Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Calafat

Județ: Dolj Site-uri utile:
Primaria Calafat
Regiunea geografică: Oltenia
Populație: 17 336 loc (locul 108)
Recensământ: 2002
Suprafață: 138 km2 (locul 47)
Densitate: 137 loc/km2 (locul 110)
Altitudine: 35 m. (locul 11)
Atestare documentară: - (locul - )
Latitudine: 43 grade 59' 28"
Longitudine: 22 grade 55' 58"
Localități: Basarabi, Ciupercenii Vechi, Golenți
Primar: Mircea Guță, PNL
 
Calafat (Калафат in bulgară) este un municipiu din județul Dolj, Oltenia, România. În anul 2002 avea o populație de 18.890 locuitori .

Geografie Calafat


Localizare Calafat


Municipiul Calafat s-a plămădit și dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezența apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată așezarea.
Calafatul, orașul rozelor, al castanilor și stejarilor seculari, al holdelor aurii, și industriei moderne, dar și al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud–vestică a județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileștilor, acolo unde fluviul începe să-și adâncească cel de-al doilea meandru, respectiv la 43˚, 58΄ și 14˝ latitudine nordică și 22˚, 56΄ și 40˝ longitudine estică.
În prezent, Calafatul include în componența sa administrativă și satele Ciupercenii Vechi, Basarabi și Golenți.

La sud și sud-vest, peste Dunăre, se află Bulgaria. Spre Sud–Est, la o depărtare de 14 km, se găsește comuna Poiana Mare, una dintre cele mai mari așezări rurale din țară, cu care comunică, atât prin calea-ferată Calafat-Golenți, cât și prin moderna șosea asfaltată 55A.
La Sud și Sud–Est, orașul se învecinează cu localitățile Smârdan și Ciupercenii Noi, ambele înființate la sfârșitul secolului trecut și care în prezent alcătuiesc o singură comună - Ciupercenii Noi.

Din punct de vedere fizico–geografic, orașul se găsește situat într-o regiune de șes, respectiv în Câmpia Română și anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Băileștilor.
Câmpia Română (a Dunării de Jos) situată pe partea stângă a Dunării, este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpați și Podișul Moldovei.

Caracterul general al reliefului este dat de predominanța formelor plate, cu altitudine mai mică de 200 m, dar în cadrul câmpiei se pot distinge cel puțin trei aspecte deosebite, întâlnite în cadrul unor subunități orientate pe direcția est–vest: câmpia piemontală, câmpia de subsidență și câmpia tabulară loessica. Câmpia Română este împărțită în două mari subdiviziuni: Câmpia Română de Est și Câmpia Română de Vest, separate de o linie care corespunde aproximativ cursului râului Argeș.
Subunitate a Câmpiei Olteniei, Câmpia Băilești se întinde între văile Drincea și Jiu, străbătută de Balasan și Desnățui, fiind formată din terasele Dunării, excepție făcând Câmpul Segarcei, un mic sector din nord – est, aici găsindu-se foarte larg dezvoltate toate cele opt terase ale acesteia, iar valea în ansamblul ei atinge lățimea maximă de 40 km.

Clima Calafat


Istoric Calafat


Zorii istoriei în spatiul geografic care conturează municipiul Calafat și satele componente – Basarabi, Golenți și Ciupercenii Vechi - au evidențiat existența unei populații statornice așezată în vatra sus menționată din cele mai vechi timpuri, o populație cu cultură materială și spirituală proprie. Cercetările arheologice confirmă diferențierea socială în sec. III-I î. Hr. și în sec. I d. Hr., ca și legăturile tot mai active cu romanitatea balcanică, inclusiv prin punctul de trecere a Dunării din dreptul Calafatului.

Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat, datează din 1424: Vama de la Calafat, care în secolele XV-XVI devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică.
O altă atestare documentară datează din vremea lui Basarab cel Tânar–Țepeluș (noiembrie 1477 – septembrie 1478). Acesta, la 3 aprilie 1480, întărește Tismanei, unde era stareț Matei, vama de la Calafat cu târgul, ca și alte vămi și bălți.
Din 30 aprilie 1502 dateaza un alt hristov, dat de Radu cel Mare (1495-1508), care întărește Tismanei, al carei egumen era Ioanichie, "„vama de la Calafat, ca sa fie de ocină și de ohabă și să ia vama de la Calafat”."
Tot din primii ani ai secolului al XVI-lea datează alte două hristoave domnești, prin care se întărea mănăstirii Tismana vama de la Calafat. La 26 iunie 1508, Mihnea I cel Rău întărește mănăstririi vama de la Calafat, care a fost a Tismanei încă de la bătrânii domni, iar la 1 mai 1510, din Târgoviște, Vlad cel Tânăr o da ieromonarhului Ioanichie și călugărilor de la Tismana.
La 10 mai 1523, Vladislav al III-lea, da porunca mamastirii Tismana „ca sa fie volnici calugarii din Sfanta manastire Tismana sa-si ia vama de sare de la Vadul Vidinului de la valahi”, iar un an mai tarziu, tot acesta, intarea egumenului Istratie si calugarilor Tismanei „vama de la Calafat cu targul si balta Bistret cu vama”, ca si altele, „pentru ca le-au fost vechi si mosteniri de la batranii domni”. Asemenea acte de danie, sau mai exact de reantarire a stapanirii asupra vadului de la Calafat, au mai fost date de catre Moise Vodă (12 mai 1529) si Mircea Ciobanul (26 aprilie 1547), Petru cel Tânăr (17 aprilie 1568).
Din cercetarea documentelor epocii, rezulta ca in secolele XIV – XVII Calafatul constituia punctul terminus al unui drum comercial important, cunoscut si sub numele de „Drumul sarii”, pozitia lui geografica oferind conditii optime pentru desfasurarea unui activ comert de tranzit. De aici, produsele excedentare ale Tarii Romanesti ajungeau in Peninsula Balcanica, pana pe tarmurile Adriaticii si tot pe aici, marfurile negustorilor turci si greci patrundeau in Muntenia si mai departe, in Transilvania si Ungaria. Prin vama de la Calafat se trimiteau in Imperiul otoman mari cantitati de cereale, vite, cai, oi, peste, sare, vin, ceara, miere, cherestea. Prin acelasi punct intrau in tara obiecte de imbracaminte si podoaba, stafe orientale, covoare, mirodenii.
Importanta care se acorda Calafatului in secolele XVII – XVIII era determinate si de faptul ca, fiind asezat in fata Vidinului si la rascruce de drumuri, prin el se scurgeau marfurile ce veneau sau plecau din partile de apus ale Bulgariei, Macedoniei, vestul Serbiei si chiar de mai departe, in Ragusa si Salmatia . Tot de la Calafat se putea face usor legatura cu Craiova, pe unde trecea principalul drum comercial care strabatea Oltenia de la est la vest (București – Pitești – Slatina – Craiova – Cernet - Varciorova). Mărfurile pornite de la Calafat puteau astfel să ajungă fie la Târgu Jiu și de aici prin pasul Vâlcan în Transilvania, sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu.
Indiferent de una sau alta din ipoteze privind istoria orașului Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic.

Ipoteza originii genoveze Calafat


B. P. Hasdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hașdeu, a sustinut că genovezii „par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, așa numit San Giorgio, patronul Genovei și Calafatului, de la calafatare – a unge corabiile cu duhot”. Este, de altfel, perioada când traficului intens pe Dunăre i se adaugă negustorii genovezi, ca urmare a încheierii tratatului de la Nymphaion, dintre Genova și Imperiul Bizantin, din 13 martie 1261.
Originea genoveză este susținută și în alte lucrări mai vechi sau mai noi; amintim, între acestea, pe cea scrisă de C. Buchholtzer și P. Rotaru, lucrarea „Pe firul Dunării. De la Baziaș la Marea Neagră”, „Dicționarul geografic al județului Dolj”, „Dunărea. Privire istorică, economică și politică”. In sfârșit, amintim lucrarea lui Al. Cebuc și C. Mocanu, care pledând pentru aceeași ipoteza, susțin că genovezii, concurenții venețienilor, ajutați de moldoveni, împing comerțul lor pe Dunăre pâna la Calafat, servindu-se de diferite nave.

Ipoteza originii bizantine Calafat


Alți istorici susțin originea bizantină a toponimicului local. Așa, de pildă, C.C. Giurescu, după ce menționează existența Calafatului „înainte de Basarab întemeietorul”, deci sfârșitul secolului al XII-lea și începutul secolului al XIV-lea, arată că denumirea de Calafat „redă exact grecescul Kalafatis, care îndeamnă cel ce smolește vasele”. În acest loc, presupune C.C. Giurescu, trebuie să fi fost o „escala, o schela… unde se încărcau grânele Olteniei și se călăfătuiau vasele”.
Aceeasi origine bizantină a numelui așezării o susține și Nicolae Iorga, care afima ca denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit la Bizanț.
Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunță și autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că „pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților… Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.”

Legenda locală Calafat


Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040 – 1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înfințat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.

Stema municipiului Calafat Calafat


Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 627 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003.

Descrierea stemei:
Stema municipiului Calafat se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în furcă răsturnată. În cartierul unu, pe roșu, un leu rampant de aur, ieșind spre dreapta, armat cu negru. În cartierul doi, pe argint, trei ghiulele negre arzând cu flacără roșie, așezate una la două. În cartierul trei, pe albastru, un caduceu de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală, cu cinci turnuri crenelate.

Semnificația elementelor însumate:
Leul este vechiul simbol al Olteniei, prezent și în tradiția heraldică interbelică. Ghiulele sunt, de asemenea, un element heraldic tradițional, ele făcând aluzie la începutul Războiului de Independență din 1877, de la Calafat și Corabia pronind primele asalturi asupra malului turcesc. Caduceul este simbolul zeului comerțului, Mercur, și se referă la poziția de centru comercial și de tranzit a localității, ce este și port la Dunăre. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate arată că localitatea are rang de municipiu.

Demografie Calafat


Transport Calafat


Calafatul se afla pe coridorul VII fluvial-Dunarea si pe coridorul IV paneuropean ce porneste din Germania si se termina la Istambul si Salonic. Pe direcția km. Flv 796 urmează să se construiască podul peste Dunăre (a cărui construcție se va finaliza în 2010)de catre firma spaniola FCC ,proiectul de construire a unui pod in zona Calafat-Vidin dateaza din anul 1925.
Traficul rutier intre Calafat si Vidin se dubleaza de la an la an, astfel ca a devenit imperios necesara constructia unui pod care va avea patru benzi de circulatie rutiera, o linie de cale ferata, o banda cu latime de doi metri pentru biciclisti si un trotuar si o lungime totala de de 1971 m.Localitea se afla la întretăiera DN56 , DN56A , DN55A si a E79.
Între Calafat și orașul vecin, Vidin (Bulgaria), legăturile permanente se realizează prin nave special amenajate (bacuri).

Politică Calafat


*Primar:Mircea Guță.
*Viceprimar:Vasile Adelica.
*Componența Consiliului Local : Bora Dan-Constantin (P.C) , Cotea Mihai (P.N.L) , Gheorghe Gabriel (P.S.D) , Ivanțu Dumitru (P.N.L) , Lalescu Merodona (P.N.L) , Mituletu Dorel (P.R.M) , Nicola Cătălin Florin (P.D.L) , Pască Liviu (P.N.L) , Păun Cristian (P.D.L) , Pârvan Alexandru (P.S.D) , Popa Emil (P.S.D) , Revesz Mihaela Laurenția (P.D.L) , Stelian Mugur Alin (P.S.D) , Trăistaru Petre (P.S.D) , Vasile Adelica (P.D.L) , Vintilă Ion (P.S.D) , Usurelu George Liviu (P.N.L) .

Orașe înfrățite Calafat


*Duiven,Olanda

Personalități Calafat


*Nicolae Dașcovici (1888 - 1969), jurist, istoric, publicist.
*Gheorghe Popescu (1967 - 20??), fotbalist.
*Ștefan Iordache (1941 - 2008), actor.
*Gabriel Chifu actor.
 
 
Stema orașului Calafat
Stema orasului Calafat
 
Harta rutieră a orașului Calafat


Hoteluri din Calafat

Vedere din satelit a orașului Calafat


Cazare in Calafat

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Calafat