Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Bocșa

Județ: Caraș-Severin Site-uri utile:
Primaria Bocșa
Regiunea geografică: Banat
Populație: 15 842 loc (locul 115)
Recensământ: 2002
Suprafață: 122 km2 (locul 62)
Densitate: 156 loc/km2 (locul 98)
Altitudine: 170 m. (locul 65)
Atestare documentară: 1333 (locul 76)
Latitudine: 45 grade 22' 29"
Longitudine: 21 grade 42' 38"
Localități:
Primar: Mirel Patriciu Pascu, PSD, din 2004
 
Bocșa este un oraș din județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de 16.911 locuitori. La "Bocșa" s-au aflat pentru întâia oara actualele uzine industriale din Reșița, respectiv uzinele C.S.R.

Orașul Bocșa este renumit pentru lungimea sa, fiind format din 3 părți:
*Bocșa Română
*Vasiova
*Bocșa Montană

Geografie Bocșa


Orasul este situat în sud-vestul țării, în județul Caraș-Severin, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, la 18 km de Municipiul Reșița, pe drumul național 58 B Reșița-Timișoara. Se află la nord de paralela 45 grade pe partea vestică a Munților Carpați, la limita sudică a Munților Areniș și la nord de Munții Dognecei.

Clima Bocșa


Clima este temperat-continentala cu influente submediteraneene.

Istoric Bocșa


Vatra actuală a orașului Bocșa a fost locuită din antichitate, găsindu-se vestigii din perioada culturii Coțofeni datând cu 1.800-1.600 ani Î.Hr.
O primă mențiune despre existența localității Bocșa o găsim în anul 1333 în catastihul protopopiatului latin de Caraș referitor la deportarea zeciuielii papale, o mențiune ulterioară fiind făcută în anul 1437 cu privire la localitatea Vasiova (WAZYLAW) din districtul privilegiat Capul Bârzavei.
În anul 1534 un document atesta cetatea Bocșa sub denumirea de ex castro Bochzsa, iar în anul 1607 este menționată stăpînirea turcească asupra cetății Bocșei .
În anul 1717, sub stăpânirea habsburgică, în documentele administrative, Bocșa Română apare cu 82 de case, iar Vasiova cu 32 de case.
Primele 13 familii de coloniști din Tirol (mineri), sosesc la Oravița în toamna anului 1718, urmați de alte familii din Boemia (mineri si topitori), aceștia fiind plasați la Oravița, Bocșa si Dognecea.
Cancelaria aulică este informată în 1722 de consilierul Baron von Rebentisch, că numai în districtul Bocșa, cu minereurile identificate pot funcționa 10 furnale.
După construirea la Dognecea a cuptorului înalt de topit cupru și a forjei în 1718, în anul 1719 se construiește la Bocsa un furnal pentru topirea fierului. Această amenajare care a dat numele de Altwerk zonei limitrofe din Bocșa, se compunea din instalația de topire, turnare și forjă și folosea ca forță motrice căderea hidraulică a râului Bârzava.
Din cauza inundațiilor de la sfârșitul anului 1722 uzinele din Bocșa se mută pe un amplasament numit Neu Werk.
Urmarea sosirii unor noi coloniști, în zonă ia naștere o nouă așezare distinctă - Bocșa Montană.
În timpul razboiului ruso-turc început în anul 1737 instalațiile de pe valea Barzavei sunt devastate, abandonate și zona este depopulată.
În anul 1740, dupa încheierea păcii de la Belgrad din 1 septembrie 1739 se reiau exploatările din Banat.
În raportul sau, Ignatz von Born menționează starea de decădere a exploatărilor din Bocșa datorată taierii pădurilor și tot în același an (1768) se solicită, într-un raport, extinderea acestor exploatări în amonte, semnându-se actul de naștere al Uzinelor din Reșița.
Potrivit documentelor, în anul 1754, în Bocșa exista scoală în limba maghiară, iar în anul 1776, sprijinită de biserică, se înființează scoala românească.
În anul 1871 începe construirea liniei ferate industriale pe distanța Reșita - Bocșa Română - Ocna de Fier în lungime de 31,3 km, care a fost inaugurată la 3 septembrie 1873, iar la 3 septembrie 1874 se dă în funcțiune linia ferată cu ecartament normal Voiteni - Bocșa.
Fabrica din Bocșa prelucra în 1898 mașini și unelte agricole.
La 28 noiembrie 1908 se dă în exploatare linia ferată normală Oravita - Berzovia - Bocșa - Reșita.
Sociteatea U.D.R. se înființează în anul 1920 având, ca principal participant societatea S.T.E.G. (care avea concesionată întreaga industrie din Banat încă din 1854), din care făceau parte și fabrica de mașini agricole de la Bocșa, fabrica de cherestea de la Bocșa, fabrica de var de la Coltan și fabrica de acid sulfuric și gudron de la Bocșa.
Anul 1931 aduce nominalizarea ca localitate turistică, prin decret regal, a comunei Bocșa Montană.
Din punct de vedere politico-administrativ, Bocșa a fost declarată oraș începând cu 1 ianuarie 1961 și a luat ființă prin unirea comunelor Bocșa Română, Bocșa Montana și Vasiova (cărora li s-au alăturat anterior localitățile Bichistin, Altwerk și Neuwerk).
(Sursa: Proiectul Rastko Romania - BANATerra.eu)

Cultură și educație Bocșa


Festivaluri:

*Festivalul național al intrepreților vocali de muzică populară "Aurelia Fătu Răduțu" - organizat începând din anul 1977.
*Festivalul interjudețean al creatorilor și interpreților de poezie în grai "Tata Oancea" - organizat începând din anul 1976.

Turism Bocșa


Tradiție turistică Bocșa


Orasul Bocșa are în componența sa și cartierul Bocșa Montană care inițial a fost comuna Bocșa Montană și care prin Deciziunea nr. 46.713 din 25 iulie 1931 a Ministerului Muncii, Sănătații și Ocrotirilor Sociale a fost declarată stațiune climaterică.
Conform suscitatei deciziuni "Localitatea climaterică Bocșa Montană se bucură de toate drepturile si dotările prevăzute în legi și regulamente privitoare la stațiunile hidrominerale și climaterice".
Deciziunea nr. 46.713/21.07 1931 a fost publicata in Monitorul Oficial - Partea I -a nr. 176 din 1 august 1931.
Declararea ca localitate climaterică a Bocșei Montane a fost determinată de condițiile climaterice deosebite de care se bucură zona sa, denumită local PRINGHEL, unde datorită pădurilor si curenților specifici există un aer ozonat benefic pentru refacerea stării de sănătate. În această parte a orașului a fost amenajată și a funcționat mulți ani o zonă de agrement dotată cu un ștrand, jocuri distractive, restaurant, bărci pentru plimbări de agrement pe râul Bârzava și un stadion.

Mânăstirea „Sf.Ilie de la Izvor” Bocșa


Mânăstirea a fost construită la începutul secolului XX, în apropierea unui izvor, în mai multe etape. Inițial a fost ridicată doar capela, iar mânăstirea a fost ridicată mai târziu de către călugărul Macarie Gușcă.
Conform legendei, în apele izvorului și-a spălat fața un miner care era orb și și-a recăpătat vederea.

Împrejurimi Bocșa


*Ruinele cetații "Buza Turcului"
*Lacul Medreș la 3 km.
*Lacul Vârtoape la 8 km.
*Lacul Dănila la 8 km.
*Lacul Mic si Lacul Mare Dognecea la 24 km.
*Muzeul de mineralogie Gruescu: Ocna de Fier - 6 km.

Alte zone turistice Bocșa


*Munții Semenic cu statiunea climaterica Semenic la o distanta de 65 km.
*Statiunea Trei Ape la o distanta de 70 km.
*Statiunea Crivaia si lacul Văliug la 50 km.
*Statiunea balneoclimaterica Buziaș la distanta de 50 km.
*Cheile Carașului - la 32 km.

Social Bocșa


Conform Direcției de Statistică se observă că populația la începutul anului 1992 a fost de 19.152, iar la începutul anului 2002 fiind de 16.927, evidențiindu-se o scădere de 2.225 persoane ceea ce constituie o situație alarmantă pentru localitate. Cauzele acestui fenomen sunt în general lipsa unei perspective viabile de dezvoltare economico-socială a zonei.
Lipsa locurilor de muncă a determinat migrarea populației active către alte zone dezvoltate economic din țară, precum și în străinătate. Migrarea în străinătate este constituită, în general din persoane cu vârste cuprinse între 18 – 35 ani.

Conform aceleiași surse, se constată o scădere a natalității în anul 2002 cu 8% față de 2001. Cauzele majore sunt sărăcia și lipsa unei perspective de schimbare a situației.
Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară.

Economie Bocșa


Infrastructură tehnico-edilitară existentă: Bocșa


*energie electrică - 80 Km
*gaze naturale - 32km
*alimentare cu apă: - 40km cu rețelele de aducțiune incluse
*canalizare - 5km-parțial colmatate
*acoperire telefonie mobilă-rețea Orange și Vodafone
*acoperire telefonie fixa rețeaua Romtelecom

Transporturi Bocșa


Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa:

*DN 58B de la km 9+200 la km 26+100
*DJ 583 de la km 8+200 la km 10+000
*DJ 586 de la km 0+000 la km 4+200
*DJ 585 de la km 12+800 la km 13+300
*DC 81 de la km 0+000 la km 2+600

Căi feroviare
*Calea ferată Reșița –Timișoara
Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Româna și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan.

Căi aeriene

Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanța, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată numai zboruri de agrement, existand speranța reanimării aeroportului pentru scopul sau inițial - zboruri interne de pasageri.
Urmatorul aeroport important, aflat la o distanța de 80 km, este aeroportul internațional "Traian Vuia", aflat in imediata vecinătate a municipiului Timișoara. Acesta asigură legături aeriene cu următoarele destinații:

Destinații interne
* Oradea
* Cluj-Napoca
* Sibiu
* Satu Mare
* Târgu-Mureș
* Suceava
* Iași
* Bacău
* Constanța
* București

Destinații internaționale
* Italia - Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florenta, Milano, Pescara, Roma, Venetia, Verona,Torino
* Germania - Dusseldorf, Frankfurt, Munchen, Stuttgart
* Franța – Paris
* Austria – Viena
* Ungaria – Budapesta
* Republica Moldova – Chișinău
* Ucraina - Lvov

Demografie Bocșa



*Structura etnică

Personalități Bocșa


*Corneliu Diaconovici (1859 - 1923), publicist, autorul primei enciclopedii românești
*Carol Loncear (1917 - 1991), ministru al industriei grele între anii 1958 - 1962
*Petru E. Oance (Tata Oancea, 1881 - 1973), sculptorul - poet în dulcele grai bănățean
*Constantin Lucaci (n. 1923, Bocșa Română) este un sculptor monumentalist român, profesor de sculptură, laureat al Premiului Herder în 1984
*Ioan Cărmăzan (n. 1948)- regizor de film, scenarist
*Aurelia Fătu Răduțu (n. 12 iunie 1929, Bocșa Vasiova - d. 27 septembrie 1972, București) a fost o interpretă de muzică populară din Banat.
*Sorin Frunzăverde (n. 1960), politician, ministru al apărării
 
 
Stema orașului Bocșa
Stema orasului Bocșa
 
Poziția orașului Bocșa în cadrul județului Caraș-Severin
Pozitia orasului Bocșa in cadrul judetului Caraș-Severin
 
Harta rutieră a orașului Bocșa


Hoteluri din Bocșa

Vedere din satelit a orașului Bocșa


Cazare in Bocșa

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Bocșa