Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Slatina

Județ: Olt Site-uri utile:
Primaria Slatina
Regiunea geografică: Oltenia
Populație: 70 293 loc (locul 31)
Recensământ: 2002
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 135 m. (locul 54)
Atestare documentară: 1368 (locul 85)
Latitudine: 44 grade 26' 13"
Longitudine: 24 grade 22' 12"
Localități:
Primar: Darius Bogdan Vâlcov, PD
 
Slatina este un municipiu și reședința județului Olt, Muntenia, România. Aflat în sudul României și în partea centrală a județului Olt, Slatina are peste 75 de mii de locuitori. Cu o istorie de 650 de ani, în prezent orașul are un caracter industrial. Aflat pe malul râului Olt, bucurându-se de o creștere economică importantă în perioada 2005-2007, Slatina este un centru regional cultural și economic.

Istoria orașului Slatina


Prima atestare documentară a așezării este din 20 ianuarie 1368, când, într-un act oficial, Vladislav I Vlaicu acordă scutire de vamă tuturor negustorilor brașoveni la trecerea peste râul Olt, la Slatina. Actul demonstrează că aici se afla un loc de vamă, lângă care s-a format treptat și un târg.
În iunie 1522, Radu de la Afumați i-a învins pe otomani într-o luptă purtată la Slatina, iar intre 1532-1535 Slatina a servit temporar ca cetate de scaun a lui Vlad Vintila fiind mentionata intr-un hrisov.

În timpul Revoluției de la 1821 Tudor l-a întâlnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducătorul haiducilor.

Stema orașului Slatina Slatina


Stema a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 și publicată în "Monitorul Oficial nr. 1019" din 17 noiembrie 2005. Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită și zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoțit de un soare în dreapta și de o semilună crai-nou în stânga, ambele de aur.
În partea inferioară, în câmp roșu, se află un pod de aur, cu trei deschideri și o balustradă metalică cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, ieșind din vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate.

Turnul simbolizează punctul de pază și vamă al localității, fapt menționat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii brașoveni. Cele două astre, soarele și luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veșnicie, creștere și cunoaștere. Podul peste râul Olt reprezintă importanța localității în traficul comercial și de călători. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ.

Populația Slatina


Conform recensământului din anul 2002, populația orașului este de 78.815 locuitori.

Economia Slatina


Industria cea mai importantă a orașului este industria metalurgică a aluminiului - producere și prelucrare.

Alro S.A. este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală și de Est; de peste 40 de ani Alro aduce o contribuție importantă la efortul de dezvoltare economică a României precum și la promovarea comerțului exterior, asigurând locuri de muncă directe pentru aproximativ 3.600 de oameni și susținere pentru mai mult de 20.000 de membri ai familiilor acestora, cât și pentru angajații din sectoarele conexe și desigur și Alprom S.A., societate care prelucrează aluminiu prin deformare plastică, producând laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu și aliaje de aluminiu, benzi, folii.

Nu doar industria aluminiului a făcut din Slatina un oraș industrial destul de dezvoltat, ci și întreprinderile mici și mijlocii care au revigorat industria orașului. De curând grupul italian Pirelli a deschis o fabrică de anvelope, ce a creat locuri de muncă, dar și perspective favorabile pentru noi investiții, iar din 2008-2009 Slatina va avea si o fabrica de subansamble auto, o investitie greenfield a grupului german Honsel.

Alte societăți comerciale reprezentative ale municipiului cu pondere însemnată în economia acestuia sunt:
*Electrocarbon S.A. Slatina important producător de produse carbografitice necesare în industria metalurgică, produce și comercializează electrozi normali UHP și HP, electrozi clorosodici, plăci grafitate, pastă Sodeberg, 6 % din producția anuală fiind destinată exportului.
*Elcaro S.A. Slatina unitate reprezentativă pentru producția de cabluri electrice armate și nearmate din aluminiu, face parte din holding-ul Pirelli, 20% din cifra de afaceri anuală este realizată pe piețe externe.
*Altur S.A. Slatina cel mai mare producător de piese turnate și pistoane auto din aluminiu, 40% din producție fiind destinată exportului.
*Rulmenți S.A Slatina societate cunoscută în industria românească pentru producerea de rulmenți radiali cu bile mici și mijlocii folosiți în industria construcțiilor de mașini.
*ArtromS.A. Slatina firmă specializată în producția de țevi trase, fără sudură, din oțel carbon, țevi din oțel pentru foraj, atât pentru necesarul intern cât și pentru export. .
Industria de mașini și echipamente este reprezentată de 10 firme, cu o cifră de afaceri totală de 261.291.856 mii lei și 817 persoane ocupate.

Industria textilă și a confecțiilor textile este reprezentată de 200 firme.
Industria alimentară este reprezentată de 313 firme, care produc și comercializează produse specifice (produse de panificație, mezeluri, lactate și vinuri de marcă).
În domeniul construcțiilor activează 235 firme și 55 asociații familiale și persoane fizice independente.

Climă Slatina


Clima din orașul Slatina este de tip temperat-continentală, media anuală a temperaturilor fiind de 10.7°C, iar media anuală a precipitațiilor având o valoare de mai puțin de 515.6 mm.
Pentru intervalul de timp dintre 1869 și 2002, recordul de cea mai mare temperatură este de +40.5°C înregistrat în august 1952. Cea mai scăzuta temperatură înregistrată la Slatina a fost de -31°C în ianuarie 1942.

Cultură Slatina


Orașul a dat importanți oameni de cultură ai secolului XX: aici s-a născut Eugen Ionescu, faimos scriitor și om de teatru avangardist, iar Ion Minulescu își petrece vacanțele aici, la bunici, cunoscut poet român simbolist ale cărui "Romanțe pentru mai târziu" au cunoscut un succes deosebit (mai ales după moartea lui în 1944).

Obiective turistice Slatina


*Cofetăria "La atletul albanez" cea mai veche firmă privată din România
*Muzeul Județean Olt - cu două secții: istorie și artă populară - prezintă printre altele, piese valoroase din epoca cea mai îndepărtată a paleoliticului descoperite pe Valea Darjovului, interesante costume populare, cusături și țesături specifice zonei.
*Biserica Troiței - cea mai veche construcție din oraș, ridicată în 1645 și renovată în 1729.
*Catedrala - construită în 1782 de Ionașcul Cupetul, mare negustor din localitate și pictată ulterior de Gheorghe Tattarescu.
*Pădurea Srehareț - frumos parc natural cu un lac de acumulare. În pădure se află:
**Schitul Strehareț - construit între 1664-1668, reparat în 1844,
*Schitul Clocociov - ctitorie a lui Mihai Viteazu, reconstruit în 1645 de Diicu Buicescu, nepot al lui Matei Basarab.

Moștenirea Culturală și Istorică Slatina


Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locașuri de cult, dar sunt există și structuri urbane cu valoare istorică și culturală. Mănăstirile din Slatina sunt:
*Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab, reconstruită de Mihai Viteazu în 1594 și din nou în 1645 de către boierul Dinicu Buicescu)
*Mănăstirea Strehareți, a cărei construcție a început în 1665 și care a fost terminată în 1672

Bisericile care fac parte din moștenirea culturală a orașului Slatina sunt:
*“Sfânta Treime” (1645, cu fresce pictate în anul 1851);
*“Sfântul Nicolae” din deal (1700);
*“Adormirea Maicii Domnului” (1736);
*“Sfinții Împărați” (începută în secolul XVIII, reconsolidată în 1793, cu fresce pictate în anul 1899);
*“Sfântul Ion Botezătorul” (1796);
*“Nașterea Fecioarei Maria” (1802);
*“Fecioara Maria” (1802-1806; cu fresce pictate în anul 1831);
*Cimitirul “Sfântul Nicolae” (1820-1821);
*“Sfântul Gheorghe” Ionașcu (1872-1877, cu fresce pictate de Tătărăscu);
*“Sfântul Nicolae” (1937).

Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în peisajul urban din centrul vechi al orașului. Ele sunt situate pe strada Lipscani și strada Mihai Eminescu pe ambele părți. În total sunt 81 de structuri, construite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco și renovări din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un spațiu comercial, iar la etaj un spațiu rezidențial.

Clădiri istorice se pot găsi și pe următoarele străzi: Poboran (3), Dinu Lipatti (18), Grădiniței (6) și Frații Buzești (15), toate construite între anii 1780 și 1902.
Din acest grup arhitectural se remarcă următoarele clădiri: Liceul Radu Greceanu (1891),
Primăria Slatina (1905), Secția de Etnografie a muzeului județului Olt,
Casa Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), și vechiul sediu al Băncii Naționale a României din Slatina (1908).

În ciuda faptului că Slatina este unul dintre puținele orașe din România al căror centru istoric a fost conservat, condiția în care se află aceste construcții nu este una prea bună. În general aceste case sunt deținute de proprietari cu venituri mici (pensionari), care nu își permit restaurarea acestor construcții.

Un obiectiv demn de menționat este podul care traversează râul Olt, construit între anii 1888-1891. Podul, construit de inginerul Davidescu, este primul pod de metal peste un râu din România. În plus față de valoarea sa practică și estetică, podul este una dintre primele încercări de a folosi fierul în arhitectură, idee lansată la Expoziția Mondială de la Paris, din anul 1889.
Monumentul “Ecaterina Teodoroiu” a fost construit în anul 1925 de către D. Mataoanu.
Ion Irimescu a creat în anul 1968 obeliscul “Slatina 600”, cu ocazia celebrării a 600 de ani de la atestarea documentară a orașului Slatina.

Personalități marcante Slatina


* Barbu Paris Mumuleanu (1794 - 1836), poet român.
* Eugen Ionescu - scriitor
* Ion Minulescu- poet, scriitor și jurnalist
* Nicolae Titulescu - diplomat, minstru Afacerilor Externe și președinte al Ligii Națiunilor
* Spiru Vergulescu - pictor
* Vlad Craioveanu - realizator emisiuni radio si TV
* Petre S. Aurelian (1833 - 1909), academician, economist, agronom, om politic.
* Dumitru Caracostea (1879 - 1964), academician, filolog, critic și istoric literar, folclorist.
* Gheorghe Craioveanu, Claudiu Niculescu, Răzvan Raț, Ion Dănciulescu- fotbaliști
* Cristian Gheorghișor - pugilist

Orașe înfrățite Slatina


* Ispica

Evenimente deosebite Slatina


* La 24 ianuarie 2006 13 828 de oameni, purtând ecusoane speciale, au format pentru 5 minute și 40 de secunde pe bulevardul A.I. Cuza din Slatina o horă, încercând să doboare un record Guinness World Records, pentru cei mai mulți oameni care dansează în cerc. Melodia interpretată a fost "Hora Unirii", iar evenimentul s-a numit "EuRo Hora Unirii".
 
 
Stema orașului Slatina
Stema orasului Slatina
 
Amplasarea orașului Slatina în cadrul României
Amplasarea orasului Slatina in cadrul Romaniei
 
Poziția orașului Slatina în cadrul județului Olt
Pozitia orasului Slatina in cadrul judetului Olt
 
Harta rutieră a orașului Slatina


Hoteluri din Slatina

Vedere din satelit a orașului Slatina


Cazare in Slatina

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Slatina