Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Jibou

Județ: Sălaj Site-uri utile:
Primaria Jibou
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 10 407 loc (locul 171)
Recensământ: 2002
Suprafață: 36 km2 (locul 183)
Densitate: 330 loc/km2 (locul 63)
Altitudine: - m. (locul - )
Atestare documentară: - (locul - )
Latitudine: 47 grade 15' 30"
Longitudine: 23 grade 15' 30"
Localități: Cuceu, Husia, Rona, Var
Primar: Eugen Bălănean, PSD
 
Jibou (limba maghiară: "Zsibó") este un oraș în județul Sălaj, Transilvania, România, de care aparțin satele Cuceu, Husia, Rona și Var. Împreună cu ele, are o populație de 12.500 locuitori.

În Jibou există una dintre cele mai interesante Grădini Botanice din România, situată pe fostul domeniu al nobililor maghiari Wesselényi. De asemenea, în partea dinspre Zalău, există din vechime Băile Jibou, care folosesc efectele curative ale unui izvor de apă minerală sărată, cu proprietăți asemănătoare celor din Băile Herculane.

Municipalitatea a organizat un „Parc Industrial”, care urmează să polarizeze forța de muncă de pe Valea Someșului.

Poziție geografică Jibou


Se află la 20 km est de Zalău, reședința județului Sălaj. Este al treilea oraș ca mărime din Sălaj, după Zalău și Șimleu Silvaniei. Constituie un nod feroviar important, punctul de întâlnire a căilor ferate ce vin dinspre Dej, Baia Mare și Zalău (de unde se poate merge mai departe la Sărmășag și Carei).

Prin apropierea acestuia trece râul Someș, marele râu din nord-vestul României, care aici își schimbă direcția de curgere de la N-S la S-N, datorită dealului piramidal numit "Piscuiul Ronei" / "Țugluiul Turbuțâi" / "Dealul lui Racoți" (ungurește: "Rákóczi-hegy"), masiv prezent pe lista națională a rezervațiilor naturale, datorită bogăției de fosile provenite în special din sedimente marine terțiare. De altfel, aici au fost descoperite și rămășite mai vechi: coaste și dinți de dinosauri de la sfârșitul Cretacicului.

Demografie Jibou


Istorie Jibou


Târgușorul ("oppidum") Sibó ("Chybur" 1205–1235, "Zsibotheleke" 1387, "Sÿbo" 1423, "Zybo" 1460, "Sybo" 1475, "Sibo" 1545, "Szÿbo" 1564, "Sibo oppidum", "Zsibo" 1582) a constituit un punct de popas important pe drumul sării de la Dej, care era adusă fie cu căruțele, fie cu plutele pe firul Someșului. El a fost jefuit și ars de oștile turce în 1660, când din turnul bisericii reformate s-a aruncat o mamă cu pruncul la piept. În 11 noiembrie 1705, oștile transilvane conduse de principele Francisc Rákóczi II au fost surprinse de trupele austriece conduse de generalul Ludwig von Herbeville și au fost risipite, eveniment care a devenit subiectul altor legende locale. La castel, în 25 august 1849, a capitulat ultima armată revoluționară pașoptistă din Europa, formată din circa 8.000 de soldați comandați de generalul Kazinczy. Familia nobiliară Wesselényi a avut mai mulți reprezentanți de seamă, cu vederi progresiste, dintre care cel mai cunoscut este baronul Wesselényi Miklós fiul, liberal căruia i s-au dedicat mai multe statui, dintre care cele mai cunoscute sunt cele din centrul Zalăului (Fadrusz János, 1902) și din Jibou (Sepsi József, 2004).

După construirea căii ferate și darea în funcțiune a gării (1890), în oraș s-a stabilit o importantă comunitate evreiască, care a fost deportată la Auschwitz în toamna anului 1944. Depoul C.F.R. datează din 1937.

După război, Jiboul a funcționat ca centru de raion până în 1960 și devenit oraș în 1968. Localitatea a fost inundată de revărsarea râului Someș în 1970, inundație provocată de rupere unui dig în amonte.

După 1945, în clădirea Judecătoriei a fost mutat Spitalul Orășenesc.

În anul 2005, localnicii au aniversat 800 ani de la prima atestare documentară și în 2008 se pregătesc pentru sărbătorirea a 40 de ani de la declararea localității ca oraș.

Clădiri istorice Jibou


* "Castelul Béldy".
* "Castelul Wesselényi", din prima jumătate a secolului XVIII, tipic pentru barocul din Transilvania. Două nivele, plan rectangular alungit, cu centrul și extremitățile mai proeminente. Două pavilioane, dispuse lateral simetric, delimitează colțurile unei curți de recepție în direcția grădinii.

Învățământ Jibou


Registrele școlii confesionale calvine (reformată) sunt conduse cu începere din 1746, dar instituția este mult mai veche. Învățământul de stat datează din 1895. Conform monografistului Petri Mór, aici a funcționat, către sfârșitul secolului XIX, prima grădiniță de copii din Ardeal, cu Teleki Júlia ca educatoare.

Din orașul Jibou s-au afirmat mai multe personalități, unele ocupând funcții înalte, fapt datorat și instituțiilor de învățământ locale:
* Liceul Teoretic Ion Agârbiceanu (înființat în 1 septembrie 1957)
* Grupul Școlar Octavian Goga (până în 23 octombrie 2001, școală generală)
* Școala Gimnazială Lucian Blaga (din 1971)

Cultură Jibou


Folcloristul prof. univ. Ioan Taloș a semnalat în zonă existența a două colinde specifice: "corânda cu zidari" (o versiune inedită a legendei "Monastirii Argeșului") și "corânda cu fata de maior" (o variantă disputată a "Mioriței").

Filiala ASTRA din Jibou a fost condusă de Pr. Laurențiu Bran, primul român care a tradus poeziile lui Mihai Eminescu în maghiară. Traducerile au apărut cu începere din 1889, la Șimleu Silvaniei, încă în timpul vieții Poetului.

Casa de cultură s-a mutat într-o clădire nouă în 1967. Aici a lucrat multă vreme ca director prof. Andrei Mureșan, autorul primei monografii turistice; în prezent, funcția este deținută de profesorul de istorie Mihai Petriș. Alte monografii au fost întocmite de profesorii Eva Ianchiș, Gheorghe Coste, Iosif Daróczi, Ion Ivănescu și Viorel Tăutan.

Biblioteca orășenească a fost înființată în 1950 și de atunci a fost mutată de mai multe ori, în diferite locații. În prezent, colecția ei cuprinde circa 48.000 de volume și publicații.

În 2006, poetul optzecist Viorel Mureșan a obținut titlul cel mai mare "haijin" (autor ce scrie "haiku", specie japoneză de poezie cu structură fixă) din țară.

Sport Jibou


În oraș există un stadion și două săli de sport. Aici joacă mai multe echipe de fotbal, juniori și seniori, dar faima a fost adusă de echipa de handbal băieți, care a dat țării pe olimpicul Ștefan Birtalan și pe antrenorul Gheorghe Tadici.

Economie Jibou


* S.C. Sonic-Silva S.R.L. (specializată pe exploatarea masei lemnoase).
* Calion PROD S.R.L. (fabrică de prelucrare a laptelui).
* Parcul Industrial.
* S.C. TRIADA Comserv S.R.L. (materiale de constructii, instalatii termice și sanitare).
 
Căutare oraș în Sălaj:

 
 
Stema orașului Jibou
Stema orasului Jibou
 
Harta rutieră a orașului Jibou


Hoteluri din Jibou

Vedere din satelit a orașului Jibou


Cazare in Jibou

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Jibou