani, podgoriile au fost decimate. Urmarea acestui flagel a constat într-o luptă crâncenă pentru refacerea viilor cu vițe aduse mai ales din Franța, dar care s-au dovedit improprii climatului României. În cele din urmă, viticultorii au recurs la aclimatizări și la refacerea soiurilor autohtone. În 1913, suprafața viilor ajunsese la 72.600 de hectare, cu o producție de 1.520.000 hectolitri de vin anual. Dar, după Primul Război Mondial, atribuindu-se țăranilor loturi de pământ din moșiile statului, aceștia au plantat pretutindeni vii. În scurt timp, suprafața viilor s-a dublat, dar nu cu vițe altoite, ci cu hibrizi, producători direcți, care nu dau totuși vinuri de calitate.

Întinderea excesivă a viilor de hibrizi a devenit la un moment dat îngrijorătoare, deoarece vinurile obținute de țărani concurau pe cele nobile, scăzând prețul acestora. Drept urmare, marii podgoreni, precum Constantin Garoflid (1872-1943), de mai multe ori ministrul Agriculturii în perioada interbelică, au făcut ca Parlamentul să adopte o lege nepopulară privind îngrădirea plantării de vițe de vie hibride producătoare direct. În 1938, existau circa 170.000 de hectare cu vii de hibrizi producători direcți și 40.000 de hectare cu vii indigene nealtoite. În schimb, suprafața viilor cu specii nobile se cifra la circa 500.000 de hectare.

Este interesant de observat că prin confiscarea viilor în timpul regimului comunist, o serie de soiuri autohtone de vițe, precum Basicata, Baraghina, Cramposia, Cabasma, Mustoasa, Galbena, Gordin și Samoveanca au dispărut sau au fost împuținate, devenind rarități.

Transport Tulcea


Orașul Tulcea are o rețea de transport în comun cu autobuze, exploatată de S.C. Transport Public S.A.. Principala linie de autobuz este linia 1, ce leagă Liceul A. Saligny de Cartierul Neptun (cu varianta 1b Liceul A. Saligny - ANL), însă există mai multe linii de autobuz ce acoperă aproape tot orașul. Deasemenea, operatorul de transport local efectuează și transport spre localitățile Babadag, Nalbant, Iazurile, Nufăru, Visterna și Zebil.
Prețul unui bilet urban cu 2 călătorii este de 2,5 RON, fiind folosită autotaxarea.

În apropiere de Tulcea (în localitatea Mihail Kogălniceanu, Șoseaua Tulcea-Constanța, kilometrul 15) se află un aeroport de unde se efectuează curse către București.

În Tulcea există mai multe companii de Taxi:
*Taxi As - (0240) 941
*Taxi Uno - (0240) 942
*Taxi Prima - (0240) 949
*Taxi Athos - (0240) 944
*Taxi Oni - (0240) 949

Prețul este de 1,69 RON/km (între orele 06:00-22:00) și 1,80 RON pe timpul nopții, iar pornirea de 1,69 RON.

Din Tulcea se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate.

Căi de acces în Tulcea Tulcea


Cu mașina Tulcea


* București ( DN2) – Hârșova ( DN22A) - Tulcea
* Galați (DN2B) – Brăila (DN22) – Tulcea
* Constanța ( DN22) - Tulcea

Cu trenul Tulcea


În Tulcea există două gări: Tulcea Mărfuri și Tulcea Oraș. Aceasta din urmă este cea mai importantă și este capătul liniei 804, ce leagă Tulcea de Medgidia (144km). Zilnic pleacă două perechi de trenuri personale spre Medgidia și un tren accelerat spre București.

Cu autocarul Tulcea


* București - Tulcea (microbuze)
* Constanța – Tulcea

Turism Tulcea


Atracții turistice Tulcea


Muzee
* Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM)
* Muzeul de Științe Naturale "Delta Dunării"
* Muzeul de Artă
* Muzeul de Etnografie și Artă Populară (MEAP)
* Muzeul de Istorie și Arheologie

Lăcașuri de cult

* Catedrala Sfântul Nicolae
* Moscheea Azizie
* Sinagoga
* Biserica Sfântul Gheorghe „Cu Ceas”
* Cimitirul evreiesc

Alte clădiri și locuri

* Delta Dunării
* Piața Civică
* Winmarkt (aflat în centrul orașului)
* Monumentul Independenței
* Coral Plaza Mall

Parcuri

*Parcul Personalităților
*Parcul Albatros
*Orașelul Copiilor

Hoteluri
* 2 stele
:*Hotel Europolis
* 3 stele:
:*hotel City
:*Hotel Egreta
:*Hotel Delta
:*Hotel Select
* 4 stele
:*Hotel Rex
:*Hotel Esplanada

Educație Tulcea


În municipiul Tulcea se află 4 universități, 11 licee, 13 școli generale și 24 de grădinițe.

Principalele licee din oraș sunt:
* Colegiul „Brad Segal” (denumirea veche Liceul de Industrie Alimentara)
* Liceul „Grigore Moisil”
* Colegiul Dobrogean „Spiru C. Haret”
* Liceul de Artă „George Georgescu”
* Liceul Pedagogic
* Colegiul Tehnic „Henri Coandă”
* Grupul Școlar Industrial „Anghel Saligny”
* Colegiul Economic „Delta Dunării”

Centre de formare profesională:
* Școala de Marină „Atlas”
* Școala de arte și meserii

De asemenea, în Tulcea se află și un teatru construit recent.

Orașe înfrățite Tulcea


* Aalborg, Danemarca
* Rovigo, Italia
* Shumen, Bulgaria


Personalități născute la Tulcea Tulcea


*Alexandru Ciucurencu - pictor
*Radu Gheorghe - actor
*Tora Vasilescu - actriță
*Grigore Moisil - matematician
*Virginia Mirea - actriță
*Crin Antonescu - parlamentar
*Traian Cosovei - scriitor
*Cezar Calenic - profesor
*Gheorghe Calciu-Dumitreasa - teolog
*Ștefan Caraman - scriitor
*Georges Boulanger - violonist, compozitor
*Mioara Avram-lingvist roman

Imagini din Tulcea Tulcea


 
Căutare oraș în Tulcea:

 
 
Stema orașului Tulcea
Stema orasului Tulcea
 
Harta rutieră a orașului Tulcea


Hoteluri din Tulcea

Vedere din satelit a orașului Tulcea


Cazare in Tulcea

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Tulcea