Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea județului Vrancea

Regiunea geografică: Moldova Site-uri utile:
Consiliul Judetean Vrancea
Prefectura Vrancea
Resedință de județ: Focșani
Populație: 391 833 loc (locul 26)
Recensământ: anul 2002
Suprafața: 4 857 km2 (locul 31)
Densitate: 81 loc/km2 (locul 23)
Abreviere: VN
Președinte Consiliu Județean: Marian Oprișan(PSD)
Prefectul județului: Dragoș Valentin Mircea
 
Vrancea Așezare Vrancea
Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România. Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul Focșani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari altitudinea dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m). Populația Vrancei la diferite recensământuri: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Județe vecine: la nord-est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul Bacău.
Judetul Vrancea este cuprins intre coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică, fiind situat in partea de sud-est a țării, la curbura Carpaților Orientali.

Organizarea administrativ-teritorială Vrancea


Județul Vrancea, ca unitate administrativ - teritorială organizată cu rang de județ, cuprinde, conform actualei împărțiri administrativ - teritoriale, 64 de localități din care 2 municipii, 3 orașe și 67 de comune în componența cărora se află 331 sate.

Relief Vrancea


Dispus în trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munții Vrancei (cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa), Dealurile Subcarpatice și Câmpia Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud–est de Câmpia Râmnicului.

Munții Vrancei sunt munți de increțire, alcătuiți din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785, Lăcăuți – 1777, Giurgiu – 1720, Pietrosu – 1672, Zboina Frumoasă – 1657). Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare și dealurile de podiș, cuprind dealurile înalte vestice (două șiruri intre Valea Putnei și Valea Șușitei) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeștilor – 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m, la confluența Râmnicului Sărat cu Siretul.
Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul județului și se intinde între glacisul subcarpatic și râul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m.

Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu și la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurită
datorită prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă.

La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotușului.

Campia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vînători, Tătăranu și de la est de Ciorăști până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord și de 20–30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a Siretului și este traversată de numeroase albii, meandre și depresiuni cu exces de umiditate, separate intre ele prin grinduri teșite.

Geologie Vrancea


Din punct de vedere geologic, zona județului Vrancea aparține platformei Moesice, alcatuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin și unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.

Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian.
Cuvertura sedimentara din Platforma Moesica incepe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul.

Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multa cicluri de sedimente dupa erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar.
Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrișuri, nisipuri și lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona carpatică de curbură.
Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrișuri și nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 si 7 m în zona de câmpie. După migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvială-proluviala cu grosimi cuprinse între 2 și 8 m.

Rețea hidrografică Vrancea


Rețeaua hidrografică a județului Vrancea măsoară 1756 Km cursuri de apă codificate cu următoarele subbazine hidrografice principale:

1. Subbazinul Siret, 1.230 Suprafața km²

2. Subbazinul Trotuș, 130 Suprafața km²

3. Subbazinul Putna, 2.480 Suprafața km²

4. Subbazinul Râmnicu Sărat, 673 Suprafața km²

TOTAL 4.513 km²

Flora Vrancea


Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini fitogeografice ținuturi din Orientul Îndepartat până la Oceanul Atlantic și din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc).

Fauna Vrancea


Fauna cinegetică este bogată (cocoșul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km.

Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascada Putnei, Râpa Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zabalei, Focul Viu de la Andreiașu, Dălhăuți, Lunca Siretului.

Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Siretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși clima este corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice este cultura viței de vie (9,95% din podgoriile României) și producția de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare județ viti – vinicol al țării, exportator în Europa, America și Japonia.

Lista orașelor din județul Vrancea Vrancea


* Focșani
* Adjud
* Mărășești
* Panciu
* Odobești

Comune Vrancea


* Andreiașu de Jos
* Bălești
* Bârsești
* Biliești
* Boghești
* Bolotești
* Bordești
* Broșteni
* Câmpineanca
* Câmpuri
* Cârligele
* Chiojdeni
* Ciorăști
* Corbița
* Cotești
* Dumbrăveni
* Dumitrești
* Fitionești
* Garoafa
* Golești
* Gologanu
* Gugești
* Gura Caliței
* Homocea
* Jariștea
* Jitia
* Măicănești
* Mera
* Milcovul
* Movilița
* Nănești
* Năruja
* Negrilești
* Nereju
* Obrejița
* Paltin
* Păulești
* Păunești
* Ploscuțeni
* Poiana Cristei
* Popești
* Pufești
* Răcoasa
* Răstoaca
* Reghiu
* Ruginești
* Sihlea
* Slobozia Bradului
* Slobozia Ciorăști
* Soveja
* Spulber
* Străoane
* Suraia
* Tâmboești
* Tănăsoaia
* Tătăranu
* Tulnici
* Țifești
* Urechești
* Valea Sării
* Vânători
* Vârteșcoiu
* Vidra
* Vintileasca
* Vizantea-Livezi
* Vrâncioaia
* Vulturu
 
 
Harta județului Vrancea
Harta judetului Vrancea
 
Hoteluri din Vrancea

Contribuie la dezvoltarea paginii judetului Vrancea

Cazare in Vrancea