Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Hunedoara

Județ: Hunedoara Site-uri utile:
Primaria Hunedoara
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 60 525 loc (locul 36)
Recensământ: 2002
Suprafață: 97 km2 (locul 84)
Densitate: 706 loc/km2 (locul 35)
Altitudine: 278 m. (locul 90)
Atestare documentară: 1265 (locul 39)
Latitudine: 45 grade 45' 12"
Longitudine: 22 grade 54' 00"
Localități: Boș, Groș, Hășdat, Peștișu Mare, Răcăștia
Primar: Marius Ovidiu Hada, PNL
 
Hunedoara (în trad. "Târgu Fierului") este cel mai mare oraș din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Are o populație de 71.380 locuitori (2002).

Geografie și climă Hunedoara


Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăștie și satele aparținătoare Boș, Groș, Hăsdat și Peștișu Mare.
Zona dispune de infrastructura obișnuită pentru un oraș modern: rețele de energie electrică, termică, gaze naturale și apă, stație de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier și feroviar, telefonie fixa și mobilă, servicii internet.
Este străbătută de DJ 687 : Sântuhalm - Hunedoara drum național care face legătura cu drumul European E68 care străbate țara de la Arad - Deva - Orăștie - Sibiu - Brașov - București și drumuri județene care fac legătura între Hunedoara și Călan, respectiv Hunedoara și Hațeg.

* Relief: deluros-muntos
* Ape: râul Cerna
* Resursele naturale: zăcăminte de piatră, minereuri feroase, lemn, talc, potențial în creșterea animalelor.
* Gradul seismic: 6 Mercalli

Istorie Hunedoara


Atestată documentar la 1265 sub numele "Hungnod", conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaște o dezvoltare impetuoasă și va juca un rol important în istoria României. Vechimea acestei așezări ce a luat naștere la poalele dealului Sânpetru la confluența râurilor Cerna și Zlasti, este mult mai adâncă în negurile timpului decât atestarea documentară. Arheologii au descoperit atât în vatra orașului cât și în satele din împrejurimi de unde își trage seva, urme de locuire, datând din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc într-o deplină succesiune urme materiale din epoca bronzului și a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetății un depozit, mai mult de o tonă de lupe mari de fier și un atelier metalurgic comportând opt cuptoare din vremea daco-getilor. În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”, precum și monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec III. d.Hr.) ceea ce dovedește puternice contacte economice și nu numai, între două civilizații, una a “cetății eterne Roma” și alta plămădită de nemuritorii antichității daco-getice.

În urma cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenția lumii romane prin bogățiile sale, în special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o “villa rustica”, pe dealul Sânpetru era un castru roman în care se instalează un post de pază a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lângă Castel și lângă gară. De asemenea vestigii din această epocă există și în satele Cinciș, Pestisul Mare unde era un vicus (sat roman), Manerau, Nandru, Ghelari etc.

În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dăruiește și înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cinciș, fiul lui Șerb. În același document pomenește și pe alți membrii ai familiei ca stăpânitori ai cetății și domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Mogoș și Radu, frații...și Iancu, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaște o nouă etapă a dezvoltării sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor și sala dietei în stil neogotic înfrumusețat de logiile exterioare ale acestei săli. De asemenea s-a construit aripa și turnul “ne boisa”(nu te teme), un eventual loc de refugiu în caz de primejdie.

După moartea lui Iancu de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, lângă Belgrad, în Ungaria au loc lupte interne pentru tron în care sunt implicați și succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau câștig de cauză fiului lui Iancu, Matei Corvin, care devine rege al Ungariei medievale. În acest răstimp, soția lui Iancu, Elisabeta și fiul lor Matei vor continua lucrările de modernizare; în aripa Matei, se pictează fresca murală ce sugerează originea românescă a lui Iancu. Secolul XVII marchează noi lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. Se construiește aripa Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe ancadramentul unei ferestre.

În timpul Corvinilor, Hunedoara devine târg (= opidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiți de dări față de stat. Au beneficiat de privilegii încă din vremea regelui Matei Corvin, care în 1480 îi scutește pe hunedoreni de plata oricăror dări, scutiri care se păstrează și în secolele urmatoare. Ca urmare crește numărul locuitorilor care variază între 784 în 1512 și 896 în secolul al XVII.

După moartea lui Matei Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia Ioan, care se stinge de tânăr. Soția sa Beatrice de Frangepan, se va recăsători cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg în 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili în Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz.

În 1514 a izbucnit răscoala țărănească ce a fost condusă de Gh. Doja. Cu acest prilej, mulți țărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închiși în cetate drept pedeapsă. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya va înăbuși răscoala.

Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marcheză probleme noi, legate de conștiința de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate romanească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cerna, Plosca, Prislop, Cinciș, Nadastie, Manerau, Zlasti și altele au fost școli de dascăli, numeroși cnezi romani îndeplinind funcția de preoți și dieci. Din păcate nu cunoaștem cu exactitate vechimea acestor locașe de lumină.

După Al Doilea Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoareană a cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluției din 1989, în Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de oțel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, încălțăminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras forță de munca. Populația orașului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spațiul de locuit, și s-au construit noi așezăminte de învățământ, sănătate sau cultură. S-au construit 12 școli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de învățâmant superior, două stadioane, o sală de sport, piscină, iar dupa 1989 s-a construit o popicărie modernă, capabilă să găzduiască mari concursuri internaționale. Conducerea supracentralizată, ineficiența cronică și sugrumarea oricărei urme de liberă inițiativă au provocat însă începând din anii '80 degradarea economiei. Din cauza sărăciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate și a opresiunii s-au creat tensiuni sociale și nemulțumiri ce au explodat în decembrie 1989.
Primul primar de după 1989 al Hunedoarei a fost ing. Marcu Ioan, urmat apoi în 1990 de ing. Doda Viorel. În urma alegerilor din 1992 a devenit primar dl.ec. Remus Mariș, care a fost reales și în legislaturile următoare (1996-2000, 2000-2004), iar în urma alegerilor din 2004 a fost ales primar dl.ing.Schiau Nicolae.

Demografie Hunedoara


Economie Hunedoara


Sub aspect economic zona are caracter industrial, activitatea din siderurgie și din ramurile care o deservesc reprezentând peste 65% din valoarea producției industriale. Principalele ramuri industriale prezente în municipiu sunt siderurgia, exploatarea și prelucrarea lemnului, și industria ușoară (textile, încălțăminte, pielărie, covoare), industria alimentară și artizanat.

În municipiu funcționeaza 57 de unități școlare (24 gradinițe, 12 scoli generale, 5 licee, 3 scoli profesionale, o scoala tehnică de maiștri, și 3 scoli postliceale). Învățământul superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara ( www.fih.utt.ro ) și PostUniversitara de Informatică din cadrul aceleiași instituții.

Educație Hunedoara


* Colegiul Tehnic Matei Corvin
* Colegiul Economic Emanuil Gojdu
* Colegiul Teoretic Iancu de Hunedoara
* Grupul Școlar Telecomunicații și Lucrari Publice
* Colegiul Național de Informatică Traian Lalescu
* Universitatea Politehnică Timișoara - Facultatea de Inginerie Hunedoara

Orașe înfrățite Hunedoara


* Franța Argenteuil, Franța
* Turcia Derince, Turcia
* Ungaria Szombathely, Ungaria
* Bosnia și Herțegovina Zenica, Bosnia și Herțegovina


Personalități Hunedoara


* Iancu de Hunedoara - considerat ¨parintele Hunedoarei moderne¨
* Matei Corvin - fiul lui Iancu de Hunedoara si unul dintre cei mai importanti regi ai Ungariei
* Michael Klein - cel mai mare fotbalist al Hunedoarei
* Ioan Andone - mare fotbalist, actualmente antrenorul campioanei Romaniei la fotbal: CFR Cluj
* Mircea Rednic -mare fotbalist, actualmente antrenorul echipei Dinamo Bucuresti
* Bogdan Lobonț - portarul nationalei Romaniei, titular indiscutabil
* Mihai Leu - fost campion mondial la box profesionist
* Maria Cioncan- a adus Romaniei nenumarate medalii de la competitiile internationale de atletism

Atracții turistice Hunedoara


* Rezervația naturală “Pădurea Chizid” (50 ha).
* Lacul Cinciș. Lacul Cinciș - Este așezat la 8 km de municipiul Hunedoara, pe drumul spre Toplița. Este o zonă de o frumusețe deosebită care atrage numeroși turiști. Lacul are o suprafață de 867 ha și o poveste deosebită. Lacul Cinciș este situat pe vatra satului cu același nume, care în anul 1962 a fost strămutat pe un deal din apropiere pentru a putea lua naștere lacul de acumulare. Astfel, un sat cu o existenta de peste 1000 de ani (mentionat încă din 1360), a fost pentru totdeauna înghițit de ape.
* Castelul Corvineștilor
* Mănăstirea Prislop
* Munții Poiana Ruscă
* Grădina Zoologică.
* Furnalul Govâjdia - A fost al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru extragerea de fier,a fost construit în anul 1806.Primul a fost construit in Toplița aproape de Hunedoara in anul 1750.Ambele cuptoare pot fi vizitate si astăzi.

Sport Hunedoara


* echipa de fotbal liga a 2- a FC CORVINUL 2005
* echipa de popice campioana nationala,
* volei echipa liga 3,
* atletism
* box,
* lupte
 
 
Stema orașului Hunedoara
Stema orasului Hunedoara
 
Harta rutieră a orașului Hunedoara


Hoteluri din Hunedoara

Vedere din satelit a orașului Hunedoara


Cazare in Hunedoara

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Hunedoara