Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Beiuș

Județ: Bihor Site-uri utile:
Primaria Beiuș
Regiunea geografică: Crișana
Populație: 10 667 loc (locul 165)
Recensământ: 2002
Suprafață: 24 km2 (locul 199)
Densitate: 494 loc/km2 (locul 49)
Altitudine: 191 m. (locul 67)
Atestare documentară: 1263 (locul 35)
Latitudine: 46 grade 39'
Longitudine: 22 grade 21'
Localități: Delani
Primar: Domocoș Adrian Nicolae PNL, din 2008
 
Beiuș (în maghiară "Belényes") este un municipiu situat în estul județului Bihor, Crisana, România, în depresiunea cu același nume, la poalele Munților Apuseni. Orașul se află la 20 km de Ștei și la 62 km de Oradea, reședința județului, de unde este accesibil cu trenul.

Populația: 11.321 pe o suprafață de 2.466 ha, Sat component: Delani.

Etimologie Beiuș


* 1270 Benenus, Belynes, Belenjnes
* 1332 sacerdos de villa Belenus
* 1441 libera civitas Belynes
* 1451 oppidum Belynes
* 1828 Belényes

Demografie Beiuș


Structura populației Beiuș


*Conform recensământului din anul 2002 Municipiul Beiuș avea o populație de 10985 locuitori.
*Structura etnică este:

Structura confesională Beiuș


Structura confesională a Municipiului Beiuș este:

Așezare Beiuș


Din depresiunea Beiușului, municipiul Beius este cel mai mare oras străbatut de Crișul Negru, adăpostește multe așezări dintre care cea mai importantă este orașul Beiuș. Beiușul este unul din cele mai vechi orașe ale județului. Este situat în sud-estul județului Bihor la 62 km de Oradea, la poalele Munților Apuseni în Crișana. Beiușul se află pe unul din principalele culoare de circulație rutieră și de dezvoltare la nivel județean, fiind străbătut de DN 76 care face parte din E 79.

Istorie Beiuș


În Țara Beiușului, încă din primele secole ale erei noastre, existau sate ale căror locuitori se îndeletniceau cu agricultura. După retragerea stăpânirii romane din Dacia, populația din Țara Beiușului, organizată în obști sătești, a continuat să practice agricultura, creșterea animalelor și meștesugurile.
Prima mențiune cunoscută a localității datează de la 1263, dar orașul a existat dinainte, dovadă fiind că la 1241 se vorbește de un district al Beiușului complet pustiit de tătari în timpul invaziilor de la 1241–1246.
În documentele din perioada 1291-1242 localitatea apare cu toponimele "Benenus", "Benens", "Belenus", "Voyuoda de Bivinis" sau "Belenyes". Pâna la începutul secolului al XX-lea s-a folosit mai mult denumirea de "Binș".
Documentele atestă că în secolul al XVIII-lea în orașul Beiuș si împrejurimi, înfloresc agricultura, meștesugurile, comerțul, astfel că spre sfârșitul secolului și începutul noului secol Districtul Beiuș cuprindea un târg – Beiușul și 72 de sate.

Ceea ce va impulsiona în mod deosebit dezvoltarea orașului și ridicarea sa culturală va fi deschiderea unui gimnaziu de către vlădica Samuil Vulcan în 1828, eveniment de mare însemnătate pentru românii din Transilvania, deoarece va pregăti intelectuali români care vor deveni luptători neobosiți pentru libertate națională și pentru unirea tuturor românilor. Astfel, la 27 noiembrie 1918, în localul Casinei Romane are loc adunarea electivă a cercului electoral Beiuș-Vașcău, în care din ordinul Consiliului Național Român Central sunt aleși 5 delegați pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, printre care și beiușenii Ioan Ciordaș și Ilarie Crișan.
Episcopul orădean Samuil Vulcan a înființat în anul 1828 la Beiuș un gimnaziu român unit (greco-catolic), devenit în 1998 Colegiul Național "Samuil Vulcan".

După primul război mondial se impunea ca o necesitate redresarea economică a Țării Beiușului. Reforma agrară din 1921 aduce unele imbunătățiri, contribuind la dezvoltarea relațiilor de producție capitaliste din agricultura și îmbunătățind situația materială a unei părți a țărănimii.
Perioada "Dictatului de la Viena" a constituit o perioadă grea pentru orașul Beiuș, fiind situat în partea care nu fost a cedată, devine reședință de județ unde sunt mutate toate autoritățile și instituțiile județene cu personalul lor și în plus a trebuit să facă față unui mare număr de refugiați din zonele cedate (Ungariei), în condițiile în care orașul și locuitorii nu erau suficient de înstăriți. Cu toate acestea, în oraș existau comercianți, mici meseriași, cca. 236 funcționari, dispensar, spital precum și instituții publice: Prefectura, Primăria, Judecătoria mixtă, Comisariat de Poliție, Percepție fiscală, Garda Financiară, Ocol Silvic, Oficiul PTT, Spital de stat, Gara CFR, Regimentul 35 artilerie, biserici, școli. În oraș mai funcționau o sală de teatru, cinematograf, hotel, cămin de ucenici.

Primari Beiuș


*1992-1996: Ioan Popa
*1996-2000: Octavian Codreanu
*2000-2008: Nicu Silviu Odobasianu (PSD)
*2008-2012: Adrian Domocos (PNL)

Date generale Beiuș


*Relief:
Orașul este înconjurat de lanțuri muntoase cele mai înalte creste ale Apusenilor, Munții Bihor, Munții Codru Moma, Masivul Vlădeasa și Pădurea Craiului. Orașul Beiuș este așezat pe malul drept al Crișului Negru, fiind străbătut de Valea Nimăiești (afluent al acestuia), care împarte orașul în două părți.

*Populație:
Municipiul Beiuș are în jur de 15.000 locuitori împreună cu localitățile din jur aparținătoare.

*Teritoriu:
**teren arabil 1252 ha
**pășuni 620 ha
**fânețe 74 ha
**vii și pepiniere 1 ha
**total teren agricol 1850 ha
**păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 199 ha
**ape 31 ha
**zone pentru construcții (intravilan și extravilan) 267 ha
**total teren neagricol 596 ha.
primar 1984-1989 Vasile Codreanu

Economia Beiuș


Dezvoltarea economică și demografică a orașului Beiuș a fost destul de lentă până la reforma administrativ-teritorială din 1968, când în oraș sunt amplasate o seamă de instituții având caracter teritorial printre care: Oficiul muncii, ADAS, Oficiul de gospodărire a apelor, Depozitele UJCOOP, Tribunalul teritorial, Judecătoria, filiala Băncii Naționale și altele care au oferit noi locuri de muncă. Dintre secțiile având un caracter productiv amintim: Șantierul de drumuri, Coloana auto și Serviciul de investiții IMTF, Coloana ITSAIA, Șantierul TCL etc.
În anul 1972 a fost data în folosință Fabrica de Mobilă, iar în 1977 intră în producție Fabrica de Mașini de Găurit.
Locuitorii din Țara Beiușului sunt într-o relație de dependență cu orașul Beiuș, care le asigură locuri de muncă, posibilități de aprovizionare, prestații de servicii publice, educaționale și culturale. Orașul a devenit municipiu în anul 2004 și are o populație de circa 15 mii locuitori.

Obiective turistice Beiuș


*S-au descoperit unele urme străvechi de locuire din paleolitic în toată depresiunea Beiușului, în peșterile de la Chișcău, Valea Sighiștelului, Recaș, Meziad, Câmpani. Pe Piatra Petranilor și la Meziad au fost găsite așezări neolitice fortificate. S-au descoperit unele urme străvechi de locuire din paleolitic în toată depresiunea Beiușului, în peșterile de la Chișcău, Valea Sighiștelului, Recaș, Meziad, Câmpani.
*În apropiere de Beiuș se află Stâna de Vale, Pietroasa, Padiș.
*"Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Monumentul a fost ridicat din inițiativa unor veterani din cea de-a doua conflagrație mondială, la poalele unei coline din apropierea Beiușului. Acesta comemorează luptele purtate pentru eliberarea orașului în toamna anului 1944. Monumentul se distinge prin forma simplă și impresionează prin masivitatea sa. Pe postamentul de formă patrata, din beton, se înalță o coloană din piatră, placată cu marmură albă, având o înălțime de 5 m. În partea superioară are o decorațiune specific militară. La mijlocul coloanei, pe lățimea sa, este săpat un text.

Personalități Beiuș


Printre personalitățile beiușene se numără:
*Partenie Cosma, economist, director al Băncii Albina din Sibiu,
*Valeriu Traian Frențiu, episcop greco-catolic
*Elena Bissinger, pictor
*Nicolae Branda, scriitor.
 
 
Stema orașului Beiuș
Stema orasului Beiuș
 
Harta rutieră a orașului Beiuș


Hoteluri din Beiuș

Vedere din satelit a orașului Beiuș


Cazare in Beiuș

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Beiuș