Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea județului Sălaj

Regiunea geografică: Transilvania Site-uri utile:
Consiliul Judetean Sălaj
Prefectura Sălaj
Resedință de județ: Zalău
Populație: 248 015 loc (locul 40)
Recensământ: anul 2002
Suprafața: 3 864 km2 (locul 38)
Densitate: 64 loc/km2 (locul 33)
Abreviere: SJ
Președinte Consiliu Județean: Tiberiu Marc(PSD)
Prefectul județului: Andreai Barbu Todea
 
Sălaj (în limba maghiară "Szilágy megye") este un județ în regiunea Transilvania din România.

Geografie Sălaj


Județul Sălaj este așezat in partea de Nord-Vest a României și se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpații Orientali si Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someșană, care are o suprafata de 3864,4 km2, ceea ce reprezintă 1,6% din suprafața țării. Se învecinează cu județele Satu Mare și Maramureș la Nord, Bihor la vest și sud-vest și Cluj la sud si est.
Reședința de județ este municipiul Zalău, situat în centrul județului. Celelalte trei orașe sălăjene sunt: Șimleu Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei. Din punct de vedere geografic, județul Sălaj este o zonă de dealuri și depresiuni situate pe cursul văilor Almașului, Agrijului, Someșului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este reprezentata în partea de Sud-Vest prin două ramificații nordice ale munților Apuseni: culmile Meseșului si Plopișului. Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul județului și reprezintă importante zone agricole de concentrare a așezărilor.

Principala caracteristică a rețelei hidrografice a Sălajului este relativa uniformitate a repartițției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezență a rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Crasna, Barcău, Almaș, Agrij si Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ. De asemenea, pe raza județului se află și Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului Crasna.

După expoziția lui, județul Sălaj se află sub directa influență a maselor de aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată. Circulația maselor de aer de înalțime, precum și relieful, prin aspectul și altitudinea lui, creeaza diferențieri climatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe de altă parte, între principalele unitați geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8C0 si 9C0 in cea mai mare parte a județului, excepție facând culmile mai înalte ale muntilor Meseș si Plopiș, precum și zona dealurilor înalte Simișna – Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6C0 si 8C0. Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse intre 600 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrându-se in muntii Meseș si Plopiș, iar mai mici in Depresiunea Almaș – Agrij și pe valea Someșului.

Istorie Sălaj


Istoria prezentei umane pe teritoriul judetului se pierde in negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame, datează din perioada Neoliticului și întruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Vestigiile dacice sunt raspândinte în aproape întregul judet. Tot în județ au fost descoperite 14 tezaure de monede și podoabe dacice din argint, iar prin Sălaj trecea vechea arteră comercială cunoscută sub numele de "Drumul sării", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrală. O importantă așezare dacică este cea de la Moigrad (Porolissum), situată pe Măgura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemen in lucrarea sa "Geografia".

După cucerirea romană și organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseș frontiera Nord-Estică a Imperiului Roman. Acest "Limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasă neocupată, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita(Certinae), Tihău, Sutoru(Optatiana) si de la Românași(Largina).

Cronicile bizantine si Cronica Hungarorum a lui Anonymus fac primele mentiuni despre romanii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), precum si despre prima aqare documentara a localitatii Zalău (Ziloc).

În epoca medievală, prin Sălaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sarii si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificatii medievale pentru apararea |Transilvaniei.

În lupta pentru independență și unitate nationala, purtată de români în epoca moderna, Sălajul a avut reprezentanți de frunte din rândul cărora se remarcă personalități ca Simion Bărnuțiu, Alessandru Papiu Ilarian, George Pop de Băsești, Iuliu Maniu, etc.

Lista orașelor din județul Sălaj Sălaj



* Zalău
* Șimleu Silvaniei
* Jibou
* Cehu Silvaniei
 
 
Harta județului Sălaj
Harta judetului Sălaj
 
Hoteluri din Sălaj

Contribuie la dezvoltarea paginii judetului Sălaj

Cazare in Sălaj