Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Bistrița

Județ: Bistrița-Năsăud Site-uri utile:
Primaria Bistrița
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 75 076 loc (locul 28)
Recensământ: 2002
Suprafață: 145 km2 (locul 42)
Densitate: 560 loc/km2 (locul 45)
Altitudine: 356 m. (locul 111)
Atestare documentară: 1264 (locul 37)
Latitudine: 47 grade 08' 00"
Longitudine: 24 grade 29' 00"
Localități: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătinița, Unirea, Viișoara
Primar: Ovidiu Crețu,, PSD
 
Bistrița (germană: "Bistritz", maghiară: "Beszterce") este reședința județului Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, și cel mai mare oraș din acest județ, cu o populație de 86.109 locuitori (2002).

Așezare Bistrița


Municipiul Bistrița este situat în partea de nord-est a Podișului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriței și este străbătut de râul Bistrița. Principala cale de acces este drumul european E58 (DN17) care face legătura între Transilvania și Moldova. Municipiul este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47°10' latitudine nordică și 24°30' longitudine estică. Bistrița este înconjurată de coline acoperite cu întinse livezi. Ocupă o suprafață de 14.547 ha, împreună cu cele șase localități componente: Unirea (5 km), Slătinița (10 km), Ghinda (8km), Viișoara (5 km), Sigmir (6 km), Sărata (10 km).

Localitățile limitrofe sunt:

*Dumitra (N)
*Tărpiu (NV)
*Șieu-Măgheruș (SV)
*Mărișelu (S)
*Jelna (SE)
*Livezile (NE)

Relieful Bistrița


Municipiul Bistrița este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriței. Suprafata pe care se află este o regiune mai coborată cunoscută ca "Depresiunea Bistriței". Această depresiune este deschisă la sud-vest și nord-est, iar înspre nord și sud este marginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriței (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoș, Jelnei, Codrișor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistriței este de origine eroziv-acumulativă. Este strabatută de râul Bistrița care izvorăște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primeste doi afluenti cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârăul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traverseaza localitatea Viișoara, trece pe la marginea localitații Sărata și se varsă în râul Șieu.

Clima Bistrița


Clima Bistriței este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile mai puțin uscate și relativ reci. Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care este amplasat municipiul Bistrița, precum și de urbanistica sa care crează microclimatul specific Bistriței.
Astfel:
*temperatura medie multianuală este de 8,3°C,
iar temperaturile extreme absolute au fost de:
*37,6°C, înregistrată la 16 august 1952 (maxima absolută) și de
*-33,8°C, înregistrată la data de 18 ianuarie 1963 (minima absolută).
Luna cea mai rece este:
*ianuarie cu o medie multianuală de -4.7°C, iar
cea mai caldă:
*iulie, media fiind de 18,9°C.


Demografie Bistrița


În anul 1930 populația orașului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ș.a.

Din punct de vedere confesional populația Bistriței era alcătuită în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a.

În prezent orașul are o populație de 82.400 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,2%), urmați de maghiari (6%) și țigani (3,6%). Populația de etnie germană a scăzut foarte mult (în urma emigrărilor masive spre Germania), ajungând la numai 0,2%.

Istorie Bistrița


Prima colonizare a zonei de către sași a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiată localitatea "Nösen", regiunea din jur fiind denumită Nösnerland.

Localitatea a fost atestată documentar din anul 1241, primind drepturi orășenești de la 1353. A fost un important centru comercial medieval, fiind una din cele 7 cetăți ale Transilvaniei ("Siebenbürgen").

După 1944 populația germană (săsească) a orașului a fost deportată în Rusia. De acolo sașii au preferat să emigreze în Germania sau în Austria. Puțini s-au întors pe meleagurile natale. Dintre cei întorși, cei mai mulți au emigrat după anul 1989.

Personalități Bistrița




*Andrei Mureșanu - poet și autor al Imnului de Stat, Deșteaptă-te, române!,
*Memorandiști din Bistrița-Năsăud:
** Gavril Tripon - președinte al Senatului Național Român la 1918;
** Gavrilă Manu, (Bistrița)
** Gherasim Domide (Rodna), în perioada 1901-1909 protopop greco-catolic al Bistriței.
*Laurențiu Oanea - secretar al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia,
*Gheorghe Matheiu - a inființat prima tipografie românească din Bistrița
*Arnold Graffi (1910-2006) - oncolog
*Otto Dahinten - arhitect
*Stefania Peter (Botcariu) - schioare fondistă
*Gelu Vlașin - poet și jurnalist
*Gabriela Szabó - atletă
*Viorel Moldovan - fotbalist

Media locală Bistrița


*Radio Transilvania Bistrița
*Mesagerul
*Răsunetul
*Bistrițeanul.ro

Atracții turistice Bistrița


Monumente de arhitectură:

*Cetatea Bistriței (secolele XV-XVI) din care se păstrează Turnul Dogarilor și câteva fragmente de ziduri.
*Sugălete – complex din 13 clădiri datând din secolele XV-XVI, cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania. Sugăletele sunt formate din mai multe clădiri etajate, legate între ele prin niște intrări spațioase ce formează o galerie cu 20 de bolți ce se sprijină pe 21 de pilaștri.
*Casa Argintarului – monument de arhitectură de la începutul Renașterii.
*Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida – monument de arhitectură de la începutul Renașterii. Cea mai veche clădire din Bistrița.
*Palatul Culturii, Bistrița
*Colegiul Național ˝Liviu Rebreanu˝
*Colegiul Național ˝Andrei Mureșanu˝
*Banca Națională, Bistrița
*Clădirea Poștei Vechi, Bistrița

Lăcașe de cult:

*Biserica Evanghelică a fost construită inițial în stil romanic, fiind extinsă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stil gotic. Turnul bisericii a fost ridicat între anii 1487 și 1519. Are o înălțime de 75 m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice din Transilvania.
*Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - fosta biserică a mănăstirii minorite, fostă greco-catolică, este de stil gotic timpuriu (1270-1280), cu influențe cisterciene. Din 1948 este folosită de o parohie ortodoxă română. Din 1990 este revendicată ca biserică protopopială de către BRU.
*Catedrala Ortodoxă
*Biserica Greco-Catolică
*Biserica Catolică
*Biserica Reformată
*Sinagoga, Bistrița

Muzee și expoziții:

*Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița
*Muzeul de sub poartă, Livezile
*Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
*Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
*Galeria Arcade 24
*Sala de expoziții ˝George Coșbuc˝

Obiective memoriale:

*Cimitirul eroilor români, germani și maghiari căzuți în Primul Război Mondial este amplasat în incinta cimitirului românesc din municipiul Bistrița. În cadrul acestuia sunt înhumați 121 de eroi, în morminte individuale, iar ca însemne de căpătâi au câte o cruce din beton. În cimitir se află și două monumente comemorative: un obelisc și un altar, ambele realizate din beton și piatră. Pe fațada obeliscului este un înscris comemorativ: „Construit de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central, cu concursul Comitetului Județean Bistrița, în frunte cu autoritățile militare și civile. 1937 / Aici odihnesc ostașii căzuți la datorie pe aceste locuri în războiul 1916-1919“. Pe fațada celui de-al doilea monument scrie în limba română: „Eroilor din 1914-1918“. Același înscris, dar în limbile germană și maghiară, este pe fețele II și III, în timp ce pe fața a IV-a sunt inscripționate numele celor 121 de eroi.

Orașe înfrățite Bistrița


* L'Aquila, Italia
* Besançon, Franța (1997)
* Zielona Góra, Polonia (2001)
* Columbus, Georgia, United States (2003)
* Herzogenrath, Germania (2005)
 
Căutare oraș în Bistrița-Năsăud:

 
 
Stema orașului Bistrița
Stema orasului Bistrița
 
Harta rutieră a orașului Bistrița


Hoteluri din Bistrița

Vedere din satelit a orașului Bistrița


Cazare in Bistrița

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Bistrița