Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Ineu

Județ: Arad Site-uri utile:
Primaria Ineu
Regiunea geografică: Crișana
Populație: 9 078 loc (locul 198)
Recensământ: 2002
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 116 m. (locul 49)
Atestare documentară: 1295 (locul 55)
Latitudine: 46 grade 26'
Longitudine: 21 grade 50'
Localități: Mocrea
Primar: Mehelean Nicolae
 
Ineu este un oraș din județul Arad, Ardeal, România. Are o populație de 10.216 locuitori. De Ineu aparține și localitatea Mocrea.

Așezare geografică Ineu


Orașul este situat în partea de vest a României, pe cursul Crișului Alb, între Munții Zărand și Munții Codru Moma. La 3 km sud, se ridică până la o înălțime de 372 m, mamelonul vulcanic Mocrea.

Orașe apropiate Ineu


* Aradul se afla la 57 km pe șosea și 62 km pe calea ferată

Puncte de frontieră apropiate Ineu


* Turnu (70 km VSV)
* Nădlac (90 km VSV)
* Vărșand (ca.60 km)
* Aeroportul Internațional Arad

Istoric Ineu


Istoria medievală a Ineului se suprapune cu istoricul cetății, situată pe Calea Traian, operă a arhitecturii Renașterii târzii. Aici încă din 1295 este atestată documentar o fortăreață ridicată în centrul unui cnezat românesc. Mai târziu importanța cetății crește, devenind centrul unui mare domeniu feudal, compus din 51 de sate.

Adevărata importanță o capătă însă după 1541, odată cu constituirea Transilvaniei ca principat autonom și când, alături de Caransebeș, Lugoj și Oradea, devine o verigă de apărare însemnată în centura vestică de apărare antiotomană a celor trei țări române. În 1566, după o rezistență eroică, este cucerită de otomani. În 1595, armatele ardelene caută sa recucerească câmpia Aradului.

Tocmai în timpul recuceririi Bucureștilor, a sosit vestea că trupele ardelenești au ajuns sub zidurile Ineului. La 22 octombrie 1595 garnizoana otomană a fost silită sa capituleze.

În noiembrie 1599, ca urmare a victoriei de la Selimbar, cetatea intră sub stăpânirea lui Mihai Viteazul. Pârcălabul trimis din Țara Românească exercita jurisdicție în tot cuprinsul comitatului Zarand. În luptă, garnizoana Ineului participă la bătălie alături de Mihai Viteazul. Peste câteva luni marele voievod trece prin aceste părți în drum spre Praga, pentru a duce tratative cu împăratul Rudolf al II-lea, care se aliase cu nobilimea transilvană împotriva domnitorului.

Dezvoltarea tehnicii militare, în special a artileriei, reclamă construcția cetății potrivit noilor condiții de luptă. De aceea, începând cu anul 1645, lucrările se execută sub conducerea lui Gavril Haller, așa cum o arată placa așezată atunci pe poarta cetății. Acesta studiase arhitectura militară în Italia și adopta soluții originale adecvate stilului Renașterii târzii.

Cetatea se compunea de fapt din două elemente. Primul, cetatea interioară cu două nivele, existentă până astăzi, are formă de pătrat, la colțuri fiind străjuită de patru bastioane circulare etajate, care permiteau acțiunea eficace a artileriei, încă văzându-se urmele unor deschizături adaptate pentru gurile de foc. Al doilea element situat în exterior, la o distanță de câteva sute de metri, forma brâul de ziduri din piatră, tot în formă de pătrat, cu bastioane la colțuri. Din acestea nu ne-au rămas decât puține urme, între care se remarcă rămășițele bastionului dinspre Crișul Alb, situat în gradina școlii. Zidurile erau înconjurate din trei părți de șanțuri cu apă, pe cea de a patra latură curgând Crișul Alb. Cucerită în 1658 din nou de turci, fapt relatat pentru importanța lui și de Miron Costin, aceștia o stăpânesc până la sfârșitul secolului, când este cucerită de către trupele habsburgice.

După o scurtă perioadă de folosire de către grănicerii mureșeni (1700 – 1745), cetatea este lăsată în părăsire, doar cea interioară fiind refăcută pe la 1870, în mare masură deformată. În această perioadă, Ineul devine un important centru economic, politic și cultural. Aici se afla o reședință episcopală ortodoxă (secolul XVI – XVII). Tot aici era un puternic centru cultural românesc, unde se pare că se editau și cărți. Până în mijlocul secolului al XVIII-lea aici exista o biserică, probabil edificată din lemn, în care exista un potir cu inițialele "M KO" (probabil Matei Corvin), donatorul și protectorul cu chipul lui în armură medievală sculptat pe potir (probabil hramul bisericii) și chipul Mântuitorului pe cruce.

Demografie Ineu


Personalități Ineu


*Sava Branković, mitropolit ortodox al Ardealului
dârlea pavel profesor in Ineu si deputat PNL de arad
a fost profesor in Ineu primul director al Scolii Speciale din Ineu(Institutul)
a condus delegatia Ineului la Marea Unire de la Alba Iulia 1918
in anii 1930 a fost deputat PNL de Arad

Atracții turistice Ineu


*Cetatea Ineului
*Poiana Narciselor - o zona protejată de 6 ha
*Dealul viilor - 83 ha
*Importante zone de pescuit în cele șase lacuri cu o suprafață totală de 404 ha
*Păduri de agrement cu un bogat fond cinegetic
*Turism balnear și de tratament: Dezna, Moneasa
Popasuri turistice: Dezna, Ineu, Moneasa

Agroturism Ineu


În zonele rurale există cabane și case țărănești intrate în circuitul agroturistic. Zonele de vânatoare dispun de cabane speciale și de dotarile aferente.
 
 
Stema orașului Ineu
Stema orasului Ineu
 
Poziția orașului Ineu în cadrul județului Arad
Pozitia orasului Ineu in cadrul judetului Arad
 
Harta rutieră a orașului Ineu


Hoteluri din Ineu

Vedere din satelit a orașului Ineu


Cazare in Ineu

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Ineu