Sânnicolau Mare (în bulgara bănăţeană "Smikluš") este un oraş din judeţul Timiş, Banat, România. Aflat la 60 km nord-vest de Timişoara este şi cel mai vestic oraş din România. Sânnicolau Mare are o populaţie de 12.938 locuitori cu o structură etnică diversificată, specifică regiunii.

Localizare Sânnicolau Mare

Oraşul Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României, situat în partea de nord-vest a judeţului Timiş, in Câmpia Mureşului inferior, pe râul Aranca. Se află la o distanţă de 64 km NV de Timişoara şi la 18 km de punctul vamal Cenad, pe drumul naţional DN6. Este legat de Timişoara prin calea ferată Timişoara-Lovrin-Cenad şi Timişoara-Periam-Valcani.

Istorie Sânnicolau Mare

Cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă că vatra satului a fost locuită încă din epoca bronzului. Mai târziu, romanii au ridicat aici un castru. Din vremea voievodatului lui Glad, a fost descoperit aici (în 1799) un tezaur medieval timpuriu, compus din 23 de obiecte din aur, expus în prezent la Viena.
expusă la Viena
Aşezarea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu "Morisena" feundală (Cenad), aflată în imediata vecinătate. În diplomele regale din 1217 şi 1256 este menţionată cu numele de "Sân-Nicolau", după numele mănăstirii de aici care avea hramul „Sf. Nicolae”. Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334.

În timpul Paşalâcului de Timişoara, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificaţie de pământ lângă aşezarea civilă. Această cetate a fost dărâmată în 1701, în urma Păcii de la Karlowitz care prevedea dărâmarea ei ca una dintre condiţiile pentru pace.

După trecerea Banatului sub administraţie habsburgică, localitatea cunoaşte o dezvoltare accelerată, devenind în 1724, oficiu administrativ erarial, apoi reşedinţă de plasă. În 1787 primeşte privilegiul de a organiza târguri. Acest privilegiu este extins în 1837 când i se permite organizarea unei pieţe săptămânale. În tot acest timp a cunoscut o deosebită evoluţie economică, demografică şi urbanistică. Localitatea a fost colonizată cu germani (şvabi). S-a dezvoltat şi localitatea Sânnicolau German, încorporată mai târziu în oraş.

Un loc important în viaţa localităţii l-a jucat Şcoala inferioară de agricultură, construită în 1799 de către contele Cristofor Naco şi Gimnaziul de Stat, construit în 1894. Aici s-a născut în anul 1881 compozitorul Béla Bartók, tatăl său fiind director al şcolii agricole, iar mama învăţătoare.

Primari Sânnicolau Mare

*2008- : Danut Groza (PDL)

Populaţia Sânnicolau Mare

Clima Sânnicolau Mare

Economie Sânnicolau Mare

Economia oraşului a cunoscut în ultimii ani o inversiune de tendinţă, datorată poziţiei strategice la limita vestică ţării, fapt care a atras o serie de investitori importanţi. Cele mai mari companii sunt "Delphi Packard Electric" (cablaje electrice pentru componentele auto ale maşinilor fabricate de "General Motors"), cu peste 4.300 de angajaţi, şi compania italiană "Zoppas Industries" (rezistenţe electrice) cu peste 2500 de angajaţi. Datorită cererii mari de forţă de muncă, polul industrial astfel creat, asigură locuri de muncă şi localităţilor înconjurătoare.

Politică şi administraţie Sânnicolau Mare

Consiliul Local al oraşului Sânnicolau Mare este compus din 16 consilieri, împărţiţi astfel:
Partid Consilieri Componenţa Consiliului
Alianţa Dreptate şi Adevăr 9
Partidul Social Democrat 6
Independenţi 1

Oraşe înfrăţite Sânnicolau Mare

* Makó, Ungaria.
* Battonya, Ungaria.
* Kazincbarcika, Ungaria.

Personalităţi Sânnicolau Mare

*Emilia Lungu-Puhallo (1853-1932)
*Béla Bartók (1881-1945)
*Gheorghe Funar (1949)
*Werner Kremm (1951)
*Anton Sterbling (1953)
*Duşan Baiski (1955)
*Ioan Romoşan (1952)

Obiective turistice Sânnicolau Mare

In centrul oraşului se gaseşte Castelul Nakó, construit în 1864 de Contele Nacu, Biserica Sârbeascã "Adormirea Maicii Domnului" (1783-1787) şi Şcoala de Agriculturã.
La circa 10 km nord-est de Sânnicolau Mare se găsesc ruinele mănăstirii cisterciene de la Igriş.