Turda (în maghiară: "Torda"; în germană: "Thorenburg") este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România cu o populaţie de 57.381 de locuitori (în anul 2007). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Istorie Turda

Turda a fost fondată ca un oraş dac sub numele "Potaissa" şi a fost cucerit de romani. Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreştine. În Evul Mediu s-au ţinut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan II Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Maghiar reşedinţa Comitatului Turda, iar din anul 1876 reşedinţa Comitatului Turda-Arieş. Între 1925-1950 a fost reşedinţa judeţului Turda.

Stemele oraşului Turda

Steme vechi (înainte de 1990) Turda

Stema actuală (după 1990) Turda

Stema actuală are 2 componente principale:

În partea superioară are o coroană murală cu 5 turnuri, care simbolizează rangul de "municipiu" al urbei.

În partea inferioară are un scut în formă de inimă împărţit la rândul său în 2 câmpuri:

- câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de câmpul inferior printr-un căprior roşu. Conţine un braţ inveşmântat în zale cu o secure, executat cu smalţ argintiu. Împreună cu cele 3 coroane voievodale smălţuite în aur (Ţara Românească, Moldova, Transilvania) reprezintă opera lui Mihai Viteazul, prin braţul căruia s-a realizat unirea celor 3 principate române sub un singur sceptru.

- câmpul inferior (sub căpriorul roşu) cu interior albastru si argintiu, are 3 elemente semnificative:

a) un munte despicat în două, colorat cu smalţ argintiu (simbolul rezervaţiei naturale Cheile Turzii).

b) o cărămidă roşie cu ştampila LVM (însemnul Legiunii a V-a Macedonica), epoca în care aşezarea Potaissa a primit rangul de "colonie".

c) stejarul verde (figură heraldică), preluat împreună cu simbolul Cheile Turzii din stema medievală a oraşului, care înseamnă înrădăcinarea, evoluţia şi perpetuarea în timp a localităţii.

Cronologia istorică a Turzii Turda

* 108 - Localitatea Napoca apare menţionată pe miliarul de la Aiton
* 271 - Retragerea aureliană, după care viaţa urbană se stinge treptat
* 1075 - Turda şi exploatarea sării din zonă sunt atestate documentar
* 1288 - La Turda are loc cea dintâi adunare a nobililor transilvăneni
* 1366 - Ludovic I al Ungariei emite Decretul de la Turda
* 1557 - Este recunoscută religia luterană
* 1561 - Este recunoscută religia calvină
* 1564 - Este recunoscută religia unitariană
* 1568 - Ioan Sigismund Zápolya emite Edictul de la Turda prin care se proclama libertatea conştiinţei şi a toleranţei religioase pentru cetăţenii Transilvaniei. Este primul act de acest fel din istoria Europei moderne.
* 1844 - Dr. Hanko J. amenajează Băile sărate
* 1863 - Este înfiinţată şcoala din Turda Nouă
* 1880 - Se construieşte fabrica de bere
* 1887 - Este înfiinţată "Banca Arieşeană"
* 1917 - Se introduce în oraş gazul metan
* 1917 - Populaţia oraşului atinge 17.000 de locuitori

Demografie Turda

Populaţia istorică Turda

De-a lungul timpului populaţia localităţii a evoluat astfel :
*1910: 15.167 (români: 27,6%, maghiari: 69,4%)
*1920: 16.692 (români: 31,3%, maghiari: 62,0%)
*1930: 21.428 (români: 39,0%, maghiari: 52,7%)
*1941: 32.170 (români: 70,5%, maghiari: 22,1%)
*1956: 35.606 (români: 74,6%, maghiari: 20,6%)
*1966: 44.980 (români: 81,2%, maghiari: 16,9%)
*1977: 55.294 (români: 83,7%, maghiari: 14,0%)
*1992: 61.200 (români: 87,4%, maghiari: 11,6%)
*2002: 55.887 (români: 84,0%, maghiari: 10,0%)

Structura pe etnii Turda

Recensământul din 2002 a înregistrat 55.887 cetăţeni în Turda. Dintre aceştia erau români 47.442, maghiari 5.618, rromi (ţigani) 2.703, germani 82, alte etnii 41.

Structura confesională Turda

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Turda există următoarele confesiuni: Ortodocşi - 44.793, Reformaţi-Calvini - 3.708, Greco-catolici - 1.954, Penticostali - 1.597, Unitarieni - 1.076, Romano-catolici - 1.051, Baptişti - 280 şi Adventişti de Ziua a Şaptea - 217.

Comparativ, recensământul din 1930 indica următoarea structură confesională: Reformaţi-Calvini - 6.952, Greco-Catolici 5.728, Romano-Catolici - 3.196, Ortodocşi - 2.592, Lutherani - 184, Unitarieni - 1.870 şi Mozaici - 852. Saltul numeric considerabil în favoarea ortodocşilor între anii 1930-2002 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

La Turda a existat în sec. XVII-XX o (relativ) mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Lutherană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Lutheran din Sibiu de autorităţile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioşii lutherani din oraş), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată, o ruină în inima urbei.

Date geografice Turda

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieş. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieşului, iar cea maximă se găseşte în nord-estul oraşului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetăţii (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Caldă Mare .

Oraşul a fost compus din 3 zone distincte: "Turda Veche" (de la podul peste Arieş spre nord, cuprinzând zona centrală şi terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), "Turda Nouă" (de la strada Avram Iancu spre Cluj) şi "Oprişani" (de la podul peste Arieş spre Câmpia Turzii).

Date economice Turda

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii, etc). În Turda, există 2638 de firme.

Cultură Turda

În Turda funcţionează Muzeul de Istorie, Centru de Informare Turistică (CIT), Societatea Culturală Rei Culturaes Fautores, Fundaţia Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor din Turda, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa" şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul.

Obiective turistice Turda

În Turda şi împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:
* Castrul roman Potaissa - zona Cetate
* Salina Turda - zona Turda Nouă
* Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
* Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche - "Biserica cu turn"- zona Centru
* Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă
* Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru
* Teatrul Municipal din Turda - zona Centru
* Tribunalul din Turda (fosta Primărie) - zona Centru
* Primăria din Turda (fosta Prefectură) - zona Centru
* Statuia Dr. Ioan Raţiu - zona Centru
* Staţiunea balneo-climaterică - zona Băi Sărate
* Parcul Zoologic - zona Băile Sărate
* Mormântul lui Mihai Viteazul
* Sănduleşti
* Cetatea Liteni
* Cetatea Colţeşti
* Rimetea

Obiectiv memorial Turda

"Cimitirul eroilor români şi maghiari din cel De-al Doilea Război Mondial", construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafaţa acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumaţi 384 eroi, din care 341 necunoscuţi şi 43 cunoscuţi.

Administraţie şi politică Turda

Turda este împărţită în mai multe cartiere: Poiana, Oprişani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III şi IV), Turda Nouă, Turda Veche (centrul vechi), Poştarât, Hărcana, Sf.Ioan, Petrilaca. În Oprişani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite in epoca comunismului. Alte zone din Turda au încă denumiri asociate cu persoane ce au locuit in zona respectivă ("La Bocoş") sau unor institutii cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "lângă Spital", "la Biserică" etc.

Personalităţi Turda

* Aurel Dragoş Munteanu, scriitor şi diplomat.
* Boris Vasile Malschi, scriitor.
* Eta Boeriu, poetă şi traducătoare.
* Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania, memorandist.
* Ion Raţiu, membru marcant al PNŢCD, deputat de Cluj.
* Nicolae Hristea, pedagog.
* Ovidiu Iuliu Moldovan, actor.
* Paul Gon, poet, profesor.
* Pavel Dan, scriitor şi pedagog.
* Ştefan / Etienne Hajdu, sculptor.
* Teodor Murăşanu, poet, eseist şi profesor.
* Vasile Raţiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice "a Răţeştilor" din Turda.
* Vasile Cerghizan, om de cultură, protopop greco-catolic.
* Mocan Traian, cel mai mare fotbalist al Turzii.
* Paul Surugiu, cântăreţ