Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Valea lui Mihai

Județ: Bihor Site-uri utile:
Primaria Valea lui Mihai
Regiunea geografică: Crișana
Populație: 9 902 loc (locul 179)
Recensământ: 2002
Suprafață: 74 km2 (locul 122)
Densitate: 140 loc/km2 (locul 108)
Altitudine: - m. (locul - )
Atestare documentară: 1270 (locul 43)
Latitudine: 47 grade 31' 12"
Longitudine: 22 grade 07' 48"
Localități:
Primar: Zoltan Kovacs, UDMR
 
Valea lui Mihai (mai demult "Mihaifalău", magh. "Érmihályfalva") este un oraș în județul Bihor, Transilvania, România. Are o populație de 10.317 locuitori.

Localizarea orașului Valea lui Mihai


Teritoriul administrativ al orașului Valea lui Mihai este situat în partea de Nord – Vest a județului Bihor. Intravilanul cât și extravilanul aparținător orașului se încadrează în unitatea de relief de câmpie, în zona de câmpie înaltă subcolinară a Câmpiei Careiului (Nyirului).

Configurația hidrografică a localității este dominată de numeroase pârâuri, printre care cele mai importante sunt Moca și Salcia. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 14 km.

Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7345 ha din care teren agricol este 5277 ha și păduri 1264 ha. Intravilanul stabilit este 1114,95 ha, din care nucleul de bază este de 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai.

Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7.345 ha din care :
*teren agricol : 5.277 ha
*păduri : 1.264 ha

Lungimea totală a cursurilor de apă (Moca și Salcia ) este de 14 km.

Din datele existente în P.U.G. preliminar a orașului Valea lui Mihai rezultă că orașul are un intravilan stabilită la 1114,95 ha din care nucleul de bază cu 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai.

Suprafața de 973 ha are următoarele funcțiuni :
*50,68 % - locuințe și funcțiuni complementare
*7,25% - zone instituții publice și servicii
*11,08% - unități industriale și agricolă
*3,10% - zone verzi
*2,09% - zone sport agrement
*9,29% - zone căii de comunicație și transport
*1,47% - zone gospodării comunale ( cimitire )
*0,16% - zone construcții tehnico-edilitare
*0,03% - zone cu destinație speciale
*0,64% - ape și amenajări aferente
*2,10% - parcuri, spații verzi, terenul sportiv agrement

Procentul de 5,70 mp/locuitor nu acoperă necesarul față de un necesar de 16,50 mp/locuitor

Date geografice Valea lui Mihai


Geologia localității Valea lui Mihai se delimitează în două orizonturi : Orizontul formațiunilor Panoniei ca roca de bază a formațiunilor geologice care formează subasmentul și orizontul formațiunilor de suprafața maternare.
Din punct de vedere geotehnic pământurile din cuprinsul perimetrului orașului Valea lui Mihaisunt predominant nisipoase, prafoase, sau prafoase nisipoase.

Hidrografic teritoriul orașului se încadrează în bazinul Crișurilor, subbazinul Ierului. Apa subterană se găsește la adăncimi variabile dealungul perimetrului orașului. Astfel în zona centrală apa freatică sa interceptează la adăncimi de 2,50 m, în zona gării la adăncimi de 3 m. În anotimpul ploioase nivelul apei subterane se ridică la 0,81 – 1,00 m. În adăncime apa se găsește la orizontul de până la 200 m exploatabile.

Sursa de alimentare cu apă a orașului este constituită din 3 foraje cu caracter de explorare exploatare cu adăncimea de 100 m cu debitul de apă furnizată de fiecare din ele de cca. 18 mc/oră. In multe gospodării individuale necesitățile de apă potabilă sunt rezolvate prin folosirea drept sursă a stratului freatic captat fiind prin intermediul făntănelor de mică adăncime ( 10 – 15 – 40 m ). Ca și resurse naturale se pot aminti : lemn de salcâm ( esența tare ) pentru construcții, combustibil, argila pentru cărămidă, apa termală, exploatare de țiței, gaze. Altele surse minerale locale le constiuie exploatările de nisip folosite pentru construcții ( mortar pentru zidărie și tencuieri ) pentru fabricarea BCA. În perspectiva datorită conținutului de cuarț, poate fi găsită nisipului și alte destinații industriale.

Localitatea este situată la o distanță de 8 km de granița cu Ungaria, iar pe drumul național D.N.19 la cca 67 km nord de Oradea traseu Diosig – Săcuieni Bihor – Tarcea – Valea lui Mihai – Satu Mare.

Orașul Valea lui Mihai este străbătut de DN19 cu o lungime de cca 12,50 km. Lungimea totală a străzilor este de 46 km din care cca 19 km modernizate și 27 km nemodernizate. Lungimea căilor ferate în direcția Oradea – Satu Mare respective Ungaria este de cca 9 km.

În partea Nord a orașului la limita intravilanului se află o zonă de pădure cu valoare ecologică și peisagistică cu regim special de protecție – parcul dendrologic – cu suprafața de cca 3,5 ha.
Parcul din zona terenului de sport cu suprafață de cca. 2 ha cu specii de foioasă și rășinoase

Istoria orașului Valea lui Mihai


Primul atestat scris despre Valea lui Mihai datează din 20 august 1270. În 1312 primește de la regele Karol Robert drept de a percepe vamă. Denumirea orașului este atestat în diferite documente ca Nogmyhal, Nagmihal, Nochmihal, Nogmichaly, Nogh Myhalfalva. În perioada 1332-1337 are aceeași mărime ca și orașul Gyula. În perioada corviniană este amintită printre cele 18 orașe ale județului Bihor, în 1459 primește dreptul de a organiza târg. În 1587 turcii incendiază localitatea iar populația evadează. După plecarea turcilor populația revine și trece la credința reformată. Biserica se reconstruiește, clopotul turnat la Oradea în 1491 se găsește și astăzi în turnul bisericii. În sec. XVI – XVII numărul locuitorilor este foarte mic. În secolul XVIII începe formarea moșiilor mari ca: moșia Stubenberg, Bujanovics, Gencsy, Slavy și Bernat. Recensământul din 1800 atestă 1594 de locuitori. În 1844, 1930, 1989 Valea lui Mihai este declarat oraș. În 1871 se construiește calea ferată, între Debrețin și Satu Mare, iar în 1887 tronsonul Debrețin-Oradea. Până la începutul primului război mondial are loc o dezvoltare economică, în principal a industriei alimentare și agriculturii iar în 1883 se înființează prima bancă. După primul război mondial Valea lui Mihai aparține județului Sălaj. Infrastructura se dezvoltă în special în perioada interbelică. Deceniile comunismului au restructurat și orașul Valea lui Mihai. În anul 1952 se înființează C. A. P. – ul (colectivizarea se desfășoară în perioada 1952 – 1962), în 1949 I.A.S. – ul, în 1941 fabrica de conserve Arovit (ulterior naționalizat de către regimul comunist) și în 1961 Liceul Teoretic. În 1968 ia naștere Spitalul în castelul Bujanovics.

Demografie Valea lui Mihai


Conform recensământului din anul 2002 structura etnică a populației orașului,se prezintă astfel : români : 1.442, maghiari : 8.757, rromi(țigani) : 95, alte etnii : 30.

Tradiție și cultură Valea lui Mihai


Această zonă a suferit timpuriu efectele trecerii de la cultura rurală autohtonă la cultura civilă, fapt din cauza căruia au dispărut portul popular, respectiv dansul popular propriu al localității. Această zonă întotdeauna a fost un teritoriu al apelor și a mlaștinii, cu preocupațiile aferente, cum ar fi pescuitul.
Obiceiurile populare, legate de nunți sau obiceiurile de Crăciun și de Anul Nou încă sunt cunoscute și practicate.
Deși dansul popular cu laitmotivele locale a dispărut, cultura de dans al localității este predominată de cultura sătmăreană. Dansatorii trupei de dans popular „Nyíló Akác – Salcâmul în Floare” sunt cei mai importanți maiștri al dansurilor sătmărene din zonă.
Centrul cultural al orașului nostru este Căminul Cultural Bartók Béla, unde își desfășoară activitatea mai multe organizații culturale cum ar fi trupa de teatru Móka, sau cercul literar Máté Imre, trupa de majorette etc.
Fiecare religie importantă este prezentă în Valea lui Mihai. Cea mai importantă este biserica reformată cu 5425 de credincioși, respectiv cea romano-catolică cu 3119 de credincioși. Biserica ortodoxă a apărut în a doua jumătate a secolului XX și are 1159 de credincioși, iar cea greco-catolică, care are mari tradiții în zonă, acum începe să redobândească importanța, având 266 de membri. Există și o mică biserică baptistă, respectiv penticostală.
Principala atracție a orașului este Festivalul „Zilele Salcâmului în Floare”, care are loc în al treilea week-end a lunii mai. Pădurile de salcâm, vânatul, turismul rural constituie un potențial turistic neexploatat împreună cu apa geotermală. Parcul dendrologic constituie o comoară ecologică.
 
 
Stema orașului Valea lui Mihai
Stema orasului Valea lui Mihai
 
Harta rutieră a orașului Valea lui Mihai


Hoteluri din Valea lui Mihai

Vedere din satelit a orașului Valea lui Mihai


Cazare in Valea lui Mihai

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Valea lui Mihai