Târgu Neamţ (în ebraică "טרגו נאמץ", în latină "Ante Castrum Nempch") este al treilea oraş ca mărime din judeţul Neamţ, Moldova, România. Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamţului, ridicată de Petru I Muşat,pentru casa unde a cresut poeta Veronica Micle şi de asemenea, prin satul (astăzi cartierul) Humuleşti, leagănul copilăriei lui Ion Creangă, marele povestitor român. De asemenea oraşul este centrul unui areal din nordul judeţului Neamţ în care se găsesc aproximativ 20 de mânăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică şi culturală,de exempu Văratec,Agapia sau Secu. Are o populaţie de 27.654 de locuitori (2008).

Istorie Târgu Neamţ

Din punct de vedere al vestigiilor arheologice,în arealul oraşului Târgu Neamţ a existat una din cele mai vechi aşezări locuite din zona Moldovei, ele datând din neolitic şi epoca bronzului. Cele mai vechi dovezi de locuire s-au găsit în zona Băilor Oglinzi (zona izvoarelor sărate), şi anume ceramică ce datează din perioada culturii Starcevo-Cris (mileniul VI-V î.d.Hr.). Cultura aceasta a fost urmată de cultura Precucuteni (mileniu V-IV î.d.Hr.) şi apoi civilizaţia Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Târpeşti, Oglinzi etc.
În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul Orăşenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetăţi dacice.

În epoca feudală, în această zonă deja exista o aşezare stabilă şi evoluată, care datorită situării sale la intersecţie de drumuri comerciale de mare importanţă, şi-a câştigat repede statutul de târg. Acest statut a fost câştigat mai ales după secolul al XII-lea, după venirea şi stabilirea aici a mai multor saşi din zona Flandrei, atunci cand s-a adoptat pentru aşezarea deja existentă modelul de organizare a oraşelor transilvănene, iar ocupaţiile locuitorilor s-au extins şi la meşteşugurile practicate de saşi .

"Târgul medieval"

Din punct de vedere al dovezilor scrise, Târgu Neamţ este unul din cele mai vechi oraşe din Moldova, fiind atestat documentar la sfârşitul anilor 1300 (Letopiseţul Novgorodului - cunoscut şi ca "Lista rusă de oraşe", datat între 1387-1392), din timpul domniei lui Petru vodă, când se construieşte şi Cetatea Neamţului . Toponimul Neamţ este menţionat întâia oară în lista rusă de oraşe "valahe" - adică româneşti - întocmită între anii 1387 şi 1392, unde este înscris "Neamţul în munţi". Ulterior, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a folosit acest toponim "ante castrum Nempch" (înaintea Cetăţii Neamţ) într-un act emis în ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni în Moldova, urmată de o lupta la Ghindăoani, unde a fost învins de domnul Ştefan I .

La 7 ianuarie 1403, toponimul Neamţ apare într-un document al cancelariei Moldovei, unde domnul ţării, Alexandru cel Bun, menţiona pe boierul "pan Sansru de la Neamţ" ca făcând parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii.
Între timp Târgu-Neamţ a devenit, datorită poziţiei şi importanţei economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeţi ş.a.. "Pecetea cea mare" a oraşului, a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamţ, la data de 25 ianuarie 1599 , şi avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul oraşenilor din Neamţ) (Stefan Gorovei, 1978). În acea perioadă, în afara zonei Transilvaniei, au mai existat doar 3 oraşe care au avut propriul sigiliu latinesc (Baia, Roman şi Câmpulung -Muscel-) .

Datorită dezvoltării economice, Târgu-Neamţ a devenit şi capitală de ţinut, având în perioada secolelor XV-XVI o situaţie foarte bună, mai ales ca ţinutul arondat aparţinea domnitorilor, iar Cetatea Neamţului era loc de adăpost pentru familiile domneşti, atunci când era nevoie .

"Declinul"

În secolul al XVII-lea a urmat o perioadă de decădere a oraşului, datorată îndeosebi războaielor dese şi drept urmare a atacării la fel de dese a cetăţii, respectiv oraşului.
În secolul al XVIII-lea datorită domniilor fanariote impuse de Imperiul Otoman, oraşul nu mai atinge perioada înfloritoare anterioară, mai ales că Mihail Racoviţă distruge Cetatea Neamţului în 1718, la cererea a turcilor nemulţumiţi de rezistenţa întâmpinată anterior din partea acestei cetăţi. Oraşul incepe să decadă economic şi datorită mutării capitalei Moldovei la Iaşi, mutare ce a diminuat caracterul strategic al aşezării.

"Epoca modernă"

O revenire a oraşului se va observa odată cu venirea evreilor şi îndeosebi a transilvănenilor în secolul al XIX-lea. Transilvăneni au venit mai ales din zona Sibiului şi mai apoi a Făgăraşului, iar principala lor ocupaţie era oieritul. Primii dintre ei s-au aşezat sub cetate, formând mahalaua Ţuţuieni (adică a oierilor), iar cei veniţi mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humuleşti. Aceştia au adus odată cu ei şi meşteşugurile aferente creşterii oilor şi ovinelor, cum ar fi producţia de produse lactate, producţia de ţesături de lână, de in ş.a.. O dovadă a noii dezvoltări a oraşului este că la mijlocul sec. XIX, Mihail Kogălniceanu fonda în Târgu-Neamţ prima fabrică integrată de lână din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, cu utilaje aduse din Germania. O altă dovadă a dezvoltării, îndeosebi a celei sociale, o reprezintă faptul că la 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, Mitropolitul Moldovei şi Stareţul Mânăstirii Neamţ, în prezenţa unei mulţimi apreciabile de oameni ai locului, inaugurau Spitalul (care există şi astăzi), Spiţeria şi Şcoala Domnească (unde a învăţat şi Ion Creangă - actualul Muzeu de Istorie), instituţii construite de către Mânăstirea Neamţ, cea care primise Ţinutul Neamţului drept danie de la domnitorul Constantin Racoviţă, cu mult timp în urmă .

Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a României a votat în anul 1863, ca urmare a reformelor lansate de Al. I. Cuza, "Legea privitoare la seculizarea averilor mânăstireşti şi trecerea lor în proprietatea statului", ceea ce a permis oraşului Târgu Neamţ să devină de sine stătător şi nu sub conducerea şi stăpânirea Mânăstirii Neamţ .
Dezvoltarea şi perioada înfloritoare a oraşului va continua până la începutul secolului XX, mai exact până în 1916, atunci când odată cu începerea Primului Război Mondial oraşul suferă decărea evidentă ca urmare a stării de război. După încetarea războiului, în perioada interbelică, oraşul cunoaşte în continuare o perioadă de prosperitate, care însă a fost urmată de perioada grea din timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, atunci când linia frontului s-a aflat situată în interiorul şi apropierea oraşului, ceea ce a dus la distrugerea oraşului şi evacuarea populaţiei .

"Perioada contemporană"

După Cel De-Al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă, Târgu Neamţ a fost un oraş care nu a prezentat un interes deosebit pentru autorităţile comuniste, în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, ceea ce a făcut ca oraşul să nu mai ajungă la situaţia înfloritoare din perioada interbelică şi antebelică. Totuşi, între 1950 şi 1968, Târgu Neamţ a fost reşedinţa raionului cu acelaşi nume din cadrul regiunii Bacău.

Din 1989, după o primă perioadă de decădere şi reorganizare, oraşul începe să se îndrepte spre o nouă perioadă de dezvoltare şi înflorire.

Etimologie Târgu Neamţ

Asupra originii toponimului Neamţ au existat diferite discuţii şi ipoteze, care nu au soluţionat mulţumitor această problemă.
Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că Neamţ e tot Neamţ, adica numele de Neamţ se referă la grupul de nemţi (germani), poate chiar cavaleri teutoni ori saşi, care au zidit Cetatea Neamţ. Această ipoteză a fost susţinută şi de alţi istorici: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu şi mulţi alţii. Cert este că în evul mediu a trăit aici o importantă populaţie de negustori germani .

O părere deosebită a avut Ilie Minea în 1943 (susţinută de mulţi lingvişti şi istorici: Alexandru Lepădatu, Nicolae Iorga, Radu Rosetti, Nicolae Constantinescu, Nicolae Grigoraş, Gheorghe Cojoc, Virgil Vătăşianu, Dumitru Constantinescu, Constantin Turcu şi alţii), care consideră toponimul Neamţ de origine slavă, de la termenul "nemeţi", care înseamnă liniştit sau tăcut, definind caracteristicile zonei şi ale râului principal. "Tăcut - tăcută" este termen de origine latină, iar expresia "tacenta loca" înseamnă locuri calme, liniştite, tăcute, tăinuite . Tăcut prin traducere a devenit "nemeţi", care cu timpul a căpătat forma romanizată de Neamţ, ce a înlocuit termenul străvechi latino-românesc "tăcută". Revenind la cele de mai sus, acceptăm că numele oraşului vine de la toponimul râului Neamţ (râu tăcut sau liniştit). În sprijinul acestei idei sunt şi însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitând comunitatea catolica din Târgu Neamţ, în 1646, nota: "oraşul este aşezat lângă un râu ... , de la care îşi ia numele" Călători străini prin Ţările Române,( t. V, 1973).

De la oraşul Neamţ şi-a luat numele cetatea din apropiere, Cetatea Neamţ, respectiv Mănăstirea Neamţ. Toponimul Neamţ s-a extins asupra oculului şi ţinutului care şi-a avut centrul în oraş sau la cetate. În cele din urmă a intrat şi în componenţa numelui Piatra care din Piatra lui Crăciun, cum se numea la început, a devenit Piatra Neamţ.

Cetatea, aflată deasupra târgului, va avea cea mai înfloritoare perioadă în timpul lui Ştefan cel Mare care o include în sistemul defensiv de cetăţi ce aveau ca rol apărarea Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetăţii Neamţului este în anul 1691 când a rezistat în faţa atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan III Sobieski.

Geografie Târgu Neamţ

Localizare şi aşezare geografică Târgu Neamţ

Târgu Neamţ este un oraş din judeţul Neamţ, regiunea Moldova, România.Oraşul este situat în nordul judeţului Neamţ, în vestul regiunii istorice Moldova, şi în nord-estul României. Oraşul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa râului Ozana, un afluent al Moldovei, care se varsă în râul Siret. Prin aşezarea sa, oraşul se află, de asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamţului, la poalele Culmii Pleşu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamţului (Ozana - Topliţa) şi dealurile şi culmile ce ţin de Subcarpaţii Moldovei: Culmea Pleşu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humuleşti şi Ocea la sud, şi dealul Boiştea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleşului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălţimea maximă de 913 m. Înspre oraşul Târgu Neamţ, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-o pantă stâncoasă.
Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humuleşti (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiştea este situat pe latura estică a oraşului Târgu-Neamţ, pe cealaltă parte a râului Ozana, la ieşirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m şi străjuieşte întreaga vale, mai ales că versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se găseşte satul Blebea, o mică suburbie a oraşului.

Ape Târgu Neamţ

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este constituită din bazinul principalei ape care tranzitează oraşul - Râul Neamţ sau mai bine cunoscut ca Râul Ozana ("cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul" după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă şi o luncă similară, a cărui debit creşte foarte mult în perioadele ploioase şi scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm). Acesta are o serie de afluenţi, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă în dreptul oraşului.
Lunca şi terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Târgu Neamţ cu suburbiile sale, întrunind condiţii favorabile pentru construcţii, pomicultură, industria lemnului etc.

Zona oraşului Târgu Neamţ este bogată în ape subterane de stratificaţie şi în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, staţiune situată în vecinatatea oraşului Târgu Neamţ, apele de stratificaţie apar la suprafaţă sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcţiona una din cele mai apreciate staţiuni balneo, fiind frecventată de familia regală şi de către turiştii străini. Cel de-al doilea război mondial a adus distrugerea acestei staţiuni în proporţie de 90%, şi chiar dacă între timp staţiunea a mai fost refăcută, ea nu a mai beneficiat de dotările din perioada interbelică, devenind o staţiune de interes local.

Oraşul Târgu Neamţ beneficiază de o pânză freatică bogată, cu debite cuprinse între 13,60 l/s şi 21,00 l/s, având astfel o cantitate semnificativă de apă potabilă de foarte bună calitate, cu gust plăcut şi nepoluată.

Floră şi faună Târgu Neamţ

Flora actuală din zona Târgului Neamţ este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile şi versanţii montani din jur), prin pajişti, prin vegetaţie de luncă şi prin vegetaţie specifică versanţilor cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul oraşului se numără: fagul, gorunul, carpenul şi mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana şi Nemţişor; bradul, pinul, molidul şi salcâmul (la poale) - în zona versanţilor; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător şi teiul argintiu - ca specii de amestec.
Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiţi, fiind cuprinşi în rezervaţia Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeaşi zonă aparţin rezervaţiei Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervaţia naturală Braniştea, cu o suprafaţă de 55 ha.
Din cauza umbrei dese din pădure, în general, arbuştii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul (Cratageus monogyna), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra) şi zmeura (Rubus idaeus).
Din aceeaşi cauză, cele mai întâlnite plante sunt vineriţa şi breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar şi ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse plante cu flori: coltişor (Dentaria bulbifera), floarea-paştelui (Anemone nemorosa), măcrişul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul-berzei (Geranium sanguineum) etc. Vegetaţia ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei rai -Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; păştiţa - Anemone ramunculoides; horsti - Luzula pilosa etc).

Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea oraşului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scropha), jderul (Martes martes; Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) şi iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos ) coboară din zona montană, extinzandu-si arealul in dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamţ, în Rezervaţia "Dragoş Vodă" de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbrul, animalul simbolic al Moldovei. În păduri şi livezi pot fi văzute veveriţa (Sciurus vulgaris), şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), parsul mare (Glis glis ), şoimuleţul de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea vierzuie (Picus canus), sturzul cântător (Turdus philomelos), porumbelul gulerat (Columba palumbus) etc.

Clima Târgu Neamţ

Prin poziţia sa, în Depresiunea Neamţului, închisă spre vest de Munţii Carpaţi, iar spre nord şi est de culmi şi dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol în calea maselor de aer subpolar sau continental, oraşul Târgu Neamţ are parte de factori climatogeni ce prezintă particularităţi specifice, datorită caracterului de adăpost, altitudinii si orientării reliefului. Localizarea pe paralela de 47^o12', latitudine nordică, determină o insolaţie moderată tot timpul anului, favorizată şi de expunerea reliefului predominant spre sud-est. În ceea ce priveşte circulaţia generală a atmosferei aceasta este dominată de masele de aer maritim din vest şi nord-vest, contientalizate după escaladarea Carpaţilor şi modificate prin caracteristicile de umezeală. O frecvenţă mare au şi masele de aer continental din est şi nord-est, reci iarna şi calde şi uscate în timpul verii. Sunt numeroase invaziile de aer rece de origine subpolară de la nord, cât şi pătrunderea de aer din părţile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei. Aşezarea oraşului Târgu Neamţ într-o zonă de adăpost climatic atenuează influenţele extreme ale caracteristicilor maselor de aer.
Temperatura medie anuală a aerului este de 8,2^oC. Luna cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie (-3,8^oC), iar luna cu temperatura cea mai ridicată este iulie (19,5^oC), rezultând o amplitudine termică medie anuală de 23,3^oC, care ne arată că la Târgu Neamţ climatul este temperat-continental moderat. Cea mai coborâtă valoare termică înregistrată în aer la Târgu Neamţ a fost de -29,1^oC (02.01.1909) iar cea mai ridicată a fost de 37,0^oC (17.08.1952).

Demografie Târgu Neamţ

Populaţia istorică Târgu Neamţ

Prima înregistrare oficială a populaţiei oraşului se face în 1772, reluată în 1774, de către administraţia rusă, din necesităţi de întreţinere a armatei în războiul ruso - turc (1769 - 1774).
Populaţia oraşului a crescut constant de-a lungul istoriei, mai ales începând cu a doua jumătate a secolului XIX. În această perioadă, au sosit în oraş mulţi români din Transilvania (în special din Mărginimea Sibiului şi Ţara Făgăraşului), precum şi evrei din Galiţia şi Imperiul Ţarist. În perioada interbelică, populaţia evreiască devenise numeroasă, reprezentând aproximativ o treime din populaţia oraşului, conform recensământului din 1930.

Imediat după 1989 a urmat un exod al populaţiei din Târgu Neamţ către comunele şi satele învecinate, datorită închiderii fabricilor din oraş şi al declinului calităţii vieţii. După anul 2000, mulţi locuitori au emigrat către statele vest-europene, în special Spania şi Italia. Aceşti factori au condus la scăderea populaţiei, trend care s-a diminuat după anul 2002. Începând cu 2007, populaţia a început din nou să crească, datorită reîntoarcerii unei părţi din locuitorii plecaţi în vestul Europei şi al unui flux de cetăţeni din părţi mai sărace ale Moldovei.

Structura pe etnii şi religioasă Târgu Neamţ

Dacă în 1913 urbea număra 9.216 locuitori, în 1927 populaţia oraşului ajunsese la 10.124 suflete, din care 7.170 români, 2.773 evrei restul fiind de alte naţionalităţi...Numărul de evrei va scădea vertiginos în perioada comunistă ....

La 1 ianuarie 1993, în oraşul Târgu-Neamţ locuiau 22.396 persoane, dintre care 11.505 de sex femeiesc şi 10.891 de sex bărbătesc. Ca structură etnică, 22.102 sunt români, alături de care locuiesc 112 romi, 34 evrei, 12 germani şi 119 alte naţionalităţi. După religie, 21.811 (97,4%) sunt ortodocşi, 116 sunt ortodocşi de stil vechi, 66 adepţi ai religiei creştine dupa evanghelie, 26 adventişti, 82 romano-catolici, 40 adepţi ai cultului mozaic, 9 penticostali, 187 alte religii.
Conform datelor de la recensământul din 2002 structura pe etnii ar fi fost astfel:

Politică şi administraţie Târgu Neamţ

Primăria Târgu Neamţ

Primarul oraşului este Decebal Arnăutu (PD-L), ales în această funcţie în anul 2000,reales în 2004 şi re-reales în 2008.

Adresa Primăriei Târgu Neamţ:

Str. Ştefan cel Mare nr. 62, Cod poştal: 615200

Tel: +(40)233/790245 sau 790305

Fax: +(40)233/790508

E-mail: tgnt@primariatgnemat.ro

Web: www.primariatgneamt.ro

Consiliu Local Târgu Neamţ

În ceea ce priveşte Consiliului Local, acesta este compus din 19 membri, împărţiţi astfel: 11 - PD-L, 4 - PSD, 3 - PNL şi un independent.

Cartiere Târgu Neamţ

Relaţii externe Târgu Neamţ

Oraşe înfrăţite: Târgu Neamţ

* Dendermonde, Belgia (1995)
* Quing Zhon, China (1995)
* Panazol, Franţa (1997)
* Saint Etienne, Franţa (1997)
* Teleneşti, Republica Moldova (1998)

Transporturi Târgu Neamţ

Transporturi Externe Târgu Neamţ

Rutiere Târgu Neamţ

Târgu Neamţ este situat la intersecţia drumurilor naţionale 15B (Cristeşti-Poiana Largului) şi 15C (Piatra Neamţ-Fălticeni). Astfel oraşul se constituie într-o punte de legătură între mânăstirile nemţene şi cele din zona Bucovinei (Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Putna). De aici se poate ajunge cu uşurinţă la lacul Izvorul Muntelui, spre masivul Ceahlău şi spre staţiunile Durău, Borsec, Vatra Dornei şi Bălţăteşti.
Drumul european E 85 trece la aproximativ 15 kilometri est de oraş, prin Cristeşti şi Fălticeni.
Autostrada A4, care va face legătura dintre Iaşi şi Târgu Mureş, va trece prin partea de sud a oraşului. Construcţia tronsonului Iaşi-Târgu Frumos-Târgu Neamţ va începe în 2008.

Aeriene Târgu Neamţ

Cel mai apropiat aeroport este cel din Salcea-Suceava, aflat la 65 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Aeroportul Internaţional Otopeni - Bucureşti. În apropiere mai sunt Aeroportul Internaţional Iaşi, care are curse regulate cu Viena, Bucureşti şi Timişoara, şi Aeroportul Bacău care curse regulate cu oraşe din Italia şi Spania, îndeosebi Roma.

Feroviare Târgu Neamţ

Târgu Neamţ este legat la una din cele mai importante magistrale feroviare, Bucureşti-Suceava, prin intermediul liniei ferate Târgu Neamţ - Paşcani, pe care merg regulat garnituri de tren personal, la intervale de aproximativ 4-5 ore.

Transporturi Interne Târgu Neamţ

Autobuze Târgu Neamţ

Din 2008 s-au dat în funcţiune câteva linii de microbuz de la autogară spre gară,spre comunele vecine sau spre centru şi cartierele Stadion şiBăile Oglinzi . Acestea asigură transportul public.De asemenea există autocare spre Piatra Neamţ,Roman,Bacău sau Iaşi.

Taxi Târgu Neamţ

Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani deţin aproximativ 50-60 de maşini. Preţul acestora este de 1.5 RON/km; pornirea este 1,5 RON.

Economie Târgu Neamţ

Deşi în perioada comunistă, industria era bine reprezentată prin intreprinderi ca VOLVATIR SA,Unirea, Arta Decorativă, Fabrica de cauciuc sau Fabrica de mobilă Târgu Neamţ, astăzi turismul este principala activitate şi sursă de venituri pentru oraş. Vechile fabrici au fost închise sau privatizate, iar multe dintre ele s-au reprofilat. Singurele industrii importante rămase sunt cea a prelucrării lemnului (ex: Euroforest - care din pacate a falimentat si aceasta)), cea textilă (ex: Euroconf, Sofiaman, Cetatea S.A.) sau cea a prelucrării metalelor (ex: Cuiul, Arco Trust) .

Educaţie şi Cultură Târgu Neamţ

În Târgu Neamţ există o tradiţie a învăţământului care a început odată cu deschiderea Şcolii Domneşti în 1853 şi deschiderea, 5 ani mai târziu (1858), a primei şcoli publice pentru fete, "Şcoala Nr. 1 de Fete" în casele lui Mihail Kogălniceanu. Astăzi, cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ este Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare". În oraş există o casă de cultură şi o bibliotecă orăşenească.

Şcoli şi licee Târgu Neamţ

Muzee Târgu Neamţ

*Muzeul de Istorie, Arheologie şi Etnografie Târgu Neamţ (muzeul se află în clădirea fostei Şcoli Domneşti din Târgu Neamţ) - printre altele, colecţii valoroase de ceramică aparţinând culturilor Cucuteni, Precucuteni şi Starcevo-Criş
*Muzeul de Etnografie, Folclor, Istorie şi măşti tradiţionale "Nicolae Popa" de la Târpeşti
*Casa Memorială "Ion Creangă" - aflată în Humuleşti, aproape de malul Ozanei, casa a rămas neschimbată timp de 150 de ani.
*Casa Memorială "Veronica Micle" - Veronica Micle a locuit câţiva ani din deceniul 8 al secolului XIX în această casă
*Casa Memorială "Mihail Sadoveanu" (Vânători Neamţ) - fosta casă de vacanţă a scriitorului.
*Casa Memorială "Alexandru Vlahuţă" - Agapia

Biblioteci Târgu Neamţ

* Biblioteca Orăşenească Târgu Neamţ
* Biblioteca Mănăstirii Neamţ
* Biblioteca Mănăstirii Agapia

Edituri Târgu Neamţ

* Editura Dianusa
* Editura Alfa
* Editura Mănăstirea Sihăstrie

Festivaluri şi evenimente culturale Târgu Neamţ

* "Parada obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou" - "Parada măştilor şi a formaţiilor de urători" - 2 ianuarie, Tg. Neamţ
* "Serbare câmpenească "Pădurea de Argint"" - "Serbare populară cu caracter folcloric (iniţiată în 1977 )"- 15 iunie, com.Agapia-Văratec
* "Ziua "Cetăţii Neamţului"" - "Spectacol festiv şi folcloric; Serbare câmpenească" - 1 iulie, Cetatea Neamţului
* "Zilele oraşului Tg. Neamţ" - 6-8 septembrie
* "Târgul meşterilor populari" - 7-8 septembrie, Târgu Neamţ
* "Zilele "Ion Creangă"" - 14-16 decembrie, Humuleşti, Târgu Neamţ

Viaţa spirituală Târgu Neamţ

Oraşul, aflându-se în apropierea mai multor mânăstiri, are o viaţă spirituală bogată. În Târgu Neamţ îşi are sediul o protoierie ortodoxă aparţinând de Arhiepiscopia Iaşilor. În oraş există 13 biserici ortodoxe, din care una pe stil vechi. Înainte de Al Doilea Război Mondial funcţionau şi câteva sinagogi ale cultului mozaic.

Lăcaşuri de cult Târgu Neamţ

Media Târgu Neamţ

Sănătate Târgu Neamţ

Spitalul Târgu Neamţ este unul dintre cele mai vechi spitale din Moldova, fiind inaugurat în anul 1852, ca spital al Mânăstirii Neamţ . În anul 1976 a fost inaugurată şi Policlinica oraşului. Serviciul de ambulanţă al oraşului deţine câteva maşini noi, pentru a interveni în cazul urgenţelor. Restul sunt maşini vechi de 15-20 de ani care nu mai pot fi folosite decât pentru a transporta aparatură şi personal medical.

Sport Târgu Neamţ

Fotbal Târgu Neamţ

"Echipa de fotbal" a oraşului, FC Cetatea Târgu Neamţ a debutat în seria C1 în sezonul 2007-2008.

*Adresa: Bv.Ştefan cel Mare, Nr.112, Târgu-Neamţ
*Anul de debut: 1974, desfiinţată în 1996, reînfiinţată în 2006
*Culori: alb-albastru (sau verde - conform RomanianSoccer)
*Stadion: "Cetatea"

*Preşedintele clubului: Mihai Onu
*Director Tehnic: Ioan Agafitei
*Antrenor/Jucator: Doru Botez (un fost jucător al Ceahlăului)
*Antrenor Secund/Jucator:Cosmin Bocanet

Lotul de jucători ar fi acesta:

Vlad Condur, Alex Amariei, Mihai Ciocan (portari), Dumitru Plamador, Andrei Carnareasa, Florin Sobariu, Dumitru Botez, Florian Harja, Ciprian Onisei, Radu Miron, Cosmin Bocanet, Ionut Gaman, Manuel Petrescu, Ionut Afloarei, Marius Cucos, Gabriel Anechitei, Daniel Apostol, Daniel Mahu, Florin Dascalescu, Dragos Patrichi, Ionut Croitoru, Mihai Iftode, Florin Sandu.

Predomină tinerii neexperimentaţi.

Obiectiv: rămânerea în liga 3.
La CSS Tg Neamt a debutat si atleta Alina Ripanu, multipla campioana nationala,vicecampioana europeana si balcanica, locul 4 la Campionatele Mondiale si Locul 6 la Olimpiada din 2004 de la Atena. In 2008 din cauza unei accidentari a fost nevoita sa se retraga din viata sportiva.

Alte sporturi Târgu Neamţ

"Clubul Sportiv Şcolar" Târgu Neamţ a luat fiinţă în anul 1978 în cadrul Şcolii nr. 2, cu 3 discipline: fotbal, handbal, atletism. În anii 2003-2004 Clubul Sportiv Şcolar Târgu Neamţ a primit în administrare de la Consiliul Local al oraşului baza sportivă din incinta stadionului, respectiv sala de sport din str. 1 Decembrie 1918, în vederea organizării şi desfăşurării de competiţii sportive oficiale şi a orelor de antrenament pentru disciplinele sportive – atletism, fotbal, handbal, tenis, baseball.

"Clubul Sportiv Steel-Man" Tg. Neamt este un club de culturism cu rezultate cunoscute.

Turism Târgu Neamţ

Turismul este foarte dezvoltat în zonă;Există multe muzee,case memoriale,parcuri,mânăstiri,hoteluri şi foarte multe pensiuni.

Clădiri şi locuri

Puncte de interes în oraş şi în apropiere sunt:
*Cetatea Neamţului - construită de Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel Mare, cetatea a fost în Evul Mediu principala fortificaţie care apăra capitala Moldovei, Suceava, dinspre sud. Odată cu mutarea capitalei la Iaşi, importanţa ei a scazut .
*Casa Memorială "Ion Creangă" - aflată în Humuleşti, aproape de malul Ozanei, casa a rămas neschimbată timp de 150 de ani.
*Casa Memorială "Veronica Micle" - Veronica Micle a locuit câţiva ani din deceniul 8 al secolului XIX în această casă .
*Casa Memorială "Mihail Sadoveanu" (Vânători Neamţ) - fosta casă de vacanţă a scriitorului.
*Casa Memorială "Alexandru Vlahuţă" - Agapia
*Monumentul Eroilor (Culmea Pleşu) - ridicat în 1938-1939 în cinstea soldaţilor din primul batalion românesc de vânători de munte, constituit la Târgu Neamţ, căzuţi în timpul Primului Război Mondial. La inaugurarea monumentului au participat regele Carol al II-lea şi primul-ministru Armand Călinescu.
*Staţiunea Băile Oglinzi - staţiune renumită în perioada interbelică, astăzi aflată în declin datorită lipsei de investiţii .
*Staţiunea Bălţăteşti - staţiune renumită în perioada interbelică şi de interes zonal în perioada comunistă, astăzi aflată în posesia Ministerului Apărării

*Rezervaţia de Zimbri şi Animale Sălbatice "Dragoş Vodă" de la Neamţ (în drumul spre Mănăstirea Neamţ)
* "Codrii de aramă" - o pădure de goruni seculari
* "Pădurea de argint", o pădure de mesteceni de 200 de ani
* "Herghelia Măriei Sale" - Depozitul de armăsari Dumbrava - fosta herghelie regală

Muzee

*Muzeul de Istorie, Arheologie şi Etnografie Târgu Neamţ (muzeul se află în clădirea fostei Şcoli Domneşti din Târgu Neamţ) - printre altele, colecţii valoroase de ceramică aparţinând culturilor Cucuteni, Precucuteni şi Starcevo-Criş
*Muzeul de Etnografie, Folclor, Istorie şi măşti tradiţionale "Nicolae Popa" de la Târpeşti

Mănăstiri ortodoxe

Următoarele mânăstiri se află la doar câţiva kilometri de Târgu Neamţ:

*Mănăstirea Agapia - interiorul bisericii mânăstirii a fost pictat de Nicolae Grigorescu
*Mănăstirea Văratec - aici este înmormântată Veronica Micle
*Mănăstirea Neamţ - la Neamţ este cea mai mare şi mai veche bibliotecă mănăstirească din Moldova
*Mănăstirea Secu - de această mănăstire se leagă numele Sf. Mitropolit Varlaam al Moldovei
*Mănăstirea Sihăstrie - de acestă mânăstire se leagă numele Părintelui Cleopa
*Mănăstirea Sihla - Peştera Sfintei Teodora de la Sihla
*Mănăstirea Horaiţa

Hoteluri şi pensiuni

*Hotel "Casa Arcaşului" *** - Târgu Neamţ, str. Cetăţii nr.1
*Hotel "Doina" *** - Tg. Neamţ, str. M.Kogălniceanu nr.6-8
*Hotel "Băile Oglinzi" ** - Staţiunea Oglinzi
*"Hanul Urşilor" ** - Com. Vânători-Neamţ
*Pensiunea "Belvedere" **/ *** - Târgu Neamţ, Str. Mărăşeşti nr. 215
*Pensiunea "Cassandra" *** - Târgu Neamţ, Str.9 Mai nr. 1A
*Pensiunea "Căprioara" ** - Tg. Neamţ
*Pensiunea "Mioriţa" ** - Târgu Neamţ
*Pensiunea Rodica ** - Târgu Neamţ, str. Pârâului nr.2
*Pensiunea "Trei stejari" ** - Târgu Neamt, str. Baile Oglinzi nr.18
*Pensiunea "Vila Bella"*** - str. Băile Oglinzi,nr. 2A, Târgu Neamţ
*"Han Maria"**-Com. Vânători-Neamţ

Altele Târgu Neamţ

*Parcul tematic "Creangă Land" ,unde se află toate personajele din povestirile lui Creangă,în mărime naturală
*Telegondola -din 2010- va face legătura între Hotel "Casa Arcaşului" şi Cetatea Neamţului.

Distanţe rutiere Târgu Neamţ

Oraşe apropiate Târgu Neamţ

Personalităţi Târgu Neamţ

* Ion Creangă - Scriitor
* Veronica Micle - Poetă
* Vasile Conta - Filozof
* Nicolae Popa - Meşter popular
* Moshe Idel - Filosof şi cercetător israelian în domeniul studiilor iudaice, mai ales al Cabalei şi al misticii evreieşti
* Mitropolitul Varlaam - Mitropolit ortodox
* Sfânta Teodora de la Sihla - Sfântă a bisericii ortodoxe
* Irving Layton - Poet canadian de limbă engleză
* Florin Gheorghiţă - Scriitor şi traducător
* Daniel Corbu - Poet, traducător, editor
* Rodica (Puşcatu) Arba - Sportivă (canotaj), medaliată cu aur la Olimpiadele de la Los Angeles 1984 şi Seul 1988.
* Ioan Vieru - Poet, jurnalist, editor
* Constantin Crişan - Critic literar,traducător
* Nicolaie Hantăr - Pictor bisericesc , profesor

Referinţe Târgu Neamţ

*Prof. Vasile Vrânceanu, "Călător prin oraşul Târgu Neamţ de altădată şi de astăzi"