Alba Iulia (denumirea românească medievală: "Bălgrad") este un municipiu, reședința județului Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localitățile Oarda și Pâclișa. Are o populație de 66.369 locuitori.

Etimologie Alba Iulia

Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oras exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hărțile contemporane. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul se va numi Apulum, iar fortificația dacică pre-existentă va fi completată prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. Ruinele zidului dacic și al impresionantei porți sunt foarte bine conservate și pot fi vizitate in "Traseul celor 3 cetăți" din cartierul Cetate. La intrarea în acest complex arheologic deschis recent publicului, pot fi vazute și ramășițele unor ziduri exterioare precum și o poartă din cetatea medievală, cea in care a intrat victorios Mihai Viteazul. În Evul Mediu numele românesc al orașului a fost deja Alba Iulia, insă în documentele timpului redactate în limba slavonă figurează drept "Bălgrad" (adică "Cetatea Albă").

Istorie Alba Iulia

Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate, a unor așezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a orașului s-a descoperit o importantă așezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori și agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orașului - "La vii", "Platoul romanilor" - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).

Demnă de menționat este și cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălțimile din stânga Mureșului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice - "Apoulon" - ce se va impune mai târziu.

În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de "Colonia Aurelia Apulensis" și "Colonia Nova Apulensis".

În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte orașe cu același nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureș "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit și astăzi.

Menționat documentar prima dată în 1097, a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei.

La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a celor trei țări românești sub cârmuirea sa.

În secolul XVII a fost un important centru al tipăriturilor românești, iar locuitorii orașului au participat la Revoluția de la 1848-1849.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declarația de la Alba Iulia.

La 15 octombrie 1922, în Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice românești cu Țara, sub sceptrul aceluiași monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni.

În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre Alba Iulia și Alessandria.

În 1968, orașul este declarat municipiu.

La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua națională a României.

Populația Alba Iulia

La recensământul din 2002, populația municipiului era de 66.406 locuitori. Structura etnică este următoarea:
*Români: 62.722 (95,45 %)
*Maghiari: 1.836 (2.76 %)
*Țigani: 1.475 (1.22 %)
*Germani: 217 (0.32 %)
*Alții: 0,25%
Sub profil confesional, populația este constituită dintr-o majoritate de ortodocși (88.02 % sau 58.451 persoane), 2,62% greco-catolici (1.744), 2,50% romano-catolici (1.661), 2,17% penticostali (1.444), 1,73% baptiști (1.155), 1,28% reformați (855) și alte religii cu procente de sub 1% fiecare.

Date geografice Alba Iulia

Județul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podișului Transilvaniei cu Munții Apuseni și Carpații Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureș, care traversează județul de la nord – est (în zona Ocna Mureș), la sud – vest (în zona Sibot).
Orașe: Alba Iulia - reședință de județ (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 330 m, în estul Munților Apuseni, la confluența Ampoiului cu Mureșul); Abrud; Aiud; Blaj; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureș; Sebeș; Teiuș; Zlatna.

Administrație Alba Iulia

În Alba Iulia își are sediul o Curte de Apel. Raza teritorială a acesteia se întinde asupra județelor Alba, Sibiu și Hunedoara.

Obiective turistice Alba Iulia

Principala zonă istorică a orașului este "Cetatea Alba Carolina", dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orașul în "Karlsburg" în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul și Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Closca și Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan,etc.

În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentand monarhia româneasca în acea perioadă, Regele Ferdinand și Regina Maria, capetele incoronate în anul 1922 în aceasta catedrală. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic. A fost construită în perioada 1247 - 1291 și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt.1

Cultură, educație Alba Iulia

* Universitatea „1 Decembrie”
* Muzeul Unirii
* Biblioteca Batthyaneum
* Teatrul de Păpuși
* Teatrul studențesc

Religie Alba Iulia

În Alba Iulia există 36 de lăcașe de cult. Structura confesională înregistrată la recensământul din 2002 a fost următoarea:

* 85,6% ortodocși
* 4,3% reformați
* 3,9% greco-catolici
* 1,5% romano-catolici
* 1,5% penticostali
* 3,2% alte religii.

Orașe înfrățite Alba Iulia

* Arnsberg, Germania
* Székesfehérvár, Ungaria
*Nazareth Illit, Israel
* Aeghio, Grecia
* Alcalá de Henares, Spania
* Sliven, Bulgaria
* Duzce, Turcia
* San Benedetto del Tronto, Italia
* Varese, Italia

• Abrud
• Aiud
• Alba Iulia
• Baia de Arieș
• Blaj
• Câmpeni
• Cugir
• Ocna Mureș
• Sebeș
• Teiuș
• Zlatna