Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Roman

Județ: Neamț Site-uri utile:
Primaria Roman
Regiunea geografică: Moldova
Populație: 50 713 loc (locul 41)
Recensământ: 2002
Suprafață: 30 km2 (locul 191)
Densitate: 2 309 loc/km2 (locul 13)
Altitudine: - m. (locul - )
Atestare documentară: 1387 (locul 93)
Latitudine: 46 grade 55' 48"
Longitudine: 26 grade 55' 48"
Localități:
Primar: Dan Laurențiu Leoreanu, PD-L
 
Roman este un municipiu din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea centrală a podișului Moldovei, în județul Neamț, la confluența râurilor Siret și Moldova. Dacă în anul 1992 orașul avea o populație de 83.000 de locuitori, în anul 2002 datorită plecărilor în străinătate determinate de criza economică prin care a trecut zona, s-a ajuns la o populație stabilă de 69.268 locuitori, 71.000 în 2006. În prezent se încearcă să se pună bazele Zonei Metropolitane Roman, care ar include comunele învecinate, care ar putea depăși 200.000 locuitori, fiind astfel cea mai mare zonă metropolitană din județul Neamț. Totodată s-a pus și problema construirii unei noi șosele de centură a Romanului, între Horia și Săbăoani.

Istoric Roman


Prima mențiune o găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387. Primul document scris este un hrisov de danie din 30 martie 1392. Numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului. Când Roman I a întemeiat orașul au fost și evrei printre primii locuitori. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit.

Până la instaurarea regimului comunist în România (1946-1949) a fost reședința județului Roman. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950, când vechile județe au fost înlocuite de regiuni după modelul sovietic. Reforma administrativă a lui Nicolae Ceausescu din 1968 nu a reînființat județul Roman, teritoriile fostului județ fiind cuprinse cu precădere în actualul județ Neamț. După 1989 județul Roman nu a fost reînființat deși a existat o solicitare generală în acest sens.

Demografie Roman


Educație Roman


Grădinițe Roman


* 1916 – Se înființează gradinița nr. 1 "Episcop Melchisedec", din 1939 este renumerotată cu numărul 2
* 1919 – Societatea Ortodoxă Română a Femeilor înființează a doua grădiniță pe strada Dobrogeanu Gherea
* 1920 – Se înființează a treia grădiniță (actuala nr. 5) de către comunitatea evreiască. În următorii 20 de ani s-au mai înființat doar două astfel de instituții.

Învățământ primar Roman


* 1747 - Domnitorul Grigore II Ghica înființează o școală de slavonă și română pe lângă Episcopia Roman
* 1832 - Ia ființă Școala primară de băieți nr. 1 "Grigore Al. Ghica Voievod"
* 1861 - Ia ființă Școala primară de băieți nr. 2 "Vasile Alecsandri" (actuala Școală nr. 1)
* 1859 - 1868 - Se înființează Școala primară de băieți nr. 3 și două școli de fete
* 1879 - Se înființează Școala particulară evreiască prin silința lui D. Lustgarten
* 1893 - Se înființează Școala evreiască de stat
* 1919 - Se înființează Școala normală "Ion Creangă"
* 1921 - S-a înființat Școala primară de băieți nr. 4 (actuala Școala nr. 3) cu local propriu din 1925
* 1925 - S-a înființat Școala primară nr. 3 de fete, în același local cu Școala nr. 4

S-au mai înființat de asemenea un "pension" de băieți, două pensioane de fete și o școală armenească.

Invățământ mediu și liceal Roman


* 1858 – Se înființează Seminarul epiarhial. În 1892 începe contrucția unei clădiri proprii, finalizată în 1897. Își reîncepe activitatea ca seminar teologic din 1990.
* 1872 – Se înființează Gimnaziul "Roman Vodă". Școala se mută în actuala clădire în care funționează abia în 1899.
* 1880 – A luat ființă Școala de meserii, una din cele mai vechi școli profesionale din Moldova.
* 1921 – Se contruiește liceul de fete "Maria și Ecaterina Cantacuzino" prin donațiile unor persoane private.
* 1925 – Se deschide Gimnaziul comercial de băieți, devenit ulterior liceu.
* 1929 – Se deschide Școala profesională de ucenici de pe lânga Arsenalul Armatei.
* Colegiul national Roman Voda
* Grupul scolar Industrial Constructii de Masini
* Grupul scolar "Vasile Sav"
* Grupul scolar Industrial Materiale de Constructii
* Colegiul Tehnic "Danubiana"
* Colegiul Tehnic "Miron Costin"
* Grup scolar Agricol "Ion Ionescu de la Brad"
* Scoala de muzica Sergiu Celibidache

Asistența medico-sanitară Roman


Secolul al XVII-lea – Pe lângă Manastirea "Sfinții Voievozi" se organizează o bolniță.

* 1753 – A luat ființă a doua bolniță pe lânga Mănăstirea Precista
* 1754 – Comunitatea evreiască își amenajează propria bolniță
* 1797 – Vartolomei Putneanul a construit primul local pentru un spital beneficiind de sprijinul material al episcopului Veniamin Costachi
* 1884 – Se inaugurează spitalul "Precista Mare" dotată cu inventar și mobilier nou; construcția a durat peste 12 ani.
* 1893 – Se contruiește în vecinătatea orașului spitalul pentru bolnavii de pelagră
* 1884 – Divizia a VII-a înființează un spital militar
* 1990 – Se inaugurează noua clădire a spitalului de pe strada Tineretului, dotat cu laboratoare și peste 700 de paturi

Se mai construiește o policlinică stomatologică, un leagăn pentru copii, cinci dispensare urbane, un spital de boli contagioase.

Rețeaua de asistență medicală este susținută și de o rețea de farmacii. De asemenea, asociația "Precista Mare" oferă servicii medicale și asistență la domiciliu.

Cultură Roman


De importanță culturală sunt Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Știinte ale Naturii. În plin centru al orașului se află, deși în paragină, fosta Scoală de Muzică și casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache. La câțiva kilometri de oraș se află vestitul Han al Ancuței, al lui Mihail Sadoveanu, renovat pe aceleași locuri odată mistuite de flăcări.

Biserici Roman



Episcopia Roman


Neavând documente certe care să ateste cu precizie data întemeierii acestui locaș de cult, istoricii consideră că acest așezământ a fost cel mai probabil inființat în perioada 1408 - 1413, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, cel care e considerat organizatorul ierarhiei bisericești moldovene. Lucrările ulterioare au durat timp de 8 ani, încheindu-se în 1550 prin grija soției lui Petru Rareș, Elena Doamna și a fiilor săi Iliaș, Ștefan și Constantin, după cum rezultă din textul inscripției originare, în care numele fiului cel mare (Iliaș) a fost șters ulterior, în urma trecerii sale la islamism. În perioada 1990 – 2005 s-au finalizat lucrările de restaurare și refacere a picturilor și clopotniței conform planurilor originale.

Biserica "Precista Mare" Roman


Un alt monument important, situat în vecinatatea Episcopiei, este Biserica "Precista Mare". Ea face parte din categoria marilor ctitorii voievodale, fiind rodul evlaviei și strădaniilor Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, care a ridicat acest lăcaș de închinăciune în anul 1569, pe locul altuia mai vechi. Lucrările de construcție s-au desfășurat în prima parte a scurtei domnii a lui Bogdan Lăpușneanu (1568 - 1572). Biserica a fost restaurată sucesiv în 1753 de către epicopul Ionichie în timpul domniei lui Constantin Racoviță, în 1784 de către egumenul Gherasim Putneanul, în 1944 și 1977 a fost restaurată datorită deteriorărilor produse de cutremure. Dintre obiectele reprezentative amintim grupul celor 40 de icoane praznicale pictate de zugravi anonimi în anii 1793 - 1794, la comanda egumenului Gherasim Putneanul.

Biserica "Precista Mică" Roman


Biserica "Precista Mică" (str. Sucedava) a fost ridicată pe locul unui vechi lăcaș de lemn ridicat la începutul secolului al XVIII-lea sau chiar mai înainte. Construcția actualului edificiu a început în 1791 prin grija preotului Constantin (fiul preotului Ioniță), iar biserica a funcționat - cu un acoperământ provizoriu - până în 1826, când se termină zidăria.
Monumentul are un plan simplu, cruciform, cu sânurile laterale ușor pronunțate, care îl încadrează stilului moldovenesc, în varianta specifică secolului al XVIII-lea. Nu are turle, turnul-clopotniță s-a zidit separat, iar pridvorul a fost adăugat în 1855. Având de suferit în urma cutremurului din noiembrie 1940 și mai apoi a războiului, monumentul a fost restaurat în 1946, cele mai recente lucrări de reparație încheindu-se la începutul anilor 2000.

Biserica Albă Roman


Actul de atestare a monumentului este hrisovul datat 2 mai 1753 care face din "Ștefan Vodă cel Bun" (adică Ștefan cel Mare), ctitorul bisericii cu hramul "Sfinții Voievozi". După 1695, Biserica Albă a mai suferit - fără nici o îndoială - mai multe lucrări de reparații și restaurări, care nu au dus însă la modificări structurale. În veacul trecut, cele mai ample lucrări s-au desfășurat în 1928 (când s-a adăugat și un pridvor aflat în totală contradicție cu linia constructivă a monumentului), în 1971, 1979 și, mai recent, în 1985, când s-a realizat restaurarea și consolidarea temeinică a acestui valoros monument.

Biserica "Sfântul Nicolae" Roman


Acest lăcaș a fost ridicat probabil pe la 1600 și atestat documentar în "mărturisirea hotarnică" din 3 septembrie 1752 cerută voievodului Constantin Cehan Racoviță de către episcopul Ioanichie al Romanului. Vechea biserică de lemn a fost înlocuită cu actuala biserică de zid între anii 1747 - 1769. Inscripția cu litere latine care s-a păstrat deasupra icoanelor împărătești precizează că iconostasul a fost dăruit de către episcopul Gherasim al Romanului în anul 1816. Mai rețin atenția două icoane pictate pe lemn, din secolul al XVIII-lea și o uriașă lumânare de ceară donată în anul 1707 pentru biserica veche de către breasla romilor.

Biserica Armenească Roman


Comunitatea armeana din Roman a impus ridicarea unei încăpătoare biserici de piatră, realizată în 1609, după cum rezultă din pisania originară. Peretele nordic ne informează că edificiul actual este rezultatul unor lucrări mai recente, executate între anii 1863 - 1868 sub conducerea arhitectului bavarez Johan Brandel de Daggendorf. Deoarece comunitatea armeană din Roman nu mai număra decât câteva familii, iar biserica ce fusese părăsită începuse a intra în ruină, Episcopia a obținut în martie 1981 din partea Arhiepiscopiei Armene din București, cedarea edificiului "în folosință provizorie pe termen nelimitat".

Biserica Catolică Roman


Prezența unei comunități catolice la confluența Siretului cu Moldova este aproape contemporană cu fondarea orașului, mama mușatinilor, Margareta, fiind catolică. În prezent, sunt patru biserici catolice:
- Sfânta Tereza a Pruncului Isus (str. Ștefan cel Mare, 228)
- Inima Neprihănită a Preasfintei Fecioare (str. Bogdan Dragoș, 99)
- Fericitul Ieremia Valahul (str. Primăverii, 17)
- Isus Bunul Păstor (str. Sucedava, 4).
Din 1991, Romanul a devenit și principalul centru de formare a călugărilor franciscani minori conventuali, cu un Institut Teologic de Grad Universitar (str. Ștefan cel Mare, 268B) și cu un Liceu Teologic Romano-Catolic "Sf. Francisc de Assisi.
(sursa: Emil Dumea, Istoria Bisericii Catolice din Moldova, editura Sapientia, Iași, 2006).

Economie Roman


*ArcelorMittal Tubular Products Roman SA - cea mai mare fabrică de țevi din oțel laminate la cald din România;
*Agrana Roman - fabrică de zahăr și de ciocolată - singura din Zona Moldovei;
*Cersanit România SA - fabrică de ceramică și obiecte sanitare;
*Fabrică de polistiren - investiție austriacă de mare valoare;
*Întreprinderi de confecții;
*Umaro SA - fabrică de strunguri carusel, mașini prelucrat lemn;
*Un mini Mall ultracentral;
*Un hypermarket Kaufland;
*Un supermarket Plus;
*Un supermarket Fidelio;
*Un hypermarket Dedeman;
*Un supermarket Flanco;
*Un magazin Altex Megastore
*Un magazin Deichmann
*Doua supermarketuri AYA
*Un supermarket MARCEL
*un impresionant numar de banci:
*3 BCR: Str N. Titulescu, Piata Roman Musat, Blvd Republicii
*4 BRD: Str N. Titulescu, Str Rahovei, Pietonal Stefan cel Mare, Hypermarket Kaufland
*2 Banca Transilvania: Str N. Titulescu, Pietonal Stefan cel Mare
*1 Volksbank: Str N. Titulescu
*1 Citibank: Str. Stefan cel Mare vis-a-vis de Casa Afacerilor
*1 Unicredit Tiriac Bank: Str Rahovei
*1 Alpha Bank: Str Rahovei
*1 Raiffeisen: Str N. Titulescu
*1 Banca Romaneasca: Str N. Titulescu
*1 OTP Bank: Str N. Titulescu
*1 ING Bank: Str N. Titulescu
*1 Banca Carpatica: Str N. Titulescu
*1 BancPost: Str. Stefan cel Mare
*1 Piraeus Bank Str N. Titulescu

Orașe înfrățite Roman


* Terranova di Sibari, Italia (din 2002)

Personalități Roman


*Virgil Gheorghiu (1903 - 1977) poet, pianist, critic muzical.
*Sergiu Celibidache (1912 - 1996), dirijor, compozitor român, membru de onoare al Academiei Române. Matematician, compozitor ("Gradina de buzunar"), filosof al artelor, este cunoscut mai ales ca bagheta numarul unu a planetei.
"Arta sa dirijorala se constituie ca un cult pentru clipa de perfectiune sonora, la el totul fiind nuanta trecatoare"
*Grigore Melidon romașcan care publică la IAȘI la 5 octombrie 1870 în SECOLUL, printre primii, poeziile marelui poet național MIHAI EMINESCU.
*Otilia Cazimir născută la 12 februarie 1894 la Cotu Vameș - Roman, fiica preotului Gavril Casian. Formata sub indrumarea lui Garabet Ibraileanu, poeta a dat literaturii romane volume de versuri si proza pline de intens lirism, suavitate si sensibilitate.
*Haralamb Zincă S-a nascut la Roman in 1923. A devenit un cunoscut autor de romane politiste, dintre care amintim: Cazul R-16, Destinul capitanului Iamandi, Disparut fara urma, Dosarul aviatorului singuratic, Dragoste moarta
*Constantin I.Istrati (1850-1918) A fost un om de stiinta de mare valoare, chimist si medic roman de notorietate internationala. A fost membru al Academiei Romane si al mai multor organizatii stiintifice internationale, ca recunoastere pentru cele 255 lucrari publicate A infiintat Societatea romana de stiinte (1890). S-a remarcat prin devotamentul si omenia dovedita in timpul Razboiului de independenta ingrijind nu numai ranitii romani.
*George Radu Melidon Publicistul si omul de cultura George Radu Melidon a fost cel ce a dat fiinta Bibliotecii publice din Roman, prin donarea a 228 de volume, prilej cu care donatorul a facut si precizari asupra conditiilor de functionare: cartile vor fi imprumutate "oricarui amator spre citire si cercetare"
*Jean Mihail (1896-1963) Este considerat ca fiind unul dintre ctitorii cinematografiei romanesti. In ciuda greutatilor tehnice, reuseste sa realizeze aprope 30 de pelicule, printre care si - Tigancusa de la iatac (1923) - care deschide istoria filmului national.
*Alexandru Zirra(1883-1946) Este creator de opere simfonice, coruri si chiar trei simfonii ("Taraneasca", "Descriptiva")si a schitat planul unui nerealizat Recviem
*Filip Brunea-Fox părintele reportajului românesc
*Ion Ionescu de la Brad primul profesor de științe agricole din țară
*Mihail Jora(1901-1971)compozitor, dirijor Jora ramane in istoria culturii romanesti, ca acela care a ctitorit si a dus pana la desavirsire doua directii ale creatiei muzicale: liedul vocal si baletul. Din opera sa amintim baletele "La piata", "Cind strugurii se coc", doua Cvartete, suita pentru orchestra "Privelisti moldovenesti" si o unica "Simfonie"
*Ion Strat, (1836 - 1879), a fost ministru de finanțe al României în anul 1865
*Cristache Gheorghiu, (1937), inginer, pictor, scriitor
*Andreea Marin, moderator tv, ambasador UNICEF
*Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri, fondatorul FNI

Municipiul Roman a dat culturii, artei și științei naționale și universale numeroase valori, ale căror nume vor rămâne pentru eternitate înscrise în istorie cu majuscule.

Multe personalități ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman. Primul dintre numele ilustre pe care istoria ni l-a păstrat a fost episcopul Macarie, care a trăit la Roman între anii 1531 și 1558. Între anii 1606 și 1612 a trăit la Roman ctitorul mănăstirii Dragomirna, Anastasie Crimca, un neîntrecut miniaturist. Între anii 1665 și 1671 episcopul Dosoftei a tradus și versificat la Roman "Psaltirea în versuri", tipărită apoi la Kiev în 1673.

Marele cronicar Miron Costin, care avea o moșie în apropierea orașului, a trăit și a sfârșit tragic în Roman.

Un alt reprezentant al culturii secolului XVIII, care a trăit și creat la Roman, a fost episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii. El a tradus cărți din operele lui Seneca și Platon.

Veniamin Costachi, cunoscut ierarh cărturar, a fost episcop de Roman între anii 1796 și 1803.Cel mai de seamă cărturar și ierarh al Romanului medieval a fost Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului și Hușilor între anii 1879 și 1892. Melchisedec Ștefănescu a fost membru al Academiei Române și a publicat numeroase lucrări și studii, între care se remarcă "Chronica Romanului și Episcopiei de Roman".În epoca modernă Romanul a dat culturii naționale și universale nume mari în mai toate domeniile.În literatură s-au afirmat V. Gh. Morțun, Petru Th. Missir, Al. Epure, Otilia Cazimir, Ioan Luca, Ion Sofia Manolescu, Marcel Blecher, Filip Brunea-Fox (deopotrivă prozator și gazetar, "părintele reportajului românesc"), Eugeniu Speranția, Cezar Petrescu, Haralamb Zincă și mulți alții.

Vremelnic, dar pentru mai lungi perioade, la Roman au poposit Calistrat Hogaș, Nicolae Iorga și George Topârceanu.

Romanul a dat artelor plastice nume cunoscute: Maria Ciurdea Steurer, Constantin Isachie, Marcel Locar, Gh. Iliescu, Crina Lecca, Aurel Vlad și Neculai Păduraru de la Sagna.

În muzică s-au făcut cunoscuți romașcanii: Mihai Burada, Paul Ciuntu, Alexandru Zirra și Mihail Jora, care stau alături în istoria muzicii românești și universale de Sergiu Celibidache.

Teatrul și filmul din România s-au bucurat de prezența unor mari artiști din Roman: Nae Roman, Sandu Sticlaru, Ludovic Antal, Jean Petrovici, Virgil Petrovici și marele regizor Jean Mihail.
 
Căutare oraș în Neamț:

 
 
Stema orașului Roman
Stema orasului Roman
 
Harta rutieră a orașului Roman


Hoteluri din Roman

Vedere din satelit a orașului Roman


Cazare in Roman

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Roman