Târgu Frumos este un oraș din județul Iași, Moldova, România. Are o populație de 13.619 locuitori.

Este situat intr-o regiune de "vie circulație" (Victor Tufescu). Învecinată la nord și sud cu regiuni mult mai înalte, portiunea aceasta cu înălțime mijlocie de 300 m, așezată între Culuarul Siretului și Câmpia Moldovei, a fost predestinată prin formă și altitudinea ei mică să joace rolul unei "porți" de activă circulație, denumită "Poarta Târgului Frumos" și de asemenea, destul de nimerit și "Seaua Ruginoasei". Întotdeauna a existat o circulație transversală prin această regiune, având ca țintă ultimă schimbul de produse. Este situat la intersecția drumurilor ce leagă orașele Iași (45 km), Roman, Pașcani și Hârlău.

Cuprins la nord și sud între două masive deluroase de peste 4-500 m (Dealul Mare - Hârlău la nord și Dealul Bour la sud), iar la est de întinsa Câmpie a Moldovei, regiunea prezintă forma tipică de "șa", sau "poartă naturala" menită nu numai să facă legatura între regiuni ci, să concentreze și căi de comunicație de foarte mare însemnatate.

Prin formă și așezare, regiunea aceasta de necontenit treacăt, a fost căutată din cele mai vechi timpuri de om. E una dintre regiunile cu cea mai veche populație din România. Totuși această populație nu a putut ramâne statornică peste timp, deși mai toate populațiile locuitoare au fost sedentare; o pupulație a luat locul alteia.

Ca poartă de trecere a primit influențe omenești foarte variate. De aceea, regăsim astăzi în viața omenească locală, numeroase elemente aduse din alte părți, câteodată din regiuni chiar foarte departate.

În privința etniilor ce au locuit sau care locuiesc în acest spațiu, acestea sunt mai multe: români, sași, evrei, ceangăi, rromi, armeni, ruși lipoveni, precum și alte etnii, neînsemnate ca număr. Armenii, de pildă, odinioară erau mult mai numeroși, dispărând astăzi cu totul. În 1930 se mai găseau doar 11 armeni, pe când în 1894 erau 73, iar mai înainte și mai mulți. În afară de români, rușii lipoveni sunt ceva mai numeroși față de numărul de locuitori de alte etnii și numărul acestora este în creștere. Există în comunitatea ruso-lipovenească doua biserici proprii și mahalaua lor deosebită. Spre deosebire de armeni însă, aceștia îmbrățișează mai cu seamă ocupații agricole.

Alături de bisericile lipovene, mai există trei biserici ortodoxe cu următoarele hramuri: Cuvioasa Paraschiva - ctitoria domnitorului Petru Rareș, Sfântul Nicolae și Sfinții Apostoli Petru și Pavel - în construcție, precum și una romano-catolică, Sfântul Antonie.

Demografie Târgu Frumos

Personalități Târgu Frumos

*Dumitru Theodor Neculuță (1859 - 1904), poet, membru post-mortem al Academiei Române.
*Garabet Ibrăileanu (1871 - 1936), critic literar, eseist, istoric literar, pedagog, redactor literar, romancier român.
*Bellu Zilber (1901 - 1978), scriitor evreu, comunist, dizident.

Arhitectură industrială (patrimoniu cultural național) Târgu Frumos

* Gara

• Hârlău
• Iași
• Pașcani
• Podu Iloaiei
• Târgu Frumos