Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Tecuci

Județ: Galați Site-uri utile:
Primaria Tecuci
Regiunea geografică: Moldova
Populație: 34 871 loc (locul 54)
Recensământ: 2002
Suprafață: 87 km2 (locul 103)
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 50 m. (locul 20)
Atestare documentară: 20 mai 1134 (locul 9)
Latitudine: 45 grade 50' 48"
Longitudine: 27 grade 25' 40"
Localități:
Primar: Eduard Finkelstein, PD
 
Tecuci este un municipiu din județul Galați, România, cu o suprafață de 8676 ha (de la N la S 8,9 km, iar de la V la E 7,1 km) și o populație de 53.000 locuitori conform recensământului din anul 2002.

Așezare geografică Tecuci


Este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al râului Siret și pe malul râului Tecucel, afluent al Bârladului.
Este un oraș mijlociu, cu un comerț în continuă dezvoltare. Așezată la o răspântie de drumuri vechi comerciale, localitatea s-a dezvoltat în vatra unei așezări geto-dacice și apoi daco-romane. Atestat încă din 1435, târgul Tecuci era un important centru de tranzit și de schimb pentru negustorii din țările de la nordul și de la vestul Moldovei, ca și pentru cei din regiunile limitrofe.
Populația municipiului este în continuă creștere, cu un spor natural de 4,5%. Actualmente, aceasta depășește 53.000 de locuitori și se estimează că până în 2010 va ajunge la 60.000 de locuitori.

Localități apropiate Tecuci


Draganesti - DN25 - 8.00 km
Hanu Conachi - DN25 – 32.00 km
Tișița - (Mărășești) – E581 – 20.00 km
Munteni – E581 – 5.00 km
Valea Mărului – DJ242 – 22.00 km
Târgu Bujor – DJ242 – 45.00 km
Buciumeni – DJ252 – 27.00 km

Obiective turistice: Tecuci


1.Locale:
• Rezervație Paleontologică Tecuci
• Centru Folcloric Tecuci
• Muzeul Mixt Tecuci – (paleontologie și arheologie)

2.In apropiere:
• Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărășești – Vrancea
• Tișița (Mărășești) - 20.00 km
• Mausoleul Eroilor – Vrancea - Tișița Mărășești – 20.00 km

Istoric Tecuci


Este menționat documentar în anul 1134 ca târg și punct de vamă, iar la 1 septembrie 1435, printr-o scrisoare care este adresată regelui Poloniei, Vladislav Iagello și înștiința că Iliaș Voievod s-a împăcat cu fratele său Ștefan, cedându-i, printre altele, și orașul Tecuci. Tot aici se vorbește despre organizarea internă a Moldovei, aici menționându-se ocoalele cu moșiile orașelor Chilia, Vaslui, Bârlad și Tecuci.

Un document, care prezintă aceeași importanță, atât pentru viața economică, cât și pentru atestarea localității, este așezământul comercial din 3 iulie 1460, pe care Ștefan cel Mare îl acordă negustorilor leopolitani din Suceava și care se păstrează în original în arhiva municipală din Lemberg
În timpurile vechi, fiind aproape de hotarul Moldovei spre Valahia, se numea „oraș de margine destul de bun”, explicație pe care o dă Joppecourt, ostaș nobil din Lotaringia.

Administrația târgului Tecuci s-a întemiat în Evul Mediu, ca și celelalte așezări urbane, pe două principii: autonomia orășenească și reprezentarea puterii centrale. Astfel, conviețuiau o comunitate orășenească autonomă, care-și alegea ea însăși cârmuitorii, cu o administrație proprie, cu drept de judecată propriu, cu veniturile sale și reprezentanții domnului cu atribuțiile lor bine determinate, distincte de cele ale reprezentanților comunității. Conducerea orașelor moldovenești a avut un dublu caracter: pe de o parte, a fost o conducere autonomă exercitată de șoltuz, ajutat de doisprezece pârgari, iar pe de altă parte a existat un permanent control al domniei reprezentată de orlicul de târg, iar din secolul al XVI – lea de ureadnic.

Stema medievală se prezintă ca un scut despicat, fiind reprezentat în dreapta, pe fond albastru, un turn de veghe, de argint, în vârful unei coline tot de argint, iar în stânga, pe fond roșu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila de la Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe.
Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Tecuci.A fost declarat municipiu în anul 1968.

S-au înființat: Societatea Culturală „Ștefan Corodeanu”, în cadrul Școlii Normale de Băieți și Societatea de Educație Națională de pe lângă Cercul Militar.În același timp, Teatrul Comunal devine gazda primitoare a nenumărate șezători, conferințe sau concerte, la realizarea cărora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul clerical ci și avocații, medicii sau ofițerii așezării.

Într-un asemenea mediu, descinde la Tecuci dr. Grigore Tabacaru, numit din septembrie 1923 ca profesor de filozofie la Școala Normală din Tecuci. Din inițiativa sa, pe 25 noiembrie 1923, un grup de intelectuali – între care s-au remarcat: avocații Virgil Mironescu, V.G.Beldie și Traian Corodeanu, profesorii Șt.Corodeanu și Antoaneta Bogdan, institutorii Gh.Popovici și Zoe Țuchel, căpitanul I.Diea și protopopul N.Conduratu – pune bazele Ateneului Cultural, al cărui principal scop era acela de a contribui la îmbogățirea „culturii naționale, sociale, juridice, religioase, morale, cetățenești, artistice și științifice a maselor populare” din reședința și satele județului.

Pe 20 martie 1938, un grup de „cetățeni ai orașului Tecuci”, ce reprezentau „toate categoriile sociale”, s-a reunit, „în urma convocării regionalei Moldova, la sediul Școalei Primare Nr.1 de fete pentru a întemeia Căminul Cultural Orășenesc al Fundației „Principele Carol”. Acest Cămin Orășenesc va purta numele neuitatului scriitor Calistrat Hogaș.

Ziarul local „Curierul Tecuciului” inaugureaza o pagină dedicată Căminului Cultural, în care erau prezentate principalele sale realizări, regăsindu-se aici diversele șezători literare, expoziția de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferințele: „Performanțele politicii românești”, de Pamfil Șeicaru, fost elev al Gimnaziului „D.A.Sturdza” și „Pentru ce luptăm dincolo de Nistru?”, susținută de scriitorul de origine tecuceană Al.Lascarov Moldoveanu.

La 20 mai 1934, Primăria orașului Tecuci emite decizia de înființare a muzeului și a bibliotecii, iar la 25 august în același an, primarul C. Condrache, într-o adresă către Prefectura județului Tecuci, menționează faptul că s-au constituit un muzeu și o bibliotecă sub egida „Fundației Culturale Teodor și Maria Cincu”. Dar abia la 1 aprilie 1935, Biblioteca Comunală se instalează, alături de Muzeul de Arheologie și Științele Naturii „Mihail Dimitriu”, în palatul donat special pentru acestea de către Teodor Cincu. Biblioteca Comunală va fi deschisă publicului din luna aprilie a anului 1937, având ca bibliotecar pe Mihalache D.Naum, școlarizat special la București. Biblioteca Municipală primeste in 1994 numele poetului „Ștefan Petică”.

Comisia interimară a Primăriei, cu ocazia ședinței din 13 iunie 1934, decide „înființarea unui muzeu comunal în orașul Tecuci, muzeu care va purta numele de Muzeul Comunal „Mihail Dimitriu”,inaugurarea oficială a Muzeului Comunal „Mihail Dimitriu” de Arheologie și Științe Naturale făcându-se la 21 noiembrie 1935, o dată cu cea a statuii lui Spiru Haret, din fața Liceului de fete „Elena și Tache Anastasiu”, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, dr. C.Angelescu, și a prof.univ. I.Simionescu.

Cenaclul literar „Calistrat Hogaș”, numit în momentul fondării sale (1953)” George Coșbuc", a reușit să trezească interesul câtorva generații de creatori tecuceni ce aveau să se afirme în cadrul întrunirilor sale: Ovid Caledoniu, Emil Băicoianu, Doru Scărlătescu, Ioan Purdelea, Sofia Scorțaru, Aurel Brumă, Ion Panait, Dionisie Duma, Iordan Grecu, Vasile Sevastre – Ghican, Vasile Ghica, Marian Mârza, Dan Vâță etc..În anul 1969, membrii cenaclului editând și o antologie intitulată : „La poarta sfertului de veac”.

Catedrala "Sf.Gheorghe", din centrul orasului, este mândria tecucenilor la fel și parcul în incinta căruia se află amplasată.De asemenea tecucenii se mai mândresc și cu unitățile de invățământ gimnazial și anume: Liceul Teoretic Spiru Haret, Colegiul National Calistrat Hogaș, Colegiul National de Economie Mihail Manoilescu, etc.

Demografie Tecuci



Industrie Tecuci


Orașul este renumit mai ales pentru fabricile sale de conserve: legume, fructe, carne: Atfab, Contec, etc, iar mai nou pentru numeroasele firme producătoare de muștar: Atfab, Rotina etc. Este de asemnea renumit și pentru I.R.A.(Întreprinderea de Reparații Auto), F.A.M.(Fabrica de Ambalaje Metalice) actualmente privatizată numele său fiind AMEP Packaging Tecuci. in ultimul timp municipiul a cunoscut o crestere economica deosebita care se datoreaza in mare parte investitiilor straine directe, atat in domeniul industriei, cat si in servicii. cele mai mari astfel de investitii s-au realizat prin infiintarea catorva fabrici de mare anvergura si a unei uzine de utilaj greu.

Media locală Tecuci


Mass-media locală este reprezentată de o serie de ziare:
*Ziarul Semnal
*Oferta Tecuceană
*Ziarul Telegraf Expres
*Ziarul Observator T
*Ziarul Imparțial Galați (subredacția Tecuci)

Personalități Tecuci


*Costache Conachi (1778 – 1849), ocupă numeroase funcții oficiale, atât la Tecuci, (ispravnic în 1808, 1813, 1815 – 1816), cât și la Iași (vornic de poliție între 1816 – 1818), prezident al Departamentului Afacerilor străine între 1823 – 1827, mare logofăt al Dreptății între 1813 – 1838). A făcut parte din Comitetul de elaborare al Regulamentului Organic, introducând capitolele ce aveau să pună premisele viitoarei Uniri.
*General Theodor Șerbănescu (1839-1901) poet pre-eminescian și traducător, membru corespondent al Academiei Române.
*Calistrat Hogaș (1847 - 1917), scriitor și prozator.Debutează cu versuri, recenzii sau conferințe în revista „Asachi”, apoi în revista ieșeană „Arhiva” și „Viața românească” a lui Garabet Ibrăileanu. Publică „Pe drumuri de munte”, ce include ciclurile „Amintiri dintr-o călătorie” și „În munții Neamțului” si povestirile „Cuconu Ioniță Hrisanti” și „Amintiri din copilărie”.
*Nicolae Petrașcu (1859 – 1944), diplomat, publicist, memorialist și istoric literar, frate cu pictorul Gheorghe Petrașcu, s-a născut la Tecuci, la 5 Decembrie 1859. El a publicat în special lucrări cu caracter monografic dedicate lui Mihai Eminescu (1892), Vasile Alecsandri (1894), Nicolae Grigorescu (1895), Carmen Sylva (1899), Dimirie Ollănescu (1926), etc., personalități pe care le-a cunoscut îndeaproape. În cele trei volume de memorialistică intitulate „Icoane de lumină” (1935) evocă, printre altele, și anii senini ai copilăriei sale petrecută la Tecuci („Bibliografia mea”, „Crăciunul de altădată”, „Marița lui Iacomi” – ș.a.).
*Gheorghe Petrașcu (1872 - 1949), pictor și academician român, fondator al unui curent artistic, caracterizat printr-un colorit grav, concentrat și prin forța de evocare a obiectelor și priveliștelor, prinse în mediul lor imediat.
*Hortensia Papadat-Bengescu (1876 – 1955), anii copilăriei pe care i-a petrecut la Tecuci, îi prezintă în lucrarea cu caracter biografic „Arabescul amintirii”.
*Ștefan Petică (1877 – 1904). Unul din poemele cele mai cunoscute „Tecuciul depărtat I-II” surprinde conturile aproximative și culorile estompate ale orașului primei sale iubiri.
*Ion Petrovici (1882 - 1972), filozof, eseist, memorialist, scriitor, orator și om politic, profesor la Universitatea din Iași, membru al Academiei Române, fost Ministru al Educației Naționale.
*Tudor Pamfile (1883 – 1923), a urmat la Tecuci cursurile ultimelor două clase primare, precum și studiile gimnaziale. După terminarea Școlii de Ofițeri, a fost repartizat la Regimentul 3 Roșiori din Bârlad. Aici a scos revistele „Ion Creangă” și „Miron Costin”. A sprijinit îndeaproape apariția revistei „Freamătul”, care a apărut la Tecuci în anul 1911, după care, din lipsă de colaboratori, i-a mutat redacția la Bârlad. Numai culegerile și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini.
*Alexandru Lascarov–Moldovanu (1885 – 1971), s-a născut la Tecuci, a învățat la Școala Primară nr.1 de băieți și la Gimnaziul Real. După absolvirea liceului din Bârlad, își continuă studiile la Iași, frecventând Facultatea de Drept. S-a numărat printre întemeietorii primelor biblioteci publice din Tecuci (1907) și Focșani (1910). Tecuciul, este evocat în volumele: „Drumuri…”, „În grădina lui Naș Mușat”, „Amintiri cu învățători”, în proza „Amintiri dintr-un oraș moldovenesc” apărută în revista „Convorbiri literare”.
*Iorgu Iordan (1888 - 1986), lingvist, filolog român, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.
*Mihail Manoilescu (1891 – 1950), publicist, economist, ministru de externe și politician.
*Ion Dongorozi (4 ianuarie 1894 - 19 mai 1975). Prestigioasa sa activitate de factură semănătoristă, dar cu vădit caracter satiric sau umoristic, însumează cca. 20 de titluri: „Cum s-a despărțit tanti Veronica” (1922), „Filimon Hâncu” (1924), „Signor Berthelotty” (1926), „Examen de bacalaureat” (1928), „Monumentul eroilor” (1939), „Escapada” (1936), „Vâltori” (1958) etc
*Mihai Sergiu Jalbă (n. 28 mai 1953), medic, organizator de sănătate și cercetător științific româno-american. Absolvent al Liceului "Spiru Haret" promoția 1972, s-a născut într-o familie de medici tecuceni aflată astăzi la a patra generație. A urmat facultățile de medicină din Iași și București (1974-1980). Doctor în științe medicale. Stagiu științific postdoctorat la Universitatea de Medicină și Stomatologie a statului New Jersey, SUA. Contribuții în domeniul tuberculozei și astmului bronșic. Biografiat în "Who's Who in Medicine and HealthCare" 2004, "Who's Who in America" 2005, "Who's Who in the World" 2006 și "Who's Who in Science and Engineering" 2007.

Oameni de onoare ai orașului Tecuci


* 01.09.2001 - Titlu de cetățean de onoare Domnului Jan Hurjui
* 14.04.2005 - Titlu de cetățean de onoare Preasfințitului Doctor Casian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos
* 01.09.2005 - Titlu de cetățean de onoare Doamnei Tamara Buciuceanu Botez
* 01.09.2005 - Titlu de cetățean de onoare Domnului George Arion
* 01.09.2006 - Titlu de cetatean de onoare Seismologului George Purcaru
 
Căutare oraș în Galați:

 
 
Stema orașului Tecuci
Stema orasului Tecuci
 
Poziția orașului Tecuci în cadrul județului Galați
Pozitia orasului Tecuci in cadrul judetului Galați
 
Harta rutieră a orașului Tecuci


Hoteluri din Tecuci

Vedere din satelit a orașului Tecuci


Cazare in Tecuci

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Tecuci