Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Giurgiu

Județ: Giurgiu Site-uri utile:
Primaria Giurgiu
Regiunea geografică: Muntenia
Populație: 61 353 loc (locul 34)
Recensământ: 2002
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 25 m. (locul 7)
Atestare documentară: 1394 (locul 101)
Latitudine: 43 grade 54' 03"
Longitudine: 25 grade 58' 26"
Localități:
Primar:
 
Giurgiu (bulgară: "Giurgevo"("Гюргево"), turcă: "Yergöğü") este reședința și cel mai mare oraș al județului Giurgiu, Muntenia, România. Este un port fluvial important și un punct de frontieră cu Bulgaria. Are o populație de 73.586 locuitori (2002).

Geografie Giurgiu


Giurgiu se situează în extremitatea sudică a României ,pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasă, la 65 km sud de capitala București,formand o Euroregiune cu orasul vecin, bulgar, Russe (Pyce).
Orasul se intinde atat in Campia Burnazului cat si in Lunca Dunarii, solul fiind nisipos.
Amplasat la intersectia coridorului Pan-European 9 fluvial si coridorul Pan-European 7 auto.

Istorie Giurgiu


Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-565) a construit aici orașul "Theodorapolis".

S-a propagat până în zilele noastre, ipoteza că orașul Giurigiu ar fi fost fondat de genovezi și numit după sfântul protector al Genovei ("San Giorgio"). Această credință apărută în secolul al XIX-lea, deși larg difuzată, a fost respinsa ulterior de specialiși și ea nu mai constituie astăzi o ipoteză de lucru valabilă .

Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu este în documentul "Codex Latinus Parisinus" de la începutul secolului al XV-lea, sub forma "Zorio". Mențiunea alăturată: "loc pustiu" sugerează distrugerea cetății în timpul campaniei otomane din 1394 împotriva lui Mircea cel Bătrân.

În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul ""Yergöğü"".

Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în încercările lui Mihai Viteazu de a stăvili atacurile turcești, iar mai apoi în războaiele ruso-turce. În 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile și fortificațiile au fost complet distruse, astfel că singura apărare care-i mai rămânea era castelul amplsat pe insula Slobozia, legată de țărm cu un pod.

Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între București și Giurgiu, stația de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Vlașca.

Între 1952-1954, regimul comunist, spjinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau "Podul Prieteniei"), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Obiectiv memorial Giurgiu


"Mausoleul Eroilor". Mausoleul a fost construit între anii 1926-1934 din inițiativa filialei Societății „Cultul Eroilor“ din orașul Giurgiu, după un plan al arhitectului State Baloșin. El este situat pe locul fostului cimitir al eroilor, aflat în parcul spitalului. În mausoleu sunt înhumate osemintele a 632 de eroi, dintre care 350 eroi români (identificați), 69 eroi germani (identificați) și 213 eroi (necunoscuți) decedați la Giurgiu, Naipu, Prunaru și Bălăria sau în prizonierat în Bulgaria. Mausoleul este inscris la pozitia nr. 251, având codul GR-II-m-B-14877.02, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314 / 8 iulie 2004.

Demografie Giurgiu


Conform recensământului din 2002, populația Giurgiului era de 69.345 locuitori, dintre care:

Români: 66,241
Maghiari: 40
Romi (Țigani): 2,964
Ucraineni: 1
Germani: 12
Ruși-lipoveni: 6
Turci: 12
Tătari: 2
Sârbi: 3
Bulgari: 3
Greci: 7
Evrei: 1
Italieni: 7
Armeni: 2
Alta etnie: 13
Etnie nedeclarată: 31

Total: 69,345


Structura populației dupā limba maternă

Română: 68,248
Maghiară: 31
Rromanes (Țigănească): 982
Ucraineană: 1
Germană: 12
Rusă-Lipoveană: 2
Turcă: 12
Tătară: 2
Sârbă: 3
Greacă: 6
Cehă: 1
Italiană: 7
Armeană: 1
Alta limbă maternă: 7
Limbă maternă nedeclarată: 30

Total: 69,345


Structura populației dupā religie

Ortodoxă: 68,100
Romano-catolică: 314
Reformată: 34
Penticostală: 95
Greco-catolică: 50
Baptistă: 49
Adventistă: 287
Musulmană: 25
Unitariană: 1
Creștină după Evanghelie: 149
Creștină de rit vechi: 10
Evanghelică lutherană
sinodo-presbiteriană: 7
Evanghelică: 22
Evanghelică de
confesiune augustană: 6
Mozaică: 2
Altă religie: 117
Fără religie: 19
Atei: 27
Religie nedeclarată: 31

Total: 69,345



Structura populației pe sexe si vârste

0-14 ani, barbați: 5,896
0-14 ani, femei: 5,566

15-59 ani, barbați: 23,735
15-59 ani, femei: 23,913

60+ ani, barbați: 4,323
60+ ani, femei: 5,912

Total: 69,345

Economie Giurgiu


În economia județului Giurgiu se disting ca activități cu pondere semnificativă, agricultura, industria și comerțul.

În cadrul industriei județului reprezentative sunt: industria alimentară, a băuturilor și tutunului, producția de energie electrică și termică, captarea, tratarea și distribuția apei, extracția petrolului și gazelor naturale, industria textilă și a confecțiilor din textile.

În anul 1996 a luat ființă Regia autonomă “Zona Liberă “ Giurgiu amplasată în partea de sud-est a municipiului Giurgiu, pe o suprafață de 163.54 ha, care s-a transformat începând cu 01.06.2004 în societate comercială pe acțiuni.Înființarea Zonei Libere Giurgiu a creat posibilități noi pentru dezvoltarea tuturor activităților economice.
Facilitățile oferite de Zona Liberă atrag interesul investitorilor români și străini, care prin concesionarea și închirierea de spații desfășoară activități de producție, comerț și servicii.
Important centru de tranzit rutier, feroviar și fluvial.

Orașe înfrățite Giurgiu


* Peshkopi, Albania (din 1994)
* Ruse, Bulgaria (din 1997)
* Peristeri, Grecia (2000)
* Dunaujvaros, Ungaria (2000)
* Inegol, Turcia (2003)
* Izmail, Turcia (2003)
* Edirne, Turcia (2005)
* Ramat Gan, Israel, (2006)
* Ramat Gan, Israel, (2006)

Personalități Giurgiu


*Tudor Vianu (1898-1964), critic, istoric literar, poet, filosof și traducător.
*Ioan A. Bassarabescu (1870-1952), scriitor, membru corespondent al Academiei Române.
 
Căutare oraș în Giurgiu:

 
 
Stema orașului Giurgiu
Stema orasului Giurgiu
 
Harta rutieră a orașului Giurgiu


Hoteluri din Giurgiu

Vedere din satelit a orașului Giurgiu


Cazare in Giurgiu

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Giurgiu