Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Petroșani

Județ: Hunedoara Site-uri utile:
Primaria Petroșani
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 37 160 loc (locul 52)
Recensământ: 2002
Suprafață: 196 km2 (locul 22)
Densitate: 231 loc/km2 (locul 79)
Altitudine: 615 m. (locul 135)
Atestare documentară: - (locul - )
Latitudine: 45 grade 24' 44"
Longitudine: 23 grade 22' 24"
Localități: Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peștera, Slătinioara
Primar: Tiberiu Iacob-Ridzi
 
Petroșani este un municipiu în județul Hunedoara, România. Are o populație de 45.447 locuitori și este situat la 100 km sud față de reședința județului, Deva, și 370 km de București, la o altitudine de 615–620 m.

Petroșani este municipiul principal din Valea Jiului. Aici se află sediul Companiei Naționale a Huilei, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Orașul este legat de Oltenia prin calea ferată și șoseaua Livezeni–Bumbești.

Date Demografice Petroșani


Conform recensământului din 2002 trăiesc în Petroșani 40.407 români, 3.815 maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii.

Istorie Petroșani


Istoria orașului Petroșani începe undeva pe la 1640, unde douăzeci de iobagi din Petros, pot fi considerați primii locuitori ai acestui ținut.
Comuna a purtat de la bun început numele de „Petroșeni”.
Prima mențiune a Petroșanilor ca localitate o avem de la 1788. În această perioadă, locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient și se întoarce din Turcia prin țările române. În cartea sa, „Călătoria de la Potsdam la Constantinopol” amintește și Petroșanii.
În 1720, din documentele cartografice ale unui austriac aflăm că întreaga depresinune Valea Jiului era intens populată cu gospodării risipite pretutindeni de-a lungul ulucului intracarpatic, părând forma unui sat de la un capăt la altul. Era o risipire generală de sălașe și grupuri de case, ce formau nucleele unor sate care ulterior au devenit localitățile binecunoscute astăzi.
La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroșani, iar întreaga Vale a Jiului cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă, ocupația de bază a populației era păstoritul. În 1840 încep primele exploatări în suprafață ale zăcămintelor de cărbuni simultan la Vulcan, Petroșani și Petrila iar în 1845, apar migrații masive ce vizează mineri germani în mare parte din Bucovina, dar și din restul Transilavaniei.
Pe 25 august 1869, în timpul lucrărilor la linia ferată și la construcția gării Petroșani s-a găsit un tezaur monetar de argint, numărând peste 200 de monede, tetradrahme barbare, de imitație, după monedele macedonene emise de Filip al II-lea, alături de o serie de materiale arheologice aparținând începutului epocii fierului. Potrivit unei cronologii recente, tezaurul descoperit la Petroșani se încadrează în grupa imitațiilor servile după prototip, și se datează în secolul III înainte de Hristos.

Istoricul câtorva clădiri Petroșani


Gara, a fost dată în folosință în 1870, odată cu linia ferată Petroșani-Simeria,este una dintre cele mai vechi construcții din Petroșani.

Școala Generală Nr. 1 În anul 1870, din inițiativa societății miniere Petroșani, se înființează o școală cu limbă de predare germană, pentru copiii muncitorilor ce au fost colonizați aici pentru a lucra în minele de cărbuni, pentru ca doi ani mai târziu să aibă loc la Petroșani, deschiderea unei Școli de Stat. Aceasta va deveni mai târziu Școala Generală nr. 1.În 1935, se decide construirea unui nou sediu, pe actuala stradă 1 Decembrie, iar inaugurarea oficială a actualului sediu a avut loc la data de 9 noiembrie 1936

Școala Maghiară În 1873 izbucnește în Valea Jiului o epidemie de holeră. După puțină vreme a venit un grup de 50 de călugărițe catolice, de la o mânăstire franciscană din apropiere de München care s-au consacrat îngrijirii bolnavilor.Tot aici, a funcționat Școala Maghiară, apoi din 1905 devine Școala Generală nr.4, urmând a fi retrocedată Bisericii catolice și să se reia cursurile în limba maghiară, în 2005.

Teatrul Vechi, numit pe vremuri "Cazinoul Muncitoresc" se inaugurează în anul 1886 , devenit teatru și ulterior sală de conferințe a Ligii Sindicatelor Miniere.

Biserica Evanghelică a fost ridicată între anii 1892-1896 urmând a fi renovată în 1910.

Muzeul Mineritului în jurul anului 1900, se construiește clădirea ce aparține Muzeului Mineritului din anul 1961, înainte fiind casă de locuit.

Școala Sportivă Clădirea și-a deschis ușile în 1904, care în 1919 s-a transformat în Liceu de Stat și ulterior în Școala Sportivă Petroșani. Aici au antrenat, înainte de a pleca la Deva, și apoi în America, soții Marta și Bela Karolyi.

Teatrul Dramatic I.D.Sîrbu În 1905 se construiește Casa de oaspeți „Gheorghe Apostol”, și ulterior Cazino al Funcționarilor Superiori. Devine apoi teatru, clădirea fiind modificată în perioada 1981-1983 când a fost adăugată scena mare.

Judecătoria PetroșaniÎn anul 1910 ia ființă Judecătoria de Ocol. Singurua din Valea Jiului și dispune de trei săli de judecată: două în clădirea principală, și a treia într-o clădire anexă.

Casa de Cultură a Studenților sau fostul Spital de copii „Principele Mircea” a fost dat în folosință în 1922 fiind construit de Societatea „Petroșani”. Principele Mircea a fost cel de-al șaselea copil al Reginei Maria și s-a născut în ianuarie 1913. A căzut pradă febrei tifoide, murind la vârsta de doar trei ani, iar în memoria acestui copil, petroșănenii au botezat acest dispensar „Principele Mircea”.

Biserica Unitariană În perioada 1924-1928 se construiește biserica unitariană într-un stil neo-gotic simplificat, la o scară redusă. Este singura biserică cu capelă, care la origine, servea drept sală de întâlniri a enoriașilor, unde se organiza după-amiaza de ceai, sau alte festivități culturale, ulterior devenind capelă.

Universitatea din Petroșani În anul 1948 ia ființă Institutul Cărbunelui, citadelă a învățământului miner din România devenit ulterior Institutul de Mine, și în ultimii ani, Universitatea din Petroșani. Institutul a primit o parte din materialul didactic din U.R.S.S. și cuprindea inițial o facultate de exploatări miniere și preparare a cărbunelui. Arhitectura clădirii este bazată pe un proiect sovietic.
În prezent în cadrul Universității din Petroșani există trei facultăți si un colegiu universitar: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Electrică și Mecanică, Facultatea de Științe și Colegiul Universitar Tehnic și de Administrație. Oferta de studii este atât în domeniul inginerie, cât și științelor economice și birotica.

Casa de serviciu a lui Nicolae Ceaușescu a fost construită în 1970. Ulterior a devenit sediu al Securității.

Casa de Cultură „Ion Dulămiță” A fost inaugurată în Iunie 1966 se dă în folosință având cu o capacitate de 800 de locuri. În 1979 a fost renovată, construindu-se balconul în exterior.

Stadionul Clubului Sportiv Jiul Petroșani s-a inaugurat la 1 august 1982 un stadion de 20 000 locuri și o pistă de alergări, renovat în 2004

Turism Petroșani


*Din Petroșani se ajunge ușor în masivul Parâng prin intermediul telescaunului, cabane și pârtii de schi frecventate de elevii școlii de sport, de turiști din țară cât și din străinătate.
*În suburbiile Petrosaniului înspre zonele de altitudine montane începe zona locuită de așa-numiții momârlani, sau "moții" Văii Jiului, ce au ca ocupație principală păstoritul.
* Rezervația naturală “Piatra Crinului” (0,5 ha).

Geografie Petroșani


Forme de relief Petroșani


Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri (Jiul de Est și Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de 2.519 m.

Rețeaua hidrografică Petroșani


Rețeaua hidrografică este alcatuita din doua râuri mai importante: Jiul de Est și Jiul de Vest. Pe teritoriul municipiului Petroșani, Jiul de Vest primește patru afluenți ce traversează localitățile Maleia, Staicului, Slatinioara și Salatruc. Ape freatice cu debite mai consistente sunt numai în lunca Jiului de Vest (între Uricani și Iscroni).

Formațiuni geologice Petroșani


Calitatea solurilor Petroșani


Solul Depresiunii Petroșani se încadrează în grupa solurilor automorfe și hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt cele silvestre podzolite brune și brune galbui.

Politică Petroșani


Între 1996-2000 și 2004-2007 primar al municipiului Petroșani a fost Carol Schreter, din partea Partidului Alianța Civică, respectiv PD, decedat la 9 februarie 2007. Din 18 martie 2007 primar al municipiului Petroșani este Tiberiu Iacob Ridzi (PDL) iar viceprimar Claudiu Cornea. PDL deține majoritatea în consiliul local.

Orașe înfrățite Petroșani


* Várpalota - Ungaria

Personalități Petroșani


*Ana Colda
*I.D.Sirbu
 
 
Stema orașului Petroșani
Stema orasului Petroșani
 
Poziția orașului Petroșani în cadrul județului Hunedoara
Pozitia orasului Petroșani in cadrul judetului Hunedoara
 
Harta rutieră a orașului Petroșani


Hoteluri din Petroșani

Vedere din satelit a orașului Petroșani


Cazare in Petroșani

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Petroșani