Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Botoșani

Județ: Botoșani Site-uri utile:
Primaria Botoșani
Regiunea geografică: Moldova
Populație: 106 847 loc (locul 19)
Recensământ: 2005
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 170 m. (locul 64)
Atestare documentară: 1439 (locul 123)
Latitudine: 47 grade 45' 00"
Longitudine: 26 grade 39' 53"
Localități:
Primar: Cătălin Flutur, PD-L
 
Botoșani este reședința și cel mai mare oraș al județului Botoșani, Moldova, România. Are o populație de 119.132 locuitori. Este așezat în partea de sud - vest a județului Botoșani, pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Este menționat documentar în "Letopisețul Țării Moldovei" (1439), dar vechimea sa este mult mai mare. Totodată el este cunoscut în întreaga țară pentru personalitățile născute aici.

Istoric Botoșani


Istoria orașului Botoșani începe din vremuri îndepărtate, fiind menționat pentru prima dată în documente în anul 1439 (în "Letopisețul Țării Moldovei" al lui Grigore Ureche). Totuși, începutul de viață a Botoșaniului datează cu mult înaintea atestării documentare. Situat la confluența drumurilor care uneau principalele reședințe domnești ale Moldovei: Siret, Suceava, Hârlău și Iași, într-un punct de legătură favorabilă cu marile drumuri comerciale medievale europene, Botoșaniul a fost un târg cu rolul de principal centru de schimb și, concomitent, centru de meșteșugari.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Botoșani, la Drăgușeni, Mitoc, Rădăuți-Prut, Ștefănești, Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică și pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic. Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botoșanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerț înfloritor. Se pare că, începând cu secolul XV, dezvoltarea pe care o cunoaște comerțul aduce orașului venituri însemnate, iar prima pecete a orașului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.

Marii voievozi ai Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, înscriu numeroase prezențe la Botoșani, în județ păstrându-se și azi ctitoriile domnești: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) și Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Ștefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soția voievodului Petru Rareș: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).

Municipiul Botoșani își trage numele, potrivit unor cercetări, de la un boier pe nume "Botaș", care a trăit pe aceste meleaguri la începutul mileniului II. Numele familiei "Botaș" sau "Botășani" este pomenit în documente foarte vechi încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei. În ciuda succesiunii invaziilor, luptelor devastatoare și ocupațiilor străine, orașul așezat pe drumuri comerciale însemnate și în condiții naturale prielnice a avut o dezvoltare economică și socială înfloritoare secole de-a rândul.

Botoșaniul e un oraș care păstrează o structură subterană de târg, cu pivnițe boltite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind și locul de refugiu al populației în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcașuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum și zona de târg a orașului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.

Geografie Botoșani


Localizare Botoșani


Orașul Botoșani este situat în nord–estul României, în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga văii Siretului, în vest, și cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde către est. Dealurile din partea de vest a orașului fac parte din Podișul Sucevei – sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri ( Dealul Sulița), și cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest și nord-est. Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coastă și cel de câmpie colinară din est, exista un culoar depresionar (uluc) în care este așezat municipiul Botoșani.

Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafața de 4132 ha, și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud . Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (ușor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri.

Ape Botoșani


Rețeaua hidrografică a județului Botoșani este formată în principal de bazinul râului Prut și afluențiii acestuia, și într-o mică masură, de bazinul râului Siret, în nord-vestul județului. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafața județului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a județului. Repartiția pe bazine hidrografice se prezintă astfel:
B.H. Prut – 4382kmp; B.H. Siret – 603kmp . Densitatea medie a rețelei hidrografice permanente este destul de redusã 0,41/km/kmp; sursa principalã de alimentare (86 %) consituind-o precipitațile atmosferice; Există un numãr de 156 lacuri de acumulare, iazuri, pepiniere piscicole și eleștee din care 152 aparțin bazinului hidrografic Prut, iar 4 aparțin bazinului hidrografic Siret;
Pânza freaticã de micã adâncime, interceptatã între 2 și 15 m, are un potențial destul de scãzut, datoritã structurii litologice.

În ceea ce privește orașul Botoșani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei - 65 km) și Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în dreptul orașului Botoșani - 0.396 m3/s.
În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă de lacuri) și mai multe acumulări mici (gen iazuri). Printre cele mari, sunt de menționat următoarele lacuri:
*Cătămărești, pe râul Sitna, în suprafață de 164 ha - Irigații, Pescuit;
*Curtești, pe râul Dresleuca, în suprafață de 39 ha - Irigații, Pescuit;
*Dracșani, pe râul Sitna, în suprafață de 574 ha - Pescuit;
*Iaz Stăuceni

Floră și faună Botoșani


Vegetația naturală a zonei de est orașului Botoșani este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun.
În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui.
Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul.

Fauna este formată din căprioară, iepuri, vulpi.

Clima Botoșani


Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8-9 grade C), cu precipitații variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord-vest și sud-vest;

Populația Botoșani


Populația istorică Botoșani


În anul 1762 abatele Boscowicz menționează pentru orașul Botoșani 400 de case, ceea ce ar fi însemnat o populație de cel mult 4000 locuitori (A. Gorovei, op. cit., p.76). În anul 1768, abătându-se pe la Botoșani, baronul de Tott, agent diplomatic al Franței pe lângă hanul tătarilor, descrie localitatea ca pe „unul din orașele cele mai însemnate ale Moldovei”, apreciat pe atunci la 7000-8000 de locuitori (Al. Papadopol-Calimach, op. cit., p.24)
Prima statistică modernă efectuată după unirea principatelor (la 1859 în Moldova și 1861 în Muntenia), arată că Botoșanii ocupau locul al treilea între orașele României, depășit fiind doar de București (121 000 locuitori) și Iași (65 745 locuitori), Botoșanii având atunci 27 147 locuitori. Această situație pare să se fi menținut până la 1870, când orașul Botoșani ajunsese la 39 941 locuitori, fiind întrecut doar de București, Iași și Galați (V. Tufescu, Tradiții și perspective în dezvoltarea municipiului Botoșani, Botoșani - istorie și contemporaneitate, p. 12-13).
Populația Botoșanilor era în 2005 de 119.132 locuitori.

Structura pe etnii Botoșani


Împreună cu românii, aici au trăit și trăiesc și alte naționalități, cum ar fi rușii-lipoveni, evreii, armenii, grecii si țiganii. Marea majoritate a populației este de religie ortodoxă.

Primii locuitorii de alta etnie care au venit și s-au stabilit la Botoșani au fost armenii, încă din secolele XIV - XV. Așezați în apropierea centrului vechi ei își vor construi aici, ca semn al deplinei stabilități, două frumoase biserici și își vor ridica numeroase case si prăvălii. În anul 1809 colonia armeană avea 1640 membri, cuprinși într-un număr de 328 familii.

O comunitate evreiască a existat în Botoșani din secolul al XIV-lea. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea vin la Botoșani primii evrei din Polonia. Numărul lor a crescut după 1775 când Bucovina este anexată de imperiul Habsburgic, astfel încât, la 1781 comunitatea evreilor din oraș avea și un staroste. În secolul al XIX-lea prin sporul natural dar și în urma unor infiltrări de peste graniță, numărul evreilor cunoaște o puternică evoluție, astfel încât în anul 1899 aceștia reprezentau 51% din populația orașului. Înaintea primului război mondial evreii reprezentau totuși sub jumătate din populația orașului.

Un al treilea grup etnic stabilit la Botoșani este cel al lipovenilor. Originari din stepele Volgăi și Donului, aceștia au venit în Moldova la începutul secolului al XVIII-lea, în urma unui conflict cu patriarhul reformator al Rusiei, Nifon. În anul 1832 colonia lipoveană din Botoșani numără 58 de familii stabilite în Mahalaua Târgul Nou, unde aveau și o capelă. În anul 1853 capela a fost înlocuită cu o frumoasă biserică de zid.

Un grup etnic de o factură aparte așezat la Botoșani îl reprezintă țiganii. Originari din India, țiganii au ajuns în Moldova la începutul evului mediu. În Botoșani prima mențiune referitoare la o zona locuită de țigani apare în anul 1815. Ea se referea la "Țiganiile" din apropierea halelor de astăzi.

Structura confesională Botoșani


Administrație Botoșani


Primaria Botoșani Botoșani



Cătălin Mugurel Flutur - Primar al orașului Botoșani din 2004 (din partea PD-L, fost PNL)

Viceprimar: Romulus Eram(PNL)

Viceprimar: Florin Ioan Ghiorghiță(PD)

Telefon: 0231 511712; 0231 511713

Fax: 0231 531595

Adresa: Piața Revoluției nr. 1, 710236

E-mail: primaria@primariabt.ro

Web: www.primariabt.ro

Consiliul Local Botosani Botoșani



În ceea ce privește Consiliului Local, acesta este compus din 23 membri, împărțiți astfel: 2 - PD-L, 8 - PSD, 7 - PNL, 2 - PRM, 2 - PNG-CD și 2 - independenți.

Componența:

Alexa Cătălin Virgil,
Apetrei Traian,
Bărculeț Ana,
Brânzei Ioan,
Andronachi Viorica,
Chirilă Nicolina,
Costic Constantin,
Costin Volinaș,
Semenescu Nicolae,
Egner Florin Simion,
Epuraș Ovidiu,
Fasniuc Stelică,
Guraliuc Valentin,
Humelnicu Augustin Daniel,
Lazarec Elena,
Mihai Ștefan,
Murariu Aurel,
Negrescu Horia Alexandru Sorin,
Timofti Miluță,
Tupiluș Petre,
Țepoi Licica,
Vâzdoagă Gheorghe,
Zarug Manuela Ana

Orașe Înfrățite Botoșani


* Laval, Canada

Economie Botoșani


Primele informații documentare privind comerțul botoșănean cu târgurile din țările vecine datează din timpul domniei lui Petru Rareș (Șt. Dragomir, Contribuții privind dezvoltarea comerțului botoșănean din sec. al XVI-lea până la 1900, în „Studii și articole de istorie” IV, București, 1962, p. 6 și urm.). În 1889 la expoziția de la Paris „Prima societate a morilor cu aburi din Botoșani” a obținut „marea medalie de aur”, iar la expoziția din anul 1900 a fost apreciată cu „Marele premiu” (Buletinul C. C. I. Botoșani, nr. 44/1901, p. 1-2). În 1832 existau la Botoșani 63 de bresle. Datele referitoare la anul 1845 indică un procent de 30% din numărul familiilor botoșănene ca aparținând meșteșugarilor și peste 34% comercianților (Istoria României, III, p. 983). În 1890 a luat ființă o sucursală a B.N.R., în anul 1892 a fost înființată Societatea de economie Botoșani și în 1894 o sucursală a Băncii agricole, în forma unei societăți pe acțiuni (Șt. Dragomir, op. și loc. eit., p. 22; Buletinul C.C.I. Botoșani, nr. 46/1890, p. 1). Industria ușoară era reprezentată în Botoșani prin fabrica „Floridas”, înființată în 1907, în care lucrau 120 de muncitoare și care confecționa cămăși, și „Prima fabrică de ciorapi și ghetre”, înființată în 1904 la Botoșani, în care lucrau 50 de muncitori. În 1890 ia ființă „Prima fabrică română de reparat mașini agricole și de fontă”, proprietar L. Halmoc, având 21 de muncitori. În 1893 ia ființă atelierul mecanic F. Blaha, în care lucrau 18 muncitori. După primul război mondial se mai înființează la Botoșani fabrica „Hercules”, având ca obiect de activitate producția de lenjerie, fabrica „Aurora” (1923), care producea panglice de mătase și bumbac, fabrica de jucării „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înființează la Botoșani Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară (actuala FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții Botoșani. În 1965 intră în funcțiune fabrica de pâine aparținând Întreprinderii de morărit și panificație; în 1972 intră în funcțiune Întreprinderea de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară (I.U.P.S.); în 1976 Întreprinderea de șuruburi; în 1975 Întreprinderea „Electrocontact”; în 1977 Fabrica de izolatori electrici din sticlă, fiind prima unitate de acest gen din țară; tot în 1977 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoșani; în 1980 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc și Filatura de fire din melană din Botoșani.
In momentul de față (anul 2008) principala industrie a orașului Botoșani este in domeniul confecțiilor.

Transport Botoșani


Transporturi Externe Botoșani


Rutiere Botoșani


Botoșani este situat la intersecția drumurilor naționale 29B (Târgu Frumos-Dorohoi) și 29 (Suceava-Săveni), implicit pe traseul drumului european E58, ce leagă granița de nord-vest a țării, Halmeu, cu cea de est, nord-est, Sculeni. Astfel, orașul a fost din cele mai vechi timpuri o punte de legătură între România și zona Bucovinei și a Basarabiei de nord, și, de asemenea, cu Ucraina, Polonia și Rusia. Din punct de vedere turistic, de aici se poate ajunge cu ușurință la mănăstirile din zona Bucovinei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Putna), cât și la cele din județ, cum ar fi Vorona sau cele nemțene și ieșene. De asemenea, se poate ajunge ușor la Lacul de acumulare Stânca-Costești, cel mai mare lac de acumulare din țară, situat pe Prut, la granița cu Republica Moldova.
Autostrada A4, care va face legătura dintre Iași și Târgu Mureș, se va situa la 70 km distanță. Legătura de la Botoșani la traseul tronsonului Iași-Târgu Frumos-Târgu Neamț se va face pe E58.

Programul pentru autocarele care leagă orașul Botoșani de alte orașe:

Aeriene Botoșani


Cel mai apropiat aeroport este cel din Salcea-Suceava, aflat la 33 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Aeroportul Internațional Otopeni - București. În apropiere mai sunt Aeroportul Internațional Iași, care are curse regulate cu Viena, București și Timișoara, și Aeroportul Bacău care curse regulate cu orașe din Italia și Spania, îndeosebi Roma.

Feroviare Botoșani


Linia de cale ferata Veresti-Botosani a fost data in exploatare in anul 1871. Prin această linie, orașul Botoșani este legat la una din cele mai importante magistrale feroviare, București-Suceava-Vicsani.
De-a lungul timpului, s-au facut demersuri pentru realizarea unei conexiuni feroviare directe intre orasele Botosani si Iasi, astfel incat, in zona Botosani, transportul feroviar sa devina eficient din punct de vedere economic.
Un proiect care avea in vedere o cale ferata Iasi-Harlau-Botosani a fost materializat initial doar pe jumatate, pana la Harlau, apoi, in anii '80-'90, intre Harlau si Flamanzi, portiune care insa nu a fost finalizata, fiind azi in curs de degradare.
Un alt proiect care prevedea o legatura feroviara intre Botosani si statia Todireni de pe linia Iasi-Dorohoi a ramas doar in stadiul de lege aprobata de Parlament in perioada interbelica.

Transporturi Interne Botoșani


Autobuze, Maxi-Taxi și Tramvaie Botoșani


Municipiul beneficiază de străzi asfaltate, lungimea totală a acestora însumând 137 Km, din care 75 Km sunt modernizați, iar restul pietruiți. De asemenea beneficiază de două tronsoane de tramvai (traseele 101 și 102), finalizate în anul 1993, lungimea totală a rețelei de tramvai însumând 16 Km.

Transportul public de călători cu maxi-taxi este asigurat de microbuze cu o capacitate minimă de 12 locuri si se desfăsoară pe patru trasee:
* Traseul 1: B-ra Iasi - Calea Natională - Grivita - Alex. Donici - Împ. Traian - Uzinei - Calea Natională - F-ca Mobilă si retur.
* Traseul 2 : B-ra Curtesti - Bucovina - N. Iorga - Calea Natională - Marchian - bd. M. Eminescu - Sucevei - Calea Natională - Cătămărăsti (Avicola) si retur.
* Traseul 3 : B-ra Sulita - I. C. Brătianu - I. Pillat - Calea Natională - Marchian - bd. G. Enescu - bd. Primăverii- Sucevei - Uzinei - Aprodul Purice - Gară si retur.
* Traseul 4 : Bd. G. Enescu (inters. cu bd. Primăverii) - Bucovina - M. Kogălniceanu - bd. M. Eminescu - N. Iorga - I. Pillat - Victoriei - A. S. Puskin - Tulbureni si retur.

Program de functionare : între orele 0 00 - 24 00 .
În intervalul orar 22 00 - 6 00 se asigură o frecventă minimă în traseu de 1 autovehicul / 30 min. / pe sens de deplasare

Transportul public de călători cu tramvaie:
* "Traseul 101" - Fabrica de mobilă - Gară - Luceafărul
* "Traseul 102" - Fabrica de mobilă - Gară - Primăverii

Parcul actual este compus din 20 de vagoane Tatra T4D-MI, 3 vagoane Tatra T4D, 2 vagoane Tatra ZT4D aduse în 2001 si 2002 din Dresda și menținute în stare foarte bună.

Taxi Botoșani


Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani acoperă necesarul de transport neacoperit de transportul public.

Cultura Botoșani


Cu o viață culturală foarte bogată, municipiul Botoșani a dat de-a lungul anilor mari personalități ale științei și culturii, care și-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc și universal. Nume ca Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Georgeta Damian sau Octav Onicescu sunt repere majore în domenii diverse, multe dintre ele ținând deja de universalitate.

Edificii culturale Botoșani


* Casa Ceomac Cantemir (monument istoric de la 1800), sediul Fundației "Ștefan Luchian" Botoșani;
* Casa memorială "Nicolae Iorga", organizată în una din casele în care s-a născut și a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. Două încăperi ale casei sunt afectate unei expoziții foto-documentare și unei săli multifuncționale unde sunt expuse primele ediții ale operei lui Nicolae Iorga. În altă cameră este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziționată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior datând din ultimele decenii ale secolului trecut;

* Muzeul memorial "Octav Onicescu", înființat în octombrie 1995, adăpostește piese de mobilier care au aparținut matematicianului și filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărți din biblioteca personală, fotografii de familie, decorații, redând imaginea unor încăperi intime matematicianului;

* Muzeul județean (Secția de etnografie), clădirea este un valoros monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reprezentând casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat și deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifică cele mai importante elemente ale civilizației rurale a Botoșanilor: principalele ocupații (agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, apicultura), meșteșugurile tradiționale (torsul, cusutul, cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile și obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuință readuce în prezent ideea de viață tradițională, prin mobilier, obiecte de uz casnic și prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele tradiționale, măștile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu.

* Muzeul județean (Secția de istorie și arheologie), monument istoric a cărui clădire datează din anul 1913, prezintă în cele 17 săli de expoziție, dispuse la parter și etaj, cele mai semnificative momente ale evoluției zonei Botoșanilor din preistorie până în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat să descopere vestigii ale civilizației, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului și fierului. Sunt expuse unelte și arme din piatră șlefuită și os, ceramică pictată, figurine antropomorfe și zoomorfe, peceți ce au aparținut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoabă, etc. Reține atenția, în mod deosebit, cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni și reconstituit parțial.

* Galeriile de artă "Ștefan Luchian", reprezintă Secția de Artă a Muzeului Județean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoșănean, patrimoniu ce cuprinde lucrările artiștilor plastici Ștefan Luchian, Octav Băncilă, precum și a numeroși artiști plastici contemporani, lucrările unor renumiți graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai bună ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila și Dan Covătaru sau tapițeriile create de Cela Neamțu, Aspazia Burduja, și Ileana Balotă;

* Teatrul de Stat "Mihai Eminescu"; clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă parțial în timpul bombardamentelor din anul 1944 și refăcută ulterior în 1958 și în anii 90. Aici activează o talentată echipă de actori a căror evoluție remarcabilă a fost încununată în anul 2001 cu "Marele Premiu al Festivalului Internațional de Teatru" de la Piatra Neamț. Sala mare a teatrului găzduiește numeroase alte activități culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice susținute de către filarmonica de Stat din Botoșani.

* Teatrul de Păpuși "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botoșăneni, deosebit de apreciată atât în țara cât și în străinatate (laureată a Festivalului Internațional de Păpuși de la Silistra - Bulgaria în luna iunie 2001) a adoptat o manieră originală de prezentare a spectacolelor în cadrul manifestărilor publice organizate tot mai des la Botoșani. Reprezentațiile actorilor păpușari botoșăneni reprezintă o încântare pentru cei mai devotați spectatori: copiii. O dată la doi ani se organizează Gala Internațională a Recitalurilor Păpușerești, care prilejuiește întâlnirea la Botoșani a celor mai prestigioase colective de actori păpușari atât din țară cât și din străinătate;

* Filarmonica de Stat, clădirea filarmonicii denumită și Vila Ventura a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botoșani este recunoscută și în afara județului, artiștii fiind invitați în mod permanent să participe la diferite spectacole în țară și străinătate. Filarmonica botoșăneană este principalul organizator al manifestărilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestări care se bucură în fiecare an de prezența unor personalități din lumea artei și culturii românești;

* Ansamblul "Rapsozii Botoșanilor", instituție ce numără mai multe decenii de activitate, are în repertoriul său o multitudine de cântece populare moldovenești, romanțe, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezența unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache șamd. Artiștii ansamblului sunt recunoscuți pe plan național si internațional prin numeroasele premii câștigate;

* Inspectoratul pentru Cultură, instituție care pe plan local și-a asumat sarcini deosebite legate de manifestările omagiale dedicate personalităților botoșănene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu ș.a.) precum și în derularea de proiecte și programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoiului - Copălău, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândră grădină", Festivalul național de muzică folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbările pădurii" de la Vorona etc;

* Biblioteca Județeană "Mihai Eminescu", clădirea bibliotecii, cunoscută și sub numele de "Casa Moscovici", este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca deține un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume;

* Centrul Vechi este partea cea mai veche a orașului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri cu destinație comercială datând din secolele XVII - XVIII. Clădirile sunt dispuse sub formă de L, iar fațadele spre stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiționale, specifice acestui tip de construcții. Curțile interioare prezintă ordonanța clasică a caselor de târgoveți, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri susținute de console de lemn profilate.

O suita de vechi biserici domnesti :
*Biserica Uspenia - ctitorie a Doamnei Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș, in anul 1552. Aici a fost botezat Mihai Eminescu.
*Biserica "Sf. Gheorghe" - ctitorie a Doamnei Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș, datează din anul 1551.
*Biserica "Sf. Nicolae" (Popăuți)- ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din anul 1496; pictura interioară datează din secolul al XV-lea. Mănăstirea propriu zisă este înconjurată de ziduri la care se adaugă și un turn de veghe, acestea conferindu-i aspectul unei mici cetăți.

În Botoșani există numeroase alte construcții cu valoare arhitectonică deosebită, printre care menționăm: Casa Antipa, sfârșitul sec. XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, datează din jurul anului 1900, Clădirea Primăriei construită la sfârșitul secolului XVIII în stil eclectic de influență germană.

Personalități Botoșani


* "Auxențiu Vărzărescu" (ortografiat în latină "Oxendius Verzerescul", în armeană Օշենտիոս Վըրզարեան - "Oșendios Vărzarean", în maghiară "Verzár Oxendius") (n. 1655, Botoșani - d. 10 martie 1715, Viena), primul episcop catolic de rit armean de Gherla.
* "Grigore Alexandru Ghica" (n. 1807- d. 1867), a fost ultimul domn al Principatului Moldovei sub numele Grigore al V-lea Ghica.
*"Gheorghe Cuciureanu" (n. 1814, Botoșani - d. 10/22 ianuarie 1886, Iași), medic și om politic român, membru de onoare (din 1871) al Academiei Române.
* "Iosif Gheorghian" (n. 29 august 1829, Botoșani; d. 24 ianuarie 1909, București), cleric, care a deținut în două rânduri demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1886-1893, 1896-1909).
* Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București), cel mai mare poet roman, prozator și jurnalist.
* "Elie Radu" (n. 20 aprilie 1853, Botoșani - d. 10 octombrie 1931), inginer constructor de poduri și șosele, pedagog și academician român.
* "Sofia Nădejde" (n. 14 septembrie 1856, Botoșani - d. 11 iunie 1946, București), publicistă, prozatoare și autoare dramatică româncă. A fost soția lui Ioan Nădejde și sora pictorului Octav Băncilă.
* "Dimitrie Negreanu" (n. 25 octombrie 1858, Botoșani - d. 30 aprilie 1908, București), fizician român, membru corespondent al Academiei Române.
* Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoșani - d. 9 martie1944, București), biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român.
* Ștefan Luchian - (n. 1 februarie 1868, Ștefănești, Botoșani - d. 28 iunie 1916, București), pictor român, denumit "poetul plastic al florilor".
*"Simion Sanielevici" (n. 4 august 1870, Botoșani - d. 12 august 1963, Klagenfurt, Austria), academician român, de origine evreu, matematician, membru de onoare (1948) al Academiei Române.
* Nicolae Iorga (n. 17 ianuarie 1871, Botoșani - d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician.
* Octav Băncilă (n. 4 februarie 1872 - d. 3 aprilie 1944), pictor realist român și activist politic de stânga.
* George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni, Botoșani - d. 4 mai 1955, Paris), compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor. Este considerat cel mai important muzician român.
* "Barbu Lăzăreanu" (5 octombrie 1881, Botoșani - 19 ianuarie 1957, București), istoric literar, publicist, membru titular al Academiei Române (1948), doctor în filologie, a fost salvat în timpul deportării evreilor de Regina Mamă.
* "Gheorghe Avramescu" (n. 26 ianuarie 1884, Botoșani - d. 3 martie 1945 ? ) a fost un general de armată român, care s-a distins în luptele celui de-al doilea război mondial.
* "Mihail Sorbul" (Pseudonimul lui Mihail Smolski, n. 16 octombrie 1885, Botoșani - d. 20 decembrie 1966, București), dramaturg interbelic.
* "Constantin Gane" (n. 1885 - d. 1962), scriitor și istoric, asasinat de comuniști în închisoarea de la Adjud.
* Octav Onicescu (n. 20 august 1892, Botoșani - d. 19 august 1983, București) matematician, întemeietor al școlii românești de teoria probabilităților.
* "Ilarion Manoliu" (n. 16 octombrie 1895, Botoșani - d. 16 martie 1970, București) magistrat, primar al municipiului Brăila.
* "Dumitru Murărașu" (n. 26 noiembrie 1896, Botoșani - d. 19 octombrie 1984, București), critic și istoric literar român.
* Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Botoșani, d. 1988, București), lingvist, membru al Academiei Române.
* "Gheorghe O. Lupașcu" (n. 22 martie 1908, Botoșani - d. 19 noiembrie 1979, București), parazitolog român, membru corespondent al Academiei Române (din 1948).
* "Victor Tufescu" (n. 19 noiembrie/2 decembrie 1908, Botoșani - d. 2000), geograf român, membru titular (1992) al Academiei Române.
* "Max Blecher" (n. 8 septembrie 1909, Botoșani - d. 31 mai 1938, Roman), romancier român de origine evreiască.
* Părintele Cleopa (n. 10 aprilie 1912, com. Sulița, județul Botoșani; d. 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria) arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, renumit trăitor al credinței ortodoxe, scriitor și filosof.
* Patriarhul Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpașu (n. 7 februarie 1915, com. Tocileni, județul Botoșani; d. 30 iulie 2007, București) a fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007.
* "Lucien Goldmann" (n. 1913, București, crescut în Botoșani, d. 1970, Paris), filosof, critic literar și sociolog francez, de origine evreu-român. Profesor la EHESS în Paris, teoretician influent al marxismului.
* "Israil Bercovici" (n. 20 decembrie 1921, Botoșani - d. 15 februarie 1988), dramaturg evreu, de origine română, om de teatru și traducător.
* "Isidore Isou" (pseudonimul lui Jean-Isidore Goldstein)(n. 1925, Botoșani - d. 28 iulie2007), scriitor și poet francez de origine română, părintele letrismului - un curent literar formalist care consideră că esența poeziei constă în expresivitatea sunetelor îmbinate eufonic arbitrar.
* "Vasile Ionel" (n. 22 martie 1927, Botoșani), general de armată român, care a îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1989-1991).
* "Maria Baciu" (n. 4 martie 1942, Todireni, Botoșani), poetă română. Membră a Uniunii Scriitorilor din România.
* Mihai Mălaimare (n. 27 august 1950, Botoșani), actor Teatrul Național București 1973 – 1990; Inițiator si director al Teatrului Masca București din 1990.
* "Renate Weber" (n. 3 august 1955, Botoșani), juristă, fost consilier al președintelui Traian Băsescu pe probleme juridice. Europarlamentar din partea PNL.
* "Georgeta Damian" (n. 14 aprilie1976, Botoșani), canotoare româncă, cvadruplă laureată cu aur la Sydney 2000 și Atena 2004.
* "Raluca Turcan" (n. 2 aprilie 1976, Botoșani), politician român, deputat de Sibiu în Parlamentul României.

Sport Botoșani


Fotbal Botoșani


Orașul Botoșani este reprezentat în fotbal de echipa FC Botoșani.

Istoria Fotbal Club Botosani

Anii 80

În vara anului 1979, CS Botoșani a promovat în Divizia B, și la finele sezonului 1979/1980 echipa s-a clasat pe cel mai bun loc din istorie (locul 2); această poziție nu a mai fost obtinută de nici o echipa din Botoșani până în acest moment. Dupa această performanță, echipa s-a aflat într-un declin, sezoanele urmatoare, situându-se la mijlocul clasamentului în Divizia B.

CS Botoșani a rămas în Divizia B pentru 11 sezoane, cele mai multe sezoane petrecute în această ligă de o echipa din Botoșani, iar la sfârșitul sezonului 1989/1990 CS Botoșani a retrogradat în Divizia C.

Istoria recentă

Noul club FC BOTOȘANI a fost fondat în anul 2001 și este în acest moment singurul club din Botoșani care joacă in Divizia B.

Prima participare a acestui club în Divizia C, Seria 1, sezonul 2001-2002 a dus la ocuparea unui onorabil loc doi la finalul campionatului. Următorul sezon, 2002-2003 FC BOTOȘANI se clasează pe locul 6 iar în sezonul 2003-2004 clubul botoșănean reușește să promoveze în Divizia B după ce a depășit cu un singur punct în clasament echipa FCM Bacău 2. În 2005 Valeriu Iftime, președintele Consiliului de Administrație, a preluat clubul dupa exemplul francez…În acest fel, prima echipă joacă în Liga a ll-a și a doua echipa în Liga a lV-a. De asemenea, clubul dispune de un Centru de Copii și Juniori care să asigure viitorul primei echipe.

Sezoanele în Divizia B

FC BOTOȘANI a participat, până acum, la trei sezoane de Liga a ll-a. În primul sezon (2004-2005) echipa a terminat pe locul 8, în sezonul următor (2005-2006) echipa a terminat pe locul 4, iar în al treilea (2006-2007) echipa a terminat pe locul 11. Începând cu sezonul 2005-2006, meciurile echipei sunt transmise în direct la radio. Pentru prima oară în Botoșani, meciurile echipei sunt transmise de la Radio AS indiferent unde joacă echipa.

Deasemenea, numeroase meciuri ale echipei FC Botoșani sunt prezentate la postul de televiziune Sport.RO.

Culori

Culorile echipei FC BOTOȘANI sunt roșu, alb și albastru.

Stadion

Echipa joacă meciurile de acasă pe stadionul “Municipal”, cu o capacitate de 12.000 de locuri, stadion situat în centrul orașului.

Suporteri

Suporterii sunt organizați sub numele de BT Pride.
 
 
Stema orașului Botoșani
Stema orasului Botoșani
 
Amplasarea orașului Botoșani în cadrul României
Amplasarea orasului Botoșani in cadrul Romaniei
 
Poziția orașului Botoșani în cadrul județului Botoșani
Pozitia orasului Botoșani in cadrul judetului Botoșani
 
Harta rutieră a orașului Botoșani


Hoteluri din Botoșani

Vedere din satelit a orașului Botoșani


Cazare in Botoșani

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Botoșani