Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Târgu Neamț

Județ: Neamț Site-uri utile:
Primaria Târgu Neamț
Regiunea geografică: Moldova
Populație: 18 695 loc (locul 98)
Recensământ: 2008
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 365 m. (locul 112)
Atestare documentară: 1387 (locul 96)
Latitudine: 47 grade 12' 09"
Longitudine: 26 grade 21' 31"
Localități: Blebea, Humulești, Humuleștii Noi
Primar: Decebal Arnăutu, PD-L
 
Târgu Neamț (în ebraică "טרגו נאמץ", în latină "Ante Castrum Nempch") este al treilea oraș ca mărime din județul Neamț, Moldova, România. Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de Petru I Mușat,pentru casa unde a cresut poeta Veronica Micle și de asemenea, prin satul (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei lui Ion Creangă, marele povestitor român. De asemenea orașul este centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de mânăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală,de exempu Văratec,Agapia sau Secu. Are o populație de 27.654 de locuitori (2008).

Istorie Târgu Neamț


Din punct de vedere al vestigiilor arheologice,în arealul orașului Târgu Neamț a existat una din cele mai vechi așezări locuite din zona Moldovei, ele datând din neolitic și epoca bronzului. Cele mai vechi dovezi de locuire s-au găsit în zona Băilor Oglinzi (zona izvoarelor sărate), și anume ceramică ce datează din perioada culturii Starcevo-Cris (mileniul VI-V î.d.Hr.). Cultura aceasta a fost urmată de cultura Precucuteni (mileniu V-IV î.d.Hr.) și apoi civilizația Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Târpești, Oglinzi etc.
În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul Orășenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetăți dacice.

În epoca feudală, în această zonă deja exista o așezare stabilă și evoluată, care datorită situării sale la intersecție de drumuri comerciale de mare importanță, și-a câștigat repede statutul de târg. Acest statut a fost câștigat mai ales după secolul al XII-lea, după venirea și stabilirea aici a mai multor sași din zona Flandrei, atunci cand s-a adoptat pentru așezarea deja existentă modelul de organizare a orașelor transilvănene, iar ocupațiile locuitorilor s-au extins și la meșteșugurile practicate de sași .

"Târgul medieval"

Din punct de vedere al dovezilor scrise, Târgu Neamț este unul din cele mai vechi orașe din Moldova, fiind atestat documentar la sfârșitul anilor 1300 (Letopisețul Novgorodului - cunoscut și ca "Lista rusă de orașe", datat între 1387-1392), din timpul domniei lui Petru vodă, când se construiește și Cetatea Neamțului . Toponimul Neamț este menționat întâia oară în lista rusă de orașe "valahe" - adică românești - întocmită între anii 1387 și 1392, unde este înscris "Neamțul în munți". Ulterior, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a folosit acest toponim "ante castrum Nempch" (înaintea Cetății Neamț) într-un act emis în ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni în Moldova, urmată de o lupta la Ghindăoani, unde a fost învins de domnul Ștefan I .

La 7 ianuarie 1403, toponimul Neamț apare într-un document al cancelariei Moldovei, unde domnul țării, Alexandru cel Bun, menționa pe boierul "pan Sansru de la Neamț" ca făcând parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii.
Între timp Târgu-Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. "Pecetea cea mare" a orașului, a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamț, la data de 25 ianuarie 1599 , și avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orașenilor din Neamț) (Stefan Gorovei, 1978). În acea perioadă, în afara zonei Transilvaniei, au mai existat doar 3 orașe care au avut propriul sigiliu latinesc (Baia, Roman și Câmpulung -Muscel-) .

Datorită dezvoltării economice, Târgu-Neamț a devenit și capitală de ținut, având în perioada secolelor XV-XVI o situație foarte bună, mai ales ca ținutul arondat aparținea domnitorilor, iar Cetatea Neamțului era loc de adăpost pentru familiile domnești, atunci când era nevoie .

"Declinul"

În secolul al XVII-lea a urmat o perioadă de decădere a orașului, datorată îndeosebi războaielor dese și drept urmare a atacării la fel de dese a cetății, respectiv orașului.
În secolul al XVIII-lea datorită domniilor fanariote impuse de Imperiul Otoman, orașul nu mai atinge perioada înfloritoare anterioară, mai ales că Mihail Racoviță distruge Cetatea Neamțului în 1718, la cererea a turcilor nemulțumiți de rezistența întâmpinată anterior din partea acestei cetăți. Orașul incepe să decadă economic și datorită mutării capitalei Moldovei la Iași, mutare ce a diminuat caracterul strategic al așezării.

"Epoca modernă"

O revenire a orașului se va observa odată cu venirea evreilor și îndeosebi a transilvănenilor în secolul al XIX-lea. Transilvăneni au venit mai ales din zona Sibiului și mai apoi a Făgărașului, iar principala lor ocupație era oieritul. Primii dintre ei s-au așezat sub cetate, formând mahalaua Țuțuieni (adică a oierilor), iar cei veniți mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humulești. Aceștia au adus odată cu ei și meșteșugurile aferente creșterii oilor și ovinelor, cum ar fi producția de produse lactate, producția de țesături de lână, de in ș.a.. O dovadă a noii dezvoltări a orașului este că la mijlocul sec. XIX, Mihail Kogălniceanu fonda în Târgu-Neamț prima fabrică integrată de lână din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, cu utilaje aduse din Germania. O altă dovadă a dezvoltării, îndeosebi a celei sociale, o reprezintă faptul că la 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, Mitropolitul Moldovei și Starețul Mânăstirii Neamț, în prezența unei mulțimi apreciabile de oameni ai locului, inaugurau Spitalul (care există și astăzi), Spițeria și Școala Domnească (unde a învățat și Ion Creangă - actualul Muzeu de Istorie), instituții construite de către Mânăstirea Neamț, cea care primise Ținutul Neamțului drept danie de la domnitorul Constantin Racoviță, cu mult timp în urmă .

Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a României a votat în anul 1863, ca urmare a reformelor lansate de Al. I. Cuza, "Legea privitoare la seculizarea averilor mânăstirești și trecerea lor în proprietatea statului", ceea ce a permis orașului Târgu Neamț să devină de sine stătător și nu sub conducerea și stăpânirea Mânăstirii Neamț .
Dezvoltarea și perioada înfloritoare a orașului va continua până la începutul secolului XX, mai exact până în 1916, atunci când odată cu începerea Primului Război Mondial orașul suferă decărea evidentă ca urmare a stării de război. După încetarea războiului, în perioada interbelică, orașul cunoaște în continuare o perioadă de prosperitate, care însă a fost urmată de perioada grea din timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, atunci când linia frontului s-a aflat situată în interiorul și apropierea orașului, ceea ce a dus la distrugerea orașului și evacuarea populației .

"Perioada contemporană"

După Cel De-Al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă, Târgu Neamț a fost un oraș care nu a prezentat un interes deosebit pentru autoritățile comuniste, în ceea ce privește dezvoltarea economică, ceea ce a făcut ca orașul să nu mai ajungă la situația înfloritoare din perioada interbelică și antebelică. Totuși, între 1950 și 1968, Târgu Neamț a fost reședința raionului cu același nume din cadrul regiunii Bacău.

Din 1989, după o primă perioadă de decădere și reorganizare, orașul începe să se îndrepte spre o nouă perioadă de dezvoltare și înflorire.

Etimologie Târgu Neamț


Asupra originii toponimului Neamț au existat diferite discuții și ipoteze, care nu au soluționat mulțumitor această problemă.
Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că Neamț e tot Neamț, adica numele de Neamț se referă la grupul de nemți (germani), poate chiar cavaleri teutoni ori sași, care au zidit Cetatea Neamț. Această ipoteză a fost susținută și de alți istorici: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu și mulți alții. Cert este că în evul mediu a trăit aici o importantă populație de negustori germani .

O părere deosebită a avut Ilie Minea în 1943 (susținută de mulți lingviști și istorici: Alexandru Lepădatu, Nicolae Iorga, Radu Rosetti, Nicolae Constantinescu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Cojoc, Virgil Vătășianu, Dumitru Constantinescu, Constantin Turcu și alții), care consideră toponimul Neamț de origine slavă, de la termenul "nemeți", care înseamnă liniștit sau tăcut, definind caracteristicile zonei și ale râului principal. "Tăcut - tăcută" este termen de origine latină, iar expresia "tacenta loca" înseamnă locuri calme, liniștite, tăcute, tăinuite . Tăcut prin traducere a devenit "nemeți", care cu timpul a căpătat forma romanizată de Neamț, ce a înlocuit termenul străvechi latino-românesc "tăcută". Revenind la cele de mai sus, acceptăm că numele orașului vine de la toponimul râului Neamț (râu tăcut sau liniștit). În sprijinul acestei idei sunt și însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitând comunitatea catolica din Târgu Neamț, în 1646, nota: "orașul este așezat lângă un râu ... , de la care își ia numele" Călători străini prin Țările Române,( t. V, 1973).

De la orașul Neamț și-a luat numele cetatea din apropiere, Cetatea Neamț, respectiv Mănăstirea Neamț. Toponimul Neamț s-a extins asupra oculului și ținutului care și-a avut centrul în oraș sau la cetate. În cele din urmă a intrat și în componența numelui Piatra care din Piatra lui Crăciun, cum se numea la început, a devenit Piatra Neamț.

Cetatea, aflată deasupra târgului, va avea cea mai înfloritoare perioadă în timpul lui Ștefan cel Mare care o include în sistemul defensiv de cetăți ce aveau ca rol apărarea Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetății Neamțului este în anul 1691 când a rezistat în fața atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan III Sobieski.

Geografie Târgu Neamț


Localizare și așezare geografică Târgu Neamț


Târgu Neamț este un oraș din județul Neamț, regiunea Moldova, România.Orașul este situat în nordul județului Neamț, în vestul regiunii istorice Moldova, și în nord-estul României. Orașul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa râului Ozana, un afluent al Moldovei, care se varsă în râul Siret. Prin așezarea sa, orașul se află, de asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamțului, la poalele Culmii Pleșu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana - Toplița) și dealurile și culmile ce țin de Subcarpații Moldovei: Culmea Pleșu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humulești și Ocea la sud, și dealul Boiștea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Târgu Neamț, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-o pantă stâncoasă.
Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulești (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiștea este situat pe latura estică a orașului Târgu-Neamț, pe cealaltă parte a râului Ozana, la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și străjuiește întreaga vale, mai ales că versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se găsește satul Blebea, o mică suburbie a orașului.

Ape Târgu Neamț


Rețeaua hidrografică de suprafață este constituită din bazinul principalei ape care tranzitează orașul - Râul Neamț sau mai bine cunoscut ca Râul Ozana ("cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul" după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm). Acesta are o serie de afluenți, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă în dreptul orașului.
Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Târgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului etc.

Zona orașului Târgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinatatea orașului Târgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcționa una din cele mai apreciate stațiuni balneo, fiind frecventată de familia regală și de către turiștii străini. Cel de-al doilea război mondial a adus distrugerea acestei stațiuni în proporție de 90%, și chiar dacă între timp stațiunea a mai fost refăcută, ea nu a mai beneficiat de dotările din perioada interbelică, devenind o stațiune de interes local.

Orașul Târgu Neamț beneficiază de o pânză freatică bogată, cu debite cuprinse între 13,60 l/s și 21,00 l/s, având astfel o cantitate semnificativă de apă potabilă de foarte bună calitate, cu gust plăcut și nepoluată.

Floră și faună Târgu Neamț


Flora actuală din zona Târgului Neamț este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile și versanții montani din jur), prin pajiști, prin vegetație de luncă și prin vegetație specifică versanților cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec.
Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață de 55 ha.
Din cauza umbrei dese din pădure, în general, arbuștii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul (Cratageus monogyna), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra) și zmeura (Rubus idaeus).
Din aceeași cauză, cele mai întâlnite plante sunt vinerița și breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse plante cu flori: coltișor (Dentaria bulbifera), floarea-paștelui (Anemone nemorosa), măcrișul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul-berzei (Geranium sanguineum) etc. Vegetația ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei rai -Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; păștița - Anemone ramunculoides; horsti - Luzula pilosa etc).

Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea orașului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scropha), jderul (Martes martes; Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) și iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos ) coboară din zona montană, extinzandu-si arealul in dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația "Dragoș Vodă" de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbrul, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița (Sciurus vulgaris), șoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), parsul mare (Glis glis ), șoimulețul de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea vierzuie (Picus canus), sturzul cântător (Turdus philomelos), porumbelul gulerat (Columba palumbus) etc.

Clima Târgu Neamț


Prin poziția sa, în Depresiunea Neamțului, închisă spre vest de Munții Carpați, iar spre nord și est de culmi și dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol în calea maselor de aer subpolar sau continental, orașul Târgu Neamț are parte de factori climatogeni ce prezintă particularități specifice, datorită caracterului de adăpost, altitudinii si orientării reliefului. Localizarea pe paralela de 47o12', latitudine nordică, determină o insolație moderată tot timpul anului, favorizată și de expunerea reliefului predominant spre sud-est. În ceea ce privește circulația generală a atmosferei aceasta este dominată de masele de aer maritim din vest și nord-vest, contientalizate după escaladarea Carpaților și modificate prin caracteristicile de umezeală. O frecvență mare au și masele de aer continental din est și nord-est, reci iarna și calde și uscate în timpul verii. Sunt numeroase invaziile de aer rece de origine subpolară de la nord, cât și pătrunderea de aer din părțile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei. Așezarea orașului Târgu Neamț într-o zonă de adăpost climatic atenuează influențele extreme ale caracteristicilor maselor de aer.
Temperatura medie anuală a aerului este de 8,2oC. Luna cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie (-3,8oC), iar luna cu temperatura cea mai ridicată este iulie (19,5oC), rezultând o amplitudine termică medie anuală de 23,3oC, care ne arată că la Târgu Neamț climatul este temperat-continental moderat. Cea mai coborâtă valoare termică înregistrată în aer la Târgu Neamț a fost de -29,1oC (02.01.1909) iar cea mai ridicată a fost de 37,0oC (17.08.1952).

Demografie Târgu Neamț


Populația istorică Târgu Neamț


Prima înregistrare oficială a populației orașului se face în 1772, reluată în 1774, de către administrația rusă, din necesități de întreținere a armatei în războiul ruso - turc (1769 - 1774).
Populația orașului a crescut constant de-a lungul istoriei, mai ales începând cu a doua jumătate a secolului XIX. În această perioadă, au sosit în oraș mulți români din Transilvania (în special din Mărginimea Sibiului și Țara Făgărașului), precum și evrei din Galiția și Imperiul Țarist. În perioada interbelică, populația evreiască devenise numeroasă, reprezentând aproximativ o treime din populația orașului, conform recensământului din 1930.

Imediat după 1989 a urmat un exod al populației din Târgu Neamț către comunele și satele învecinate, datorită închiderii fabricilor din oraș și al declinului calității vieții. După anul 2000, mulți locuitori au emigrat către statele vest-europene, în special Spania și Italia. Acești factori au condus la scăderea populației, trend care s-a diminuat după anul 2002. Începând cu 2007, populația a început din nou să crească, datorită reîntoarcerii unei părți din locuitorii plecați în vestul Europei și al unui flux de cetățeni din părți mai sărace ale Moldovei.

Structura pe etnii și religioasă Târgu Neamț


Dacă în 1913 urbea număra 9.216 locuitori, în 1927 populația orașului ajunsese la 10.124 suflete, din care 7.170 români, 2.773 evrei restul fiind de alte naționalități...Numărul de evrei va scădea vertiginos în perioada comunistă ....

La 1 ianuarie 1993, în orașul Târgu-Neamț locuiau 22.396 persoane, dintre care 11.505 de sex femeiesc și 10.891 de sex bărbătesc. Ca structură etnică, 22.102 sunt români, alături de care locuiesc 112 romi, 34 evrei, 12 germani și 119 alte naționalități. După religie, 21.811 (97,4%) sunt ortodocși, 116 sunt ortodocși de stil vechi, 66 adepți ai religiei creștine dupa evanghelie, 26 adventiști, 82 romano-catolici, 40 adepți ai cultului mozaic, 9 penticostali, 187 alte religii.
Conform datelor de la recensământul din 2002 structura pe etnii ar fi fost astfel:

Politică și administrație Târgu Neamț


Primăria Târgu Neamț


Primarul orașului este Decebal Arnăutu (PD-L), ales în această funcție în anul 2000,reales în 2004 și re-reales în 2008.

Adresa Primăriei Târgu Neamț:

Str. Ștefan cel Mare nr. 62, Cod poștal: 615200

Tel: +(40)233/790245 sau 790305

Fax: +(40)233/790508

E-mail: tgnt@primariatgnemat.ro

Web: www.primariatgneamt.ro

Consiliu Local Târgu Neamț


În ceea ce privește Consiliului Local, acesta este compus din 19 membri, împărțiți astfel: 11 - PD-L, 4 - PSD, 3 - PNL și un independent.

Cartiere Târgu Neamț


Relații externe Târgu Neamț


Orașe înfrățite: Târgu Neamț


* Dendermonde, Belgia (1995)
* Quing Zhon, China (1995)
* Panazol, Franța (1997)
* Saint Etienne, Franța (1997)
* Telenești, Republica Moldova (1998)

Transporturi Târgu Neamț


Transporturi Externe Târgu Neamț


Rutiere Târgu Neamț


Târgu Neamț este situat la intersecția drumurilor naționale 15B (Cristești-Poiana Largului) și 15C (Piatra Neamț-Fălticeni). Astfel orașul se constituie într-o punte de legătură între mânăstirile nemțene și cele din zona Bucovinei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna). De aici se poate ajunge cu ușurință la lacul Izvorul Muntelui, spre masivul Ceahlău și spre stațiunile Durău, Borsec, Vatra Dornei și Bălțătești.
Drumul european E 85 trece la aproximativ 15 kilometri est de oraș, prin Cristești și Fălticeni.
Autostrada A4, care va face legătura dintre Iași și Târgu Mureș, va trece prin partea de sud a orașului. Construcția tronsonului Iași-Târgu Frumos-Târgu Neamț va începe în 2008.

Aeriene Târgu Neamț


Cel mai apropiat aeroport este cel din Salcea-Suceava, aflat la 65 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Aeroportul Internațional Otopeni - București. În apropiere mai sunt Aeroportul Internațional Iași, care are curse regulate cu Viena, București și Timișoara, și Aeroportul Bacău care curse regulate cu orașe din Italia și Spania, îndeosebi Roma.

Feroviare Târgu Neamț


Târgu Neamț este legat la una din cele mai importante magistrale feroviare, București-Suceava, prin intermediul liniei ferate Târgu Neamț - Pașcani, pe care merg regulat garnituri de tren personal, la intervale de aproximativ 4-5 ore.

Transporturi Interne Târgu Neamț


Autobuze Târgu Neamț


Din 2008 s-au dat în funcțiune câteva linii de microbuz de la autogară spre gară,spre comunele vecine sau spre centru și cartierele Stadion șiBăile Oglinzi . Acestea asigură transportul public.De asemenea există autocare spre Piatra Neamț,Roman,Bacău sau Iași.

Taxi Târgu Neamț


Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani dețin aproximativ 50-60 de mașini. Prețul acestora este de 1.5 RON/km; pornirea este 1,5 RON.

Economie Târgu Neamț


Deși în perioada comunistă, industria era bine reprezentată prin intreprinderi ca VOLVATIR SA,Unirea, Arta Decorativă, Fabrica de cauciuc sau Fabrica de mobilă Târgu Neamț, astăzi turismul este principala activitate și sursă de venituri pentru oraș. Vechile fabrici au fost închise sau privatizate, iar multe dintre ele s-au reprofilat. Singurele industrii importante rămase sunt cea a prelucrării lemnului (ex: Euroforest - care din pacate a falimentat si aceasta)), cea textilă (ex: Euroconf, Sofiaman, Cetatea S.A.) sau cea a prelucrării metalelor (ex: Cuiul, Arco Trust) .

Educație și Cultură Târgu Neamț


În Târgu Neamț există o tradiție a învățământului care a început odată cu deschiderea Școlii Domnești în 1853 și deschiderea, 5 ani mai târziu (1858), a primei școli publice pentru fete, "Școala Nr. 1 de Fete" în casele lui Mihail Kogălniceanu. Astăzi, cea mai prestigioasă instituție de învățământ este Colegiul Național "Ștefan cel Mare". În oraș există o casă de cultură și o bibliotecă orășenească.

Școli și licee Târgu Neamț


Muzee Târgu Neamț


*Muzeul de Istorie, Arheologie și Etnografie Târgu Neamț (muzeul se află în clădirea fostei Școli Domnești din Târgu Neamț) - printre altele, colecții valoroase de ceramică aparținând culturilor Cucuteni, Precucuteni și Starcevo-Criș
*Muzeul de Etnografie, Folclor, Istorie și măști tradiționale "Nicolae Popa" de la Târpești
*Casa Memorială "Ion Creangă" - aflată în Humulești, aproape de malul Ozanei, casa a rămas neschimbată timp de 150 de ani.
*Casa Memorială "Veronica Micle" - Veronica Micle a locuit câțiva ani din deceniul 8 al secolului XIX în această casă
*Casa Memorială "Mihail Sadoveanu" (Vânători Neamț) - fosta casă de vacanță a scriitorului.
*Casa Memorială "Alexandru Vlahuță" - Agapia

Biblioteci Târgu Neamț


* Biblioteca Orășenească Târgu Neamț
* Biblioteca Mănăstirii Neamț
* Biblioteca Mănăstirii Agapia

Edituri Târgu Neamț


* Editura Dianusa
* Editura Alfa
* Editura Mănăstirea Sihăstrie

Festivaluri și evenimente culturale Târgu Neamț


* "Parada obiceiurilor și tradițiilor de Anul Nou" - "Parada măștilor și a formațiilor de urători" - 2 ianuarie, Tg. Neamț
* "Serbare câmpenească "Pădurea de Argint"" - "Serbare populară cu caracter folcloric (inițiată în 1977 )"- 15 iunie, com.Agapia-Văratec
* "Ziua "Cetății Neamțului"" - "Spectacol festiv și folcloric; Serbare câmpenească" - 1 iulie, Cetatea Neamțului
* "Zilele orașului Tg. Neamț" - 6-8 septembrie
* "Târgul meșterilor populari" - 7-8 septembrie, Târgu Neamț
* "Zilele "Ion Creangă"" - 14-16 decembrie, Humulești, Târgu Neamț

Viața spirituală Târgu Neamț


Orașul, aflându-se în apropierea mai multor mânăstiri, are o viață spirituală bogată. În Târgu Neamț își are sediul o protoierie ortodoxă aparținând de Arhiepiscopia Iașilor. În oraș există 13 biserici ortodoxe, din care una pe stil vechi. Înainte de Al Doilea Război Mondial funcționau și câteva sinagogi ale cultului mozaic.

Lăcașuri de cult Târgu Neamț


Media Târgu Neamț


Sănătate Târgu Neamț


Spitalul Târgu Neamț este unul dintre cele mai vechi spitale din Moldova, fiind inaugurat în anul 1852, ca spital al Mânăstirii Neamț . În anul 1976 a fost inaugurată și Policlinica orașului. Serviciul de ambulanță al orașului deține câteva mașini noi, pentru a interveni în cazul urgențelor. Restul sunt mașini vechi de 15-20 de ani care nu mai pot fi folosite decât pentru a transporta aparatură și personal medical.

Sport Târgu Neamț


Fotbal Târgu Neamț


"Echipa de fotbal" a orașului, FC Cetatea Târgu Neamț a debutat în seria C1 în sezonul 2007-2008.

*Adresa: Bv.Ștefan cel Mare, Nr.112, Târgu-Neamț
*Anul de debut: 1974, desființată în 1996, reînființată în 2006
*Culori: alb-albastru (sau verde - conform RomanianSoccer)
*Stadion: "Cetatea"

*Președintele clubului: Mihai Onu
*Director Tehnic: Ioan Agafitei
*Antrenor/Jucator: Doru Botez (un fost jucător al Ceahlăului)
*Antrenor Secund/Jucator:Cosmin Bocanet

Lotul de jucători ar fi acesta:

Vlad Condur, Alex Amariei, Mihai Ciocan (portari), Dumitru Plamador, Andrei Carnareasa, Florin Sobariu, Dumitru Botez, Florian Harja, Ciprian Onisei, Radu Miron, Cosmin Bocanet, Ionut Gaman, Manuel Petrescu, Ionut Afloarei, Marius Cucos, Gabriel Anechitei, Daniel Apostol, Daniel Mahu, Florin Dascalescu, Dragos Patrichi, Ionut Croitoru, Mihai Iftode, Florin Sandu.

Predomină tinerii neexperimentați.

Obiectiv: rămânerea în liga 3.
La CSS Tg Neamt a debutat si atleta Alina Ripanu, multipla campioana nationala,vicecampioana europeana si balcanica, locul 4 la Campionatele Mondiale si Locul 6 la Olimpiada din 2004 de la Atena. In 2008 din cauza unei accidentari a fost nevoita sa se retraga din viata sportiva.

Alte sporturi Târgu Neamț


"Clubul Sportiv Școlar" Târgu Neamț a luat ființă în anul 1978 în cadrul Școlii nr. 2, cu 3 discipline: fotbal, handbal, atletism. În anii 2003-2004 Clubul Sportiv Școlar Târgu Neamț a primit în administrare de la Consiliul Local al orașului baza sportivă din incinta stadionului, respectiv sala de sport din str. 1 Decembrie 1918, în vederea organizării și desfășurării de competiții sportive oficiale și a orelor de antrenament pentru disciplinele sportive – atletism, fotbal, handbal, tenis, baseball.

"Clubul Sportiv Steel-Man" Tg. Neamt este un club de culturism cu rezultate cunoscute.

Turism Târgu Neamț


Turismul este foarte dezvoltat în zonă;Există multe muzee,case memoriale,parcuri,mânăstiri,hoteluri și foarte multe pensiuni.

Clădiri și locuri

Puncte de interes în oraș și în apropiere sunt:
*Cetatea Neamțului - construită de Petru I Mușat și întărită de Ștefan cel Mare, cetatea a fost în Evul Mediu principala fortificație care apăra capitala Moldovei, Suceava, dinspre sud. Odată cu mutarea capitalei la Iași, importanța ei a scazut .
*Casa Memorială "Ion Creangă" - aflată în Humulești, aproape de malul Ozanei, casa a rămas neschimbată timp de 150 de ani.
*Casa Memorială "Veronica Micle" - Veronica Micle a locuit câțiva ani din deceniul 8 al secolului XIX în această casă .
*Casa Memorială "Mihail Sadoveanu" (Vânători Neamț) - fosta casă de vacanță a scriitorului.
*Casa Memorială "Alexandru Vlahuță" - Agapia
*Monumentul Eroilor (Culmea Pleșu) - ridicat în 1938-1939 în cinstea soldaților din primul batalion românesc de vânători de munte, constituit la Târgu Neamț, căzuți în timpul Primului Război Mondial. La inaugurarea monumentului au participat regele Carol al II-lea și primul-ministru Armand Călinescu.
*Stațiunea Băile Oglinzi - stațiune renumită în perioada interbelică, astăzi aflată în declin datorită lipsei de investiții .
*Stațiunea Bălțătești - stațiune renumită în perioada interbelică și de interes zonal în perioada comunistă, astăzi aflată în posesia Ministerului Apărării

*Rezervația de Zimbri și Animale Sălbatice "Dragoș Vodă" de la Neamț (în drumul spre Mănăstirea Neamț)
* "Codrii de aramă" - o pădure de goruni seculari
* "Pădurea de argint", o pădure de mesteceni de 200 de ani
* "Herghelia Măriei Sale" - Depozitul de armăsari Dumbrava - fosta herghelie regală

Muzee

*Muzeul de Istorie, Arheologie și Etnografie Târgu Neamț (muzeul se află în clădirea fostei Școli Domnești din Târgu Neamț) - printre altele, colecții valoroase de ceramică aparținând culturilor Cucuteni, Precucuteni și Starcevo-Criș
*Muzeul de Etnografie, Folclor, Istorie și măști tradiționale "Nicolae Popa" de la Târpești

Mănăstiri ortodoxe

Următoarele mânăstiri se află la doar câțiva kilometri de Târgu Neamț:

*Mănăstirea Agapia - interiorul bisericii mânăstirii a fost pictat de Nicolae Grigorescu
*Mănăstirea Văratec - aici este înmormântată Veronica Micle
*Mănăstirea Neamț - la Neamț este cea mai mare și mai veche bibliotecă mănăstirească din Moldova
*Mănăstirea Secu - de această mănăstire se leagă numele Sf. Mitropolit Varlaam al Moldovei
*Mănăstirea Sihăstrie - de acestă mânăstire se leagă numele Părintelui Cleopa
*Mănăstirea Sihla - Peștera Sfintei Teodora de la Sihla
*Mănăstirea Horaița

Hoteluri și pensiuni

*Hotel "Casa Arcașului" *** - Târgu Neamț, str. Cetății nr.1
*Hotel "Doina" *** - Tg. Neamț, str. M.Kogălniceanu nr.6-8
*Hotel "Băile Oglinzi" ** - Stațiunea Oglinzi
*"Hanul Urșilor" ** - Com. Vânători-Neamț
*Pensiunea "Belvedere" **/ *** - Târgu Neamț, Str. Mărășești nr. 215
*Pensiunea "Cassandra" *** - Târgu Neamț, Str.9 Mai nr. 1A
*Pensiunea "Căprioara" ** - Tg. Neamț
*Pensiunea "Miorița" ** - Târgu Neamț
*Pensiunea Rodica ** - Târgu Neamț, str. Pârâului nr.2
*Pensiunea "Trei stejari" ** - Târgu Neamt, str. Baile Oglinzi nr.18
*Pensiunea "Vila Bella"*** - str. Băile Oglinzi,nr. 2A, Târgu Neamț
*"Han Maria"**-Com. Vânători-Neamț

Altele Târgu Neamț


*Parcul tematic "Creangă Land" ,unde se află toate personajele din povestirile lui Creangă,în mărime naturală
*Telegondola -din 2010- va face legătura între Hotel "Casa Arcașului" și Cetatea Neamțului.

Distanțe rutiere Târgu Neamț


Orașe apropiate Târgu Neamț


Personalități Târgu Neamț



* Ion Creangă - Scriitor
* Veronica Micle - Poetă
* Vasile Conta - Filozof
* Nicolae Popa - Meșter popular
* Moshe Idel - Filosof și cercetător israelian în domeniul studiilor iudaice, mai ales al Cabalei și al misticii evreiești
* Mitropolitul Varlaam - Mitropolit ortodox
* Sfânta Teodora de la Sihla - Sfântă a bisericii ortodoxe
* Irving Layton - Poet canadian de limbă engleză
* Florin Gheorghiță - Scriitor și traducător
* Daniel Corbu - Poet, traducător, editor
* Rodica (Pușcatu) Arba - Sportivă (canotaj), medaliată cu aur la Olimpiadele de la Los Angeles 1984 și Seul 1988.
* Ioan Vieru - Poet, jurnalist, editor
* Constantin Crișan - Critic literar,traducător
* Nicolaie Hantăr - Pictor bisericesc , profesor

Referințe Târgu Neamț


*Prof. Vasile Vrânceanu, "Călător prin orașul Târgu Neamț de altădată și de astăzi"
 
Căutare oraș în Neamț:

 
 
Stema orașului Târgu Neamț
Stema orasului Târgu Neamț
 
Poziția orașului Târgu Neamț în cadrul județului Neamț
Pozitia orasului Târgu Neamț in cadrul judetului Neamț
 
Harta rutieră a orașului Târgu Neamț


Hoteluri din Târgu Neamț

Vedere din satelit a orașului Târgu Neamț


Cazare in Târgu Neamț

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Târgu Neamț