Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Pitești

Județ: Argeș Site-uri utile:
Primaria Pitești
Regiunea geografică: Muntenia
Populație: 155 383 loc (locul 13)
Recensământ: 2006
Suprafață: 41 km2 (locul 175)
Densitate: 4 164 loc/km2 (locul 7)
Altitudine: 250-406 m. (locul 104)
Atestare documentară: 1388 (locul 99)
Latitudine: 44 grade 51' 38"
Longitudine: 24 grade 52' 04"
Localități:
Primar: Tudor Pendiuc
 
Pitești este reședința și cel mai mare oraș al județului Argeș, România. Orașul are renumele de "Orașul Lalelelor", aici fiind găzduit anual un important festival, Simfonia Lalelelor.

Istorie Pitești


Timpuri străvechi Pitești


Așezat pe dealurile de pe malul drept al Argeșului, Piteștiul este unul dintre cele mai vechi orașe din România. Urme ale existenței omului în această arie datează din paleolitic, fiind "„cel mai puternic centru al activității umane din paleoliticul inferior în Europa, principala verigă de legătură dintre Africa și Asia de sud-est, care erau, până nu demult, zone în care se cunoștea cultura de prund”". Descoperiri arheologice au confirmat ipoteza conform căreia tribul condus Dromihetes (sec. IV-III î.e.n.) și-a avut rădăcinile în această zonă, tribul fiind identificat cu ordessenii sau argessenii (o populație de pe malurile Argeșului). În perioada daco-romană, orașul a făcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar mai târziu din Dacia Malvensis. Din acea perioadă datează și numeroasele fragmente de zidărie, ceramică și monede. Cel mai important monument din județ, datând din acea perioadă, este Castrul Roman de la Albota care era o tabără militară fortificată construită pe granița estică a Daciei. În epoca medievală, Piteștiul desfășura schimburi economice cu popoare de la sud de Dunăre, menționând aici Imperiul Bizantin.

Istorie modernă Pitești


Piteștiul a fost reședința, temporară, voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a dezvoltat gradual, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Însă prima atestare documentară datează din 20 mai 1388 când domnitorul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea Cozia „o moară în hotarul Piteștilor". Atestarea documentară de la 1388 a făcut din Pitești, alături de Câmpulung, Curtea de Argeș, Brăila și Slatina, unul dintre cele mai vechi târguri. Prima menționare a Piteștiului ca oraș apare la 1 aprilie 1510, într-o carte a lui Vlăduț. Cancelaria Domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) a emis la 22 noiembrie 1517 este semnalată existența curților domnești la Pitești. Hrisovul se încheia astfel: „"Și eu Moisi scriitor, care am scris în noile curți din orașul Pitești…”".

Ea mai este confirmată, la 27 august 1582, atunci când se face referire la organizarea orășenească a comunității, conduse de un județ și de 12 pârgari. În oraș au avut proprietăți numeroși boieri și dregători, dintre aceștia cei mai de seamă au fost Goleștii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craioveștii, dar și doi domnitori, Mihai Viteazul (1593-1601) și domnitorul Neagoe Basarab, acesta din urmă construind între 1512 și 1521 la Pitești curtea voievodală. Pe baza unei mărturii scrise, datând din anul 1640, se vorbea despre numeroasele biserici, dar și de cele 200 de case care adăposteau circa 1.000 de suflete. În anul 1656, sub domnia lui Constantin Șerban și a doamnei Bălașa, se construiește pe fundațiile unui vechi lăcaș, Biserica Domnească Sfântul Gheorghe. Aflată în inima orașului, biserica a fost prima compoziție supraetajată pe coloane de cărămidă din Țara Românească.

Între 19 octombrie și 8 noiembrie 1714, la porunca domnitorului Ștefan Cantacuzino, Piteștiul l-a găzduit pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Acesta venea din Imperiul Otoman și se întorcea spre Pomerania suedeză și era însoțit de numeroase trupe. În toată această perioadă, piteștenii au avut de suferit de pe urma musafirilor, fiind nevoiți să-i hrănească în condițiile unui an secetos ce compromisese grav recoltele de grâu, orz și furaje.

Până în 1746, Piteștiul, avea șapte-opt biserici, iar numărul caselor ajunsese la 250, estimându-se că ar fi adăpostit 1.250 de locuitori. O mărturie din anul 1791, caracteriza orașul ca pe „"un târgușor cu opt biserici, o mânăstire, mai multe case boierești și locuințele ispravnicilor de district"”. Pe 26 octombrie 1802, în jurul orei 11, un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter s-a resimțit violent la Pitești, Biserica Sfântul Nicolae fiind distrusă de intensitatea acestuia. Această biserică a fost reconstruită, cu toate că în 1848 aceasta a mai fost distrusă de un incendiu.

Pe baza datelor fiscale din anul 1824, s-a consemnat faptul că în oraș erau 1.011 familii, circa 700 de case și aproximativ 5.000 de locuitori. În anul 1832, pe baza datelor statistice repartizate teritorial stabileau numărul caselor de locuit la 773, fiind împărțite în 4 cartiere, 14 mahalale, 5 tăbăcării, iar numărul animalelor însumau numai 1.000 de capete, fiind distribuite în 4.000 de gospodări. La recensământul din 1859, Piteștiul avea 7.229 de locuitori care distribuiți 1.889 de clădiri. În acea perioadă, populația era formată din agricultori și liber-profesioniști (65%), meseriași (20%), comercianți (15%) și fabricanți (0,2%).

Etimologie Pitești


* Nicolae Iorga consideră ca numele Pitești provine de la antroponimul „Pitul”, "„Ca să se ajungă la Câmpulung, cine vrea să se coboare la satul Pitului, de unde Pitestii (cf. Pitulescu, Titu, Titesti), care, fiind la răscruce, a devenit mai târziu târg si la urmă oraș, trebuie să încalece spinările de dealuri …”"

* Aurelian Sacerdoteanu arăta că "„în nume trebuie admis ca sigur radicalul Pit. Radicalul Pit intrat în toponimie trebuie să fie foarte vechi, de vreme ce i s-a pierdut sensul. Adăugarea sufixului -esti arată de asemenea o perioadă străveche. Raritatea toponimului Pitești impune concluzia că nu provine prin fenomenul de roire a satelor”".

* Iorgu Iordan arăta următoarele: „Pitea = pită, pâine , cu sufixul –ea”.

Stema Pitești


Stema municipiului a suferit de-a lungul timpului numeroase schimbãri, însă a păstrat principalele elemente simbolistice. Vechia stemă avea forma unui scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval, simbolizeazã dinastia Basarabilor, cei ce se fac vinovați pentru organizarea Țării Românești. Vulturul, este simbolul latinității, fiind întâlnit pe mai multe steme din românia, aceasta întruchipeazã curajul, puritatea, libertatea, hotărârea și puterea. Scutul albastru, simbolizeazã cerul.

Geografie Pitești


Municipiul Pitești este situat în partea central-sudică a României, între Carpații Meridionali și Dunăre, în nord-vestul regiunii informale Muntenia. Orașul se află la confluența râului Argeș cu Râul Doamnei, în punctul de intersecție al paralelei de 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică.

Municipiul Pitești se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeș (S), și de 356 m, în cartierul Trivale (V). La nord-vest de terasa Trivale-Papucești se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găsește cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa).
Suprafața municipiului Pitești este de 4.073 ha (calculată în anul 2003).

Orașul propriu-zis, așezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeș, are un topoclimat de vale, calm și moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° și 10°C, media lunii ianuarie fiind de -2,4°C, iar cea a lunii iulie de +20,8°C. Precipitațiile atmosferice depășesc media pe țară, oscilând între 680 și 700 mm anual.

În sud-estul orașului se termină și Autostrada A1 ce leagă Bucureștiul de Pitești.

Repere geografice Pitești


Orașe apropiate Pitești


* București (108 km SE)
* Râmnicu-Vâlcea (49 km NV)
* Ploiești (91 km E)
* Craiova (103 km SV)
* Sibiu (118 km NV)
* Brașov (109 km NE)
* Târgoviște (46 km E)
* Câmpulung Muscel (48 km N)
* Mioveni (8 km N)
* Slatina (61 km SV)
* Curtea de Argeș (38 km N)

Populație Pitești


La recensământul din 2002 populația stabilă a orașului a fost de 168.458 de locuitori, cu o tendință negativă, iar densitatea populației de 171.498 locuitori/km². Conform Anuarului statistic 2008 elaborat de Direcția Județeană de Statistică Argeș și publicat pe site-ul Primăriei Municipiului Pitești, la data de 1 iulie 2006, Piteștiul avea o populație de 170.217 locuitori. Din totalul populației 99% sunt români și 1% rromi.

Administrație Pitești


Împărțirea administrativă Pitești


Consiliul Local Pitești


Pentru mandatul 2008-2012, Consiliul Local Pitești este compus din 23 de consilieri, împărțiți astfel:

Transport și telecomunicații Pitești


Este nod feroviar cu stație de triaj în satul Golești.
Orașul are două gări:
*Gara de Sud (principală)
*Gara de Nord

Cultură și Educație Pitești


Universități Pitești


*Universitatea din Pitești
*Universitatea "Constantin Brâncoveanu"

Festivaluri Pitești


* Simfonia Lalelelor

Sport Pitești


FC Argeș este cel mai important club de fotbal din oraș. Clubul are un excelent centru pentru copii și juniori care a dat României mulți jucători importanți, cum ar fi Adrian Mutu, Nicolae Dică, Adrian Neaga, Dănuț Coman, aceștia numai în ultimii ani. Cel mai important jucător al argeșenilor a fost Nicolae Dobrin, în semn de admirație față de acesta stadionul echipei se numește Stadionul Nicolae Dobrin. Piteștiul mai dispune de încă două echipe de fotbal, prima este Internațional Pitești, aceasta activează în Liga II și FC Rapid Pitești care evoluează în Liga IV.

De asemenea, orașul mai are două echipe de baschet, BCA Pitești și BCMUS Pitești, dar și de o echipă de volei feminin, Argeș Volei Pitești. CSM Pitești dispune de o Piscină de înot Olimpică, iar în Cartierul Tudor Vladimirescu se mai găsește o piscină de înot în aer liber. Pe terenul de tenis din cartierul Bascov se desfășoară anual „Turneul challenger feminin Pitești”.

Turism Pitești


Lăcașe de cult Pitești


* Biserica "Sfântul Nicolae" din Pitești
* Mănăstirea Trivale
* Catedrala Domnească "Sfântul Gheorghe"

Monumente și clădiri Pitești


* Galeria de Artă
* Galeria de Arta Naivă
* Grădina Zoologică - este situată în Pădurea Trivale și este întinsă pe o suprafață de 300 m2. Grădina Zoologică a fost inclusă într-un program de modernizare fără de care ar trebui închisă, deoarece țarcurile animalelor nu îndeplinesc standardele europene.
* Muzeul Județean Argeș - situat în centrul orașului, în clădirea fostei Prefecturi Argeș, construită între 1898 și 1899. Dispune de numeroase colecții: arheologie (tezaure din epoca romană de la Rociu și Bălănești); istorie; numismatică; artă modernă și contemporană (picturi din secolele XIX și XX și grafică locală); științele naturii, dar și de o colecție de cărți formată din 18.000 de volume.
* Teatrul Alexandru Davila

Orașe înfrățite Pitești


* din 1970
* din 1972
* din 2000
* din 2001
* din 2007
* din 19 aprilie 2008

Personalități Pitești


* Ion C. Brătianu (1821 - 1891), militar
* Mauriciu Blank (1828 - 1929) bancher
* Ion I.C. Brătianu (1864 - 1927)
* Alexandru Bogdan-Pitești (1870 - 1922), poet simbolist
* Ion Antonescu (1882 - 1946), militar, om politic
* Ion Trivale (1889 - 1916), critic literar și traducător
* Armand Călinescu (1893 - 1939), economist, om politic
* Zavaidoc (1896 - 1945), pe numele real Marin Teodorescu, a fost un renumit cântăreț
* Sebastian Papaiani (n. 1936), actor
* Nicolae Dobrin (1948 - 2007), jucător și antrenor de fotbal
* Ilie Bărbulescu (n. 1957), fotbalist
* Cristi Minculescu (n. 1959), pe numele real Cristian Alexandru Minculescu, solist vocal și compozitor de muzică rock, component al formațiilor Harap-Alb (1979 - 1980), Iris (1980 - 1982; 1983 - 1984; din 1985 până în prezent), Voltaj (1982 - 1983), Totuși (1984 - 1985)
* Ruxandra Dragomir (n. 1972), jucătoare de tenis
* Robert Turcescu (n. 1975), jurnalist
* Adrian Mutu (n. 1979) fotbalist
* Nicolae Dică (n. 1980), fotbalist
* Haralamb H. Georgescu, arhitect
* Marian Oprea (n. 1982), atlet

Cetățeni de onoare Pitești


* 1995:
** Ion Dumitru;
** Ion Focșa;
** Gheorghe Ghencea;
** Ion Ignat.
* 1996:
** Emanoil Popescu;
** Nicolae Spinei;
** Ciprian Manolescu;
** Ion Silișteanu.
* 1998:
** Emil Constantinescu;
** Scot Johnson;
** Constantin Stroe;
** Ruxandra Dragomir;
** Larisa Lăcustă.
* 1999:
** Lucian Cristian Gava;
** Crinu Raicu George Olteanu.
* 2000:
** Alexandru Puiu (2000);
** Gheorghe Pacea (2001);
** Eugeniu Dumitrache (2001);
** Valeriu Nicolescu (2001);
** Marius Gane (2003);
** Marian Popescu (2003);
** Vasile Ion Radu (2003);
** Adrian Mutu (2004);
** Ion Barbu (2004);
** Leonte Ianovschi (2004);
** Petre Deac (2004);
** Nicolae Bănică (2004);
** Ion Pantilie (2005).
 
 
Stema orașului Pitești
Stema orasului Pitești
 
Amplasarea orașului Pitești în cadrul României
Amplasarea orasului Pitești in cadrul Romaniei
 
Harta rutieră a orașului Pitești


Hoteluri din Pitești

Vedere din satelit a orașului Pitești


Cazare in Pitești

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Pitești