Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Focșani

Județ: Vrancea Site-uri utile:
Primaria Focșani
Regiunea geografică: Moldova
Populație: 79 315 loc (locul 27)
Recensământ: 2002
Suprafață: 48 km2 (locul 157)
Densitate: 214 loc/km2 (locul 82)
Altitudine: 46 m. (locul 16)
Atestare documentară: - (locul - )
Latitudine: 45 grade 42' 00"
Longitudine: 27 grade 11' 00"
Localități: Mândrești-Moldova, Mândrești-Munteni
Primar: Decebal Bacinschi, PSD
 
Focșani este reședința și cel mai mare oraș al județului Vrancea, Moldova, România. Are o populație de 103.219 locuitori.

Istorie Focșani


Denumită în multe scrieri „Orașul de pe Milcov”, râul pe care voievodul Ștefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova și Țara Românească în anul 1482, localitatea a intrat în conștiința oamenilor drept „orașul Unirii”. Toponomia orașului Focșani se trage de la numele familiei Focșa, „moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”.

Deși atestat documentar din secolul XVI (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Țara Românească arată, într-un document, că a fost lovit „cu înșelăciune pe la Focșani de Ioan Vodă”), așezarea de pe Milcov este mult mai veche. Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focșaniului atestă că vatra actuală a orașului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparținând culturii Cris (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III–II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparținut carpilor și sarmaților din sec. II-III e.n.
Până la începutul secolului XVII-lea, Focșaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 se menționează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă așezare între Trotuș si Râmnicu Sărat, aflându-se la confluența drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu țările din vestul și estul Europei.
Un moment important în istoria Focșaniului îl constituie perioada Unirii de la 1859, orașul legându-și numele de acest act național pentru totdeauna. La Focșani a funcționat, între anii 1859 și 1862, Comisia Centrală însarcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate, Curtea de Casație pentru două Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității. În anul 1862 se realizează unirea celor două părți ale orașului prin decretul de unificare din 6 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, Focșaniul devenind reședința județului Putna.

Perioada dintre Unire si câștigarea independenței cunoaște o mare înflorire. În 1866 se construiește Gimnaziul, astăzi Colegiul Național Unirea, în anul 1867 Spitalul județean și comunal, în anul 1873 Grădina Publică. Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX cunoaște aceeași dezvoltare înfloritoare în așa fel încât se înființează Societatea Filarmonică denumita simbolic "Doina Vrancei" (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, inaugurat în 1913, Palatul de Justiție. Pe 30 Decembrie, (1881) Focsani a gazduit Primul Congress Mondial Zionist.
La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focșani, armistițiul între reprezentanții Armatei Române și cei ai Puterii Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a orașului Focșani prin construirea unei uzine electrice, construirea Ateneului Popular, clădirea Băncii Naționale, Palatul Telefoanelor; se îmbunătățește rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua stradală, se construiește Mausoleul Eroilor între anii 1924-1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți (1930).

După anul 1950, se înregistrează un rapid proces de industrializare cu implicații directe în procesul de creștere economică, migrarea populației către mediul urban și, implicit, în structura urbană a localității:
*apar primele cartiere de blocuri de locuințe (Cartierul Gara, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a orașului)
*se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat
*s-au construit Fabrica de Confecții (azi SC Incom SA), Combinatul de prelucrare a lemnului (SC Mopaf SA), Întreprinderea de scule și elemente hidraulice (SC Romseh SA), Întreprinderea de aparataj electric (SC Instaelectric SA), întreprinderi de producere, prelucrare și valorificare a vinului (SC Vinicola, SC Vincon SA), Întreprinderea de prelucrare mase plastice (Uniplast), întreprinderea de vase emailate (Vef), întreprinderea metalurgică (Metanef), unități aparținând industriei ușoare (SC Heim-Milcov SA, Filatura, Efectofil), precum și întreprinderi din industria alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor și fructelor).

Orașul Focșani a devenit municipiu, reședință a județului Vrancea, odată cu noua împărțire administrativ-teritorială a României din anul 1968.

Geografie Focșani


Municipiul Focșani se află la intersecția căilor de comunicație rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chișinău-București-Plodviv) si poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Talin-Varșovia-Cernăuți-București). Este încadrat geografic la intersecția latitudinii nordice de 45 grade și 42 minute cu longitudinea estică de 26 grade și 13 min., străjuind partea sud-estică a Carpaților de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (1001 m). Municipiul Focșani are o suprafață de 48,15 km², ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oraș făcându-se prin șase porți de intrare:

* dinspre sud pe E85 (DN 2) din direcția București-Buzău prin "Bariera București";
* dinspre est, pe DJ 204 din direcția Brăila-Galați prin "Bariera Brăilei și Galați";
* dinspre est, pe DJ 204D din direcția Suraia prin "Bariera Galați–Suraia";
* dinspre nord, pe E85 din direcția Suceava–Bacău-Mărășești sau Iași-Vaslui-Tecuci prin "Bariera

Mărășești" și pe DJ 204E și DJ 209 din direcția Petrești și Vânători;
* dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei-Odobești din direcția Târgu Secuiesc–Vidra–Bolotești–Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcția Vidra-Bolotești–

Odobești–Focșani;
* dinspre est, pe DN 2M din directia Andreiașu de jos;
* dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotești din direcția comunei Câmpineanca.

Relief Focșani


Fiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești-Bacău-Suceava și pe cea rutieră București-Buzău-Suceava pe E85 (DN 2), flancat de râurile Putna, spre răsărit, la o distanță de 7 km, și Milcov, spre miazăzi, la o distanță de 2 km, orașul Focșani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de 50-55 metri deasupra mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Ciorăști până la albia Siretului.

Orasul Focsani este situat in campia piemontana joasa.

Riscuri naturale Focșani


Teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din țara noastră. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a doua zone:
#trunchiul Vrîncioaia-Tulnici- Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80-160 km, legat de curbura arcului carpatic;
#în regiunea de câmpie între Râmnicu Sarat, Mărășești și Tecuci cu cutremure mai puțin adânci.

Seismele, cu epicentru în Vrancea, au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau alte părți superioare ale învelișului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul XX, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape în întregime orașul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade.

Numărul cutremurelor cu magnitudine egală sau mai mare de 3 grade înregistrate în județul Vrancea pe ultimii ani se prezintă astfel:
*1998: s-au înregistrat 19 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la data de 28 aprilie cu magnitudinea de 5 grade;
*1999, s-au înregistrat 33 cutremure din care, cele mai puternice s-au produs la 28 aprilie cu magnitudinea de 5,3 grade, la data de 8 și 14 noiembrie cu magnitudinea de 4,6 grade;
*2000, s-au înregistrat 23 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la data de 6 aprilie, cu magnitudinea de 5 grade.

Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focșani trebuie să țină cont în mod prioritar de faptul ca cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea.

Demografie Focșani


La recensământul din 2002, populația Focșaniului era de 101.854 locuitori, dintre care 98,68% români (100.510 persoane), 1,07% țigani (1.093 persoane) și 0,25% alții. Din punct de vedere religios, marea majoritate sunt ortodocși (98,39%) și doar o mică parte de alte religii.

Cultură Focșani


Teatru Focșani


Teatrul „Mr. Gh. Pastia” poartă denumirea ctitorului său, maiorul Pastia, care a donat suma necesară construirii unui local de teatru, cu scopul de a educa neamul românesc, in 1908. Proiectul localului a fost ales de către o comisie din care făceau parte Constantin Nottara și arhitectul Ioan Mincu. Lucrările de construcție a Teatrului au durat mai bine de cinci ani, inaugurarea având loc pe 21 noiembrie 1913. Ca architectură, Teatrul Municipal imbina stilul baroc cu elemente caracteristice stilului renascentist. La constructia acestui edificiu s-au luat in calcul și schițele unui celebru teatru european din Viena, în final fiind o copie fidelă a acestuia. In perioada comunistă activitatea Teatrului a fost afectată de „spectacolele tematice” impuse de partid. Dupa cutremurul din 1986 își înecetează activitatea, pentru o perioadă de 18 ani. Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” s-a redeschis publicului în ianuarie 2004.

Obiective turistice Focșani


*Biserica Sfântul Ioan
*Colegiul National "Alexandru Ioan Cuza"
*Borna de Hotar
*Ateneul
*Clădirea Teatrului
*Muzeul de Istorie
*Muzeul de Științe ale Naturii
*Mausoleul Eroilor Români Cererea pentru construirea acestui mausoleu datează din 1926, când Societatea "Mormintele Eroilor" a solicitat sprijin material pentru ridicarea unui mausoleu, care să adăpostească osemintele unor eroi români. Aceștia au murit în Războiul Întregirii Neamului, fiind înmormântați în cimitirele din Focșani și din împrejurimi. Lucrările au durat între anii 1927-1937. În total, au fost depuse aici osemintele a 1.744 eroi români necunoscuți. Proiectul, de factură bizantină, a fost realizat de arhitectul Ștefan Baloșin. Deasupra intrării se află inscripția “Pro Patria”. Mausoleul se află amplasat pe Bul. București nr.7, fiind inclus în “Lista Monumentelor Istorice” la poziția VN-IV-m-B-06592.
 
Căutare oraș în Vrancea:

 
 
Stema orașului Focșani
Stema orasului Focșani
 
Poziția orașului Focșani în cadrul județului Vrancea
Pozitia orasului Focșani in cadrul judetului Vrancea
 
Harta rutieră a orașului Focșani


Hoteluri din Focșani

Vedere din satelit a orașului Focșani


Cazare in Focșani

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Focșani