Caracal este un municipiu și al doilea oraș ca mărime din județul Olt, Oltenia, România. Este situat la 55 km de Craiova.

Ca poziție geografică municipiul Caracal este situat în sud-vestul țării, în Câmpia Romanațiului. De la est la vest este străbătut de râul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității.

Municipiul Caracal este situat la intersecția Drumului European: București – Craiova - Timișoara (E70) cu drumurile naționale: Corabia – Râmnicu Vâlcea – Sibiu (DN 54; DN 64) beneficiind în același timp și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar. Având o poziție geografică care îl situează la 40 km de portul fluvial Corabia, la 55 km de aeroportul Craiova și beneficiind de rețeaua feroviară se justifică dezvoltarea rețelei de drumuri naționale și județene.

Istorie Caracal

Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleoliticului, neoliticului și din epoca bronzului. Se află situat între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia).

În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. Denumirea orașului a rămas o dilemă de-a lungul timpului și aceasta, datorită evenimentelor determinante care au marcat istoria acestei comunități. La anul 215 după Hristos, împăratul roman Antonius Caracalla a împroprietărit veteranii din armata sa, aici. O altă ipoteză susține că numele orașului ar proveni dintr-o expresie turcească sau poate cumană "kara-kale", care ar însemna aproximativ cetatea neagră.

Moșia Caracalului a făcut parte inițial din imensa avere a familiei Craioveștilor. În 1589, când Mihnea Turcitul a hotărât modul de împărțire a averilor acestei familii, Caracalul a intrat pe seama domnească, creându-se cadrul pentru dezvoltarea urbană. Mihai Viteazul și-a făcut aici o curte domnească și o biserică. Tot Mihai Viteazul a ridicat Caracalul la rang de oraș.

Cea mai veche biserică păstrată din sec. XVI este biserica Domnească Ovidenia ctitorită de domnul Pătrașcu Cel Bun, pe care Mihai Viteazul a avut-o ani buni una din reședințe, având o curte de unde își administra cele 23 de moșii din împrejurimi.

În biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat vestitul haiduc Iancu Jianu.

Unirea Principatelor la 1859 are lăsate urme și la Caracal. Deputatul Ioan Dumitriu în Divanul Ad-hoc al acelor ani se află înmormântat în Biserica Toți Sfinții, biserică ctitorită la 1818. În această biserică se află Icoana Sfântului Cristofor – Sfântul cu cap de lup.

În timpul celor două conflagrații mondiale Caracalul s-a evidențiat cu două regimente care s-au acoperit de glorie în lupta pentru țară: Regimentul II Romanați și Regimentul 2 Călărași.

Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Romanați.

Pe 24 noiembrie 1994 Caracalul a fost declarat municipiu.

În 1821 o căruță plină de răsculați s-a răsturnat la Caracal. Erau oameni simpli, atunci cuvântul "prost" având semnificația de "om simplu". În vremea comunismului, cițiva politruci sovietici lipsiți de cultură care cercetau documente vechi au denaturat sensul expresiei referitoare la Caracal.

Demografie Caracal

*Suprafață intravilan: 10,8 km²
*Suprafață extravilan: 61,2 km²
*Gospodarii: 5400
*Locuințe: 11800
*Grădinițe: 9
*Școli: 7
*Licee: 4

Personalități Caracal

* Virgil Carianopol
* Mihai Bunescu
* Radu Șerban
* H.C. Lecca
* Constantin Poroineanu
* Grigore Cosmin
* Vasile Maciu (1904 - 1981) a fost un istoric, membru al Academiei Române.
* Dan Diaconescu
* Marius Tucă

• Balș
• Caracal
• Corabia
• Drăgănești-Olt
• Piatra-Olt
• Potcoava
• Scornicești
• Slatina