Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Lugoj

Județ: Timiș Site-uri utile:
Primaria Lugoj
Regiunea geografică: Banat
Populație: 40 361 loc (locul 47)
Recensământ: 2004
Suprafață: 88 km2 (locul 100)
Densitate: 506 loc/km2 (locul 47)
Altitudine: 124 m. (locul 52)
Atestare documentară: 1333 (locul 75)
Latitudine: 45 grade 41' 10"
Longitudine: 21 grade 54' 02"
Localități: Măguri, Tapia
Primar: Constantin Francisc Boldea, PSD, din 2008
 
Municipiul Lugoj este al doilea oraș ca mărime și importanță din județul Timiș, Banat, România. Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua "Adunare națională a românilor" din Banat. Astăzi este un important centru cultural și renumit centru muzical. Are o populație de 44.570 locuitori (2002).

Istorie Lugoj


Lugojul a fost pe vremuri o așezare puternic fortificată, având o importanță mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare spre sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj.

Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Ștefan Loszonczy. La sfârșitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiș (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze și palisade.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa și poposește și la Lugoj, la Hanul Poștei, în drumul său spre Viena.

Banatul de Lugoj-Caransebeș a rezistat presiunilor turcești până în 1658 când Acațiu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor și caransebeșenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighișoara, supunându-se turcilor. Aceștia au ocupat orașul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar și filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând in opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că "Lugojul este o așezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timiș".

După înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă și ocupă pentru scurt timp cetățile Lipova și Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între armatele Imperiul Habsburgic și Imperiului Otoman, soldată cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor, însuși comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci. După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominație otomană, însă prin câteva stipulații ale tratatului, turcii sunt obligați să dărâme unele fortificații, printre care și zidurile cetății Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, iar primii coloniști s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiș (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică și biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secțiunea următoare).

În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reședința comitatului Caraș, iar în 1795 Lugojul român și Lugojul german s-au unificat.

Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua "Adunare națională a românilor" din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptistă, a cărei centru a fost Lugojul.

În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case și clădiri importante (biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, capela greco-catolică, ș.a.) au fost distruse de flăcări.

Prin rezoluția imperială de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit reședința Episcopiei Greco-Catolice din Banat.
Lugojul a fost reședința comitatului Caraș-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat județul Caraș și județul Severin, cel din urmă cu reședința la Lugoj până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902.

La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare națională în care s-a proclamat dreptul națiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial.

La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraș liber de sub regimul comunist din România.

Populație Lugoj


La recensământul din 2002, Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% țigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur, populația este estimată la circa 55.000 - 60.000 locuitori.

*1890 - 12.489 locuitori
*1900 - 17.000 locuitori
*1910 - 19.818 locuitori
*1930 - 23.593 locuitori
*Conform datelor recensământului din 1930, din cei 23.593 de locuitori, 9.630 s-au declarat români, 6.152 germani, 5.397 maghiari, 1.387 evrei, 264 țigani, tot 264 cehi și slovaci ș.a. Sub aspect confesional populația orașului era alcătuită din 9.790 romano-catolici, 8.344 ortodocși, 1.716 reformați (calvini), 1.474 greco-catolici, 1.418 mozaici, 626 lutherani ș.a.
*1941 - 26.328 locuitori
*1956 - 30.252 locuitori
*1968 - 36.542 locuitori
*2002 - 44.570 locuitori
*2004 - 46.540 locuitori

Geografie Lugoj


Situat în sud-vestul României, la intersecția paralelei 45"41' latitudine nordică cu meridianul de 21"53' longitudine estică, la 123 metri peste nivelul mării și acoperă o suprafață de 9.855 hectare. Râul Timiș străbate orașul pe o distanță de aproximativ 4 km, împărțindu-l în două.

Clima este continentală de tranziție, blândă cu influențe mediteraneene. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord.

Suprafața de 8805 ha care încorporează zona locuibilă se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% pășune, 5% vii, 2% livezi, 2% fânețe.
Vegetația zonei este caracteristică silvostepei. În est predomină pădurile de brad, molid și fag, iar în celelalte părți se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timișului se găsesc sălcii și plopi, iar vegetația de mlaștină este reprezentată de stuf, nufăr și papură.

Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei.

Economie Lugoj


Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăți comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăți pe acțiuni, 19 societăți în nume colectiv, 1634 societăți cu răspundere limitată. Din punctul de vedere al obiectului de activitate: 54 de societăți comerciale sunt de producție, 2 de turism, 1.636 desfășoară activități de comerț. În perioada post-comunistă, în Lugoj au fost create întreprinderi mici și mijlocii, dar s-au stabilit aici și filiale ale unor concerne industriale, renumite în Europa: Villeroy și Boch în domeniul ceramicii, Rieker pune în valoare tradițiile de confecții încălțăminte, Werzalit în prelucrarea lemnului, Honeywell - sisteme de siguranța vieții, Autoliv - sisteme de siguranta a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori, s.a.m.d.)( divizia TRO).

Transporturi Lugoj


Lugojul este străbătut de două importante rute comerciale: drumul național DN 68 către Deva și drumul european E70 către București. Distanțele către principalele orașe din apropiere sunt: Timișoara - 60 km; Reșița - 58 km; Caransebeș - 45 km; Deva - 101 km; Lugoj - București - 480 km. În ceea ce privește transportul feroviar, Lugojul face parte din Regionala de Căi Ferate Timișoara. Din Gara Lugoj se poate călători către orice destinație din țara, cele mai importante rute directe fiind: Timișoara - București (prin Craiova sau Brasov), Timișoara - Iași. La 60 km distanță de Lugoj se află Aeroportul Internațional Timișoara. La Arad și Caransebeș sunt aeroporturi naționale. Rețeaua de străzi însumează în Lugoj aproximativ 97 km dintre care 65 km sunt străzi modernizate.

Politică și administrație Lugoj


În legislatura 2004-2004, primar al Lugojului a fost Marius Martinescu, ales din partea Partidului Democrat. Viceprimar a fost Iosif Poszar, UDMR. În ceea ce privește Consiliul Local, acesta a fost compus din 19 membri, împărțiți astfel: 4 - PD, 4 - PNL (total 8 - Alianța D.A.), 7 - PSD, 3 - UDMR și 2 - PRM.
În legislatura 2008-2012, primar al Lugojului este Francisc Boldea, ales din partea Partidului Social-Democrat. Viceprimar este Ioan Ambrus, PNL. În ceea ce privește Consiliul Local, acesta este compus din 19 membri, împărțiți astfel: 7 - PD-L, 6 - PSD, 3 - PNL, 2 - PRM, 1 - UDMR.

Cartiere Lugoj


Orașe înfrățite Lugoj


* Orléans, Franța
* Jena, Germania
* Szekszárd, Ungaria
* Assos-Lechaio, Grecia
* Nisporeni, Republica Moldova
* Vârșeț, Serbia
* Monopoli, Italia

Cultură Lugoj


Continuând importantele tradiții culturale și de spiritualitate românească, Lugojul fiind considerat capitala culturală a Banatului, Casa de Cultură a municipiului Lugoj organizează următoarele manifestări artistice :
* Festivalul Internațional Coral Ion Vidu;
* Festivalul Internațional de Teatru Neprofesionist;
* Festivalul Internațional de Folclor Ana Lugojana;
* Concursul Internațional de Canto Traian Grozăvescu;

În fiecare an la 20 decembrie se sărbătorește Ziua Lugojului, amintind că orașul a fost în decembrie 1989 al doilea oraș liber din România. La 15 august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului.

Filmul Patima, regizat de George Cornea, a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975.

Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu și formația rock Anarhia activează la Lugoj.

Obiective turistice Lugoj


* Hanul Poștei, clădirea datează în forma actuală din anul 1726 și adăpostește în prezent sediul protopopiatului ortodox român;
* Biserica și fosta mănăstire franciscană, edificate în 1733;
* Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", construită între 1759-1766 în stil baroc, ctitorie a oberkneazului Gavril Gurean;
* Catedrala greco-catolică "Coborârea Sf. Spirit", a Episcopiei de Lugoj, edificată în stil clasicist între 1843-1854;
* Turnul Bisericii "Sf. Nicolae", început în secolul al XV-lea (1402);
* Ansamblul arhitectural ce compune orașul vechi de astãzi;
* Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe fațada fostei școli de fete, operã a pictorului academic Virgil Simonescu;
* Teatrul vechi, construit la 1902;
* Statuile lui Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Ion Vidu, și Ion Dragalina;
* Casa scriitorului Ion Popovici Bănățeanul;
* Casa poetului Victor Vlad Delamarina;
* Casa tenorului Traian Grozãvescu;
* Casa compozitorului Ion Vidu;
* Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu, Valeriu Braniște, Victor Vlad Delamarina și Traian Grozãvescu.
* Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat in Piața Republicii, fiind creația sculptorului Radu Moga. El a fost dezvelit la 9 iunie 1935. Piedestalul este masiv, alcătuit din blocuri de granit, de forma unui trunchi de piramidă patrata, înalt de 1,5 m, surmontat de o coloană prismatică, de plan patrat din granit, înaltă de 3,5 m. Pe acesta se ridică statuia din bronz, înaltă de cca 3 m, a unui ostaș în poziție de atac. Pe fațada principală este atașat un meplat din bronz reprezentând “Lupa Capitolina”, simbolul latinității poporului român. Pe fațada principală a piedestalului se află o flacără de granit. Monumentul este inscris la pozitia 309, cod TM-III-m-B-06321 in “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.

Media Lugoj


La Lugoj, apar săptămânal două ziare locale, "Actualitatea" și "Redeșteptarea". De asemenea, mai activează și postul local de televiziune TEN TV Lugoj, postul de radio "Nova FM" .

Educație Lugoj


Primele școli din Lugoj sunt semnalate în secolele XVi-XVII. În secolul XIX se consemnează deja o bogată activitate didactică, în cadrul gimnaziului și liceului, unde predarea se făcea în limba română.

În prezent la Lugoj funcționează 17 grădinițe, 10 școli primare (clasele I-VIII) și 6 licee: 2 colegii și 3 grupuri școlare (Iulia Hașdeu, Coriolan Brediceanu, Valeriu Braniște, Aurel Vlaicu, Ștefan Odobleja) precum și Școala de Arte Frumoase „Filaret Barbu”. În ceea ce privește învățământul superior, la Lugojul ospitează din anul 1996 universitatea privată „Universitatea Europeană Drăgan”, instituție de învățământ superior cu profilele economic și juridic, care conferă localității statutul de oraș universitar.

Sport Lugoj


Activitățile sportivilor din Lugoj au ieșit în evidență mai ales prin gimnastică, lupte, volei și motocros, domenii care au oferit rezultate bune la nivel național și chiar internațional. La gimnastică s-a remarcat Lavinia Miloșovici, multiplă campioană europeană, mondială si olimpică. De asemenea Alina Goreac si Kurt Szlier au fost medaliati cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat Iosif Horvath, primul medaliat olimpic al României la acest sport, precum și Francisc Borlovan, Francisc Horvath, Simion Popescu și Robert Papp.

Nu putem uita nici rezultatele obținute la nivel național de echipa de volei-junioare a CSȘ Lugoj, aurul în 1990, sub îndrumarea profesorului Dorin Jitaru și revenirea echipei de senioare în Divizia A, începând cu sezonul 2006-2007, de această dată sub îndrumarea lui Dan Mihai Jitaru, fiul lui Dorin Jitaru. Deși lipsit de plaja specifică, Lugojul înregistrează succese remarcabile și la voleiul de plajă. Începând cu anii 2004, an de an, voleibalistele lugojene aduc aur și argint la competiții naționale de volei de plajă, atât la junioare cât și la senioare, aurul balcanic obținut din nou în 2006 la ambele categorii, precum și participarea, ca reprezentante ale României, la Campionatele Europene de volei pe plajă în 2005 Ucraina, 2006-Austria și Slovacia. Voleiul lugojean a reușit în 2006 performanța ca pentru prima dată în istoria jocurilor balcanice de volei pe plajă o echipă din aceeași țară (România), din același oraș (Lugoj), sub îndrumarea aceluiași antrenor (Dan Mihai Jitaru) să obțină aurul atât la junioare cât și la senioare. Pe drept cuvânt orașul de pe Timiș își câștigă titlul de capitală românească și balcanică a beach-volleyului

Sunt practicate cu succes și alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, artele marțiale (clubul Wodan Lugoj, sponsorizat de întreprinderea locală SC Mondial) și ciclismul montan. În fiecare an începând cu 1997 în Lugoj se organizează concursul de ciclism montan "Cupa Concordia" organizat de Clubul de turism Concordia din Lugoj. Acest concurs are un caracter regional, participand concurenți din Timișoara, Reșița, Deva, Hunedoara, Caransebeș, Arad și evident din Lugoj și satele din apropiere.

Personalități Lugoj


* Eftimie Murgu (1805 - 1870) - politician, revoluționar pașoptist
* Vasile Maniu (1824 - 1901) - publicist, istoric, scriitor și avocat, deputat, revoluționar pașoptist și membru al Academiei Române.
* August Kanitz (1843 - 1896) - botanist, membru corespondent al Academiei Române
* Coriolan Brediceanu (1849 - 1909) - avocat, politician
* Aurel C. Popovici (1863 - 1917) - jurist și politician
* Ion Vidu (1863 - 1931) - compozitor și dirijor
* Jacob Muschong (1868 - 1923) - industriaș, om de afaceri
* Victor Vlad Delamarina (1870 - 1896) - poet
* Tiberiu Brediceanu (1877 - 1968) - compozitor, folclorist, membru corespondent al Academiei Române
* Caius Brediceanu (1879 - 1953) - politician și diplomat român
* Bela Lugosi (1882 - 1956) - actor
* Traian Grozăvescu (1895 - 1927) - tenor
* Aurel Ciupe (1900 - 1988) - pictor
* Filaret Barbu (1903 - 1984) - compozitor
* Georges Devereux (1908 - 1985) - etnopsihiatru
* Iosif Constantin Drăgan (1917 - 2008) - profesor univ. dr., om de afaceri
* György Kurtág (n. 19 februarie 1926) - compozitor
* Aristide Buhoiu (1938 - 2006) - reporter, realizator de televiziune și scriitor
* Victor Neumann (n. 28 octombrie 1953) - doctor în istorie
* Lavinia Miloșovici (n. 21 octombrie 1976) - gimnastă, multiplă campioană mondială și olimpică
 
 
Stema orașului Lugoj
Stema orasului Lugoj
 
Harta rutieră a orașului Lugoj


Hoteluri din Lugoj

Vedere din satelit a orașului Lugoj


Cazare in Lugoj

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Lugoj