Tăşnad este un oraş în judeţul Satu Mare, Transilvania, România. Are o populaţie de 9.649 locuitori.

Descoperirile arheologice validate de mărturii istorice demonstrează vechimea şi continuitatea vieţuirii umane pe actuala vatră a Tăşnadului, din neolitic până în zilele noastre. Localitatea a primit statutul de oraş în anul 1968, iar în prezent are o populaţie de 10.000 locuitori. Obiective turistice: Catedrala Ortodoxă, Biserica Romano Catolică, Muzeul Orăşenesc amplasat într-o cladire din sec. al XVIII-lea, monument istoric.

Tăşnadul, datorită bogăţiilor sale (zăcăminte hidrominerale cu caracteristici termale, cu temperatura apei de 72⁰C) este şi staţiune balneoclimaterică de interes judetean, dispunând de un ştrand termal, microbaza de tratament şi alte amenajări specifice.

Populaţia Tăşnad

Numărul de locuitori ai localităţii Tăşnad, în urma recensământului din anul 2002, este de 9669 de locuitori.

Suprafaţa administrativ-teritorială a localităţii este de 9660 ha.

Clima Tăşnad

Climatul temperat, cu o temperatură medie anuală între 9 - 10 °C. Luna cea mai rece -ianuarie, iar luna cu temperaturile cele mai ridicate - iulie. Umezeala relativă a aerului prezintă valori medii anuale cuprinse între 78% şi 80%. Cantităţile medii anuale de precipitaţii se menţin între 550 - 650 mm. Viteza medie anuală a vântului: 2,6 - 3,5 m/s.
Altitudinea faţă de nivelul mării: între 134 m (satul Valea Morii) - 220 m (colina pe care este amplasat oraşul).

Ape Tăşnad

Reţeaua hidrografică este alcătuită din: Valea Cehalului (18,8 km), cu afluenţii: Valea Neagră (3,7 km), Valea Raţului (3,7 km), Valea Ciripicea (9,7 km); Pârâul Micăului (5,2 km) şi Valea Checheţ (16,3 km). Debitul acestor cursuri de apă este variabil, puternic primăvara, la topirea zăpezilor şi aproape de secare, în perioada lunilor de vară. În zona sud-vestică a oraşului sunt amenajate două lacuri de baraj, pentru regularizarea apelor provenite din viituri, lacul din amonte având o suprafaţă de 9515 mp, iar cel din aval 8419 mp.

Economia Tăşnad

Economia este reprezentată, în principal, de turism (pensiuni agroturistice, hoteluri, moteluri, campinguri), agricultură (culturi agricole şi zootehnie), industrie (construcţii metalice pentru industria chimică, prelucrarea lemnului), comerţ (desfacerea bunurilor de consum, a celor de folosinţă îndelungată) şi servicii (utilităţi publice, telecomunicaţii, bănci).

Staţiunea Tăşnad Tăşnad

În anul 2000, prin Hotãrârea Guvernului nr. 417, oraşul Tăşnad a fost atestat ca staţiune turisticã de interes local. Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un important zãcãmânt hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puţ de captare a apei termale, la o adâncime de 1.354 m (sonda 4.715). www.tasnad.com, www.statiuneatasnad.ro. În „Zona de Agrement” a oraşului funcţionează, încă din anul 1978, Ştrandul termal, locaţie care atrage, în fiecare an, zeci de mii de turişti din judeţul Satu Mare şi din judeţele învecinate (Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj), precum şi turişti străini.

Muzeul Orăşenesc Tăşnad Tăşnad

Amenajat în anul 1978, într-un vechi conac nobiliar “Castelul Cserey Fischer”, reconstruit în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea (1771), Muzeul Orăşenesc Tăşnad cuprinde 4 săli expoziţionale, grupate pe două secţii: arheologie şi istorie locală; etnografie. Reorganizat în anul 1995, muzeul prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale din zona Tăşnadului, marturii ale evoluţiei istorice, predominând aspectele creativitaţii de tip tradiţional.
Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenţei unor ateliere meşteşugăreşti complexe. În acest sens, sălile expoziţionale sunt structurate pe ideea prezentării principalelor ocupaţii şi meşteşuguri practicate în zonă, aducând astfel în faţa privitorului înţelepciunea şi îndemânarea arhaică, simţul formelor şi culorilor, ingeniozitatea şi măiestria meşterului ţăran.
Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă oraşului Tăşnad şi cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte şi documente din epoca feudală şi epoca moderna întregesc colecţia de istorie. Regiunea etnografică a Tăşnadului este parte componentă a zonei de “Codru”, având pe lângă particularitaţile proprii, şi elemente etnoculturale specifice Sătmarului şi Sălajului. Expozitia de etnografie pune în evidenţă principalele aspecte ale culturii materiale si spirituale specifice Tăşnadului. În circuitul expoziţional este inclusă şi o sală de expoziţii temporare, care reprezintă un cadru optim de prezentare a celor mai semnificative aspecte din istoria şi cultura oraşului şi a judeţului. Expoziţia de etnografie cuprinde o gama variată de obiecte din ceramică de uz gospodăresc şi ceramică decorativă, produse în centrele de olărit din Tăşnad, Vama, Baita, Cehu Silvaniei, unelte agricole tradiţionale, unelte folosite în atelierele meşteşugăreşti, specializate în prelucrarea lemnului, a fierului şi a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tăşnadului a produs valori artistice de un remarcabil bun gust şi rafinament. Prin varietatea obiectelor expuse (ştergare, aşternuturi de pat, feţe de masă, feţe de pernă, costume populare tradiţionale), prin gama larga de motive decorative utilizate în ornamentarea acestora, colecţia de textile a muzeului este purtatoarea unor creaţii artistice deosebit de valoroase şi originale.

TURISM ÎN TĂŞNAD Tăşnad

Hippocrates, Parintele medicinii a fost primul care a declarat: “Natura este medicul bolilor noastre”.
Mama Natură a fost generoasă cu Tăşnadul datorită în special bogăţiei apelor geo-termale care, deşi e puţin cunoscută, e una dintre cele mai mari din regiune.
Situat în nord-vestul României, în partea sudicã a judeţului Satu Mare, Tãşnadul, ca aşezare urbanã, a fost întemeiat ca urmare a unei evoluţii îndelungate. Descoperirile arheologice din zonã, validate de mărturii istorice, demonstreazã vechimea şi continuitatea vieţuirii umane pe actuala vatră a Tăşnadului din neolitic şi pânã în zilele noastre. Învestigând trecutul, existenţa în timp şi dezvoltarea oraşului, aflãm cã prima consemnare documentarã despre Tăşnad este fãcutã în anul 1021, de cãtre "Nicolaus Mester Tasnadi plebanus", iar cel de-al doilea document, emis la data de 6 mai 1246, evidenţiazã localitatea Tăşnad ca fiind moşie episcopalã aparţinând comitatului Solnoc.

Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un important zăcământ hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puţ de captare a apei termale, la o adâncime de 1.354 m (sonda 4.715).
În „Zona de Agrement” a oraşului funcţionează, încă din anul 1978, Ştrandul termal,

Apa termală, care are o temperatură de suprafaţă de 72ºC şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) şi sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului. Aceste calităţi o recomandă pentru utilizarea în cura externă, în afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, afecţiuni neurologice periferice cronice, afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecţiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar şi pentru băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice sau, pur şi simplu, agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer şi soare.

Biserica Reformată, Tăşnad

Biserica Reformată, monument istoric, construită în anul 1476, în perioada în care episcop era Vingradi Gerep Laszlo, rudă cu regele Matei Corvin. Biserica, realizată în stilul gotic târziu, are numeroase elemente de construcţie şi obiecte de cult valoroase, fiind renovată de mai multe ori (o renovare generală s-a făcut în 1776) păstrându-se dimensiunile şi stilul iniţial; Turnul a fost construit între anil 1814-1821 în stil baroc nou. Potrul cel mai vechi este din 1631. Clopotul mic s-a turnal în 1796, fiind înlocuit în 1843. Clopotul mare s-a turnal in 1836 şi a fost înlocuit în 1923

Biserica Ortodoxă Tăşnad

A fost construită în anul 1988, pe locul vechii biserici. Are planul in formă de cruce, interiorul cu boltă. Fresca este pictată în stil neobizantin. Clopolul mare a fost turnat în anul 1896 iar clopotul mic în 1918.

Biserica Catolica Tăşnad

Reconstruită în anul 1903, are înalţimea turnului de 42 m.
Altarele au fost confecţionate în Budapesta. Statuile sculptate în lemn sunt lucrate în Tirolia şi Moravia (1913-1917). Parohia are trei capele: Capela Sf. Ana (1823), Capela St. Antoniu (1908) si Capela Sf.loan(1829).

Biserica Greco-Catolica Tăşnad

Ridicată în anul 1996. Linia arhitectonică are ca idee de creaţie triunghiul, figura ce în simbolistica creştină reprezintă Sf. Treime. Fiecare latură reprezintă o persoană divină: Tatăl, Fiul şi Sf.Spirit. La subsol este amenajat un amfiteatru destinat programului
tinerilor creştini.

În comuna Săcăşeni se poate vizita "Conacul boieresc" iar în satul Sarauad Casa Memoriala Grigore Maior(Episcop Greco-Catolic membru al Şcolii Ardelene)

Judeţul Satu Mare oferă pasionaţilor de istorie mai multe locaţii ce pot fi vizitate printre care se numară şi localitatea Ardud. Aşezarea este atestată documentar din anul 1215, sub forma Herdeud.. Cetatea Ardud, construită în sec. al XV-lea, de plan poligonal cu bastioane de colţ , a fost una dintre cele mai puternice cetăţi seniorale din nordul Transilvaniei fiind construită de voievodul Bartolomeu Dragfi, ruda lui Ştefan cel Mare.
De asemenea în Ardud se poate vizita biserica Romano-Catolică, construita în 1482 şi refăcută în 1860 şi 1959 în stil gotic.

Acas îşi aşteaptă vizitatorii cu ştrandul cu apă termală şi biserica reformată (monument din secolul al XIII-lea),

Ady Endre este unul dintre cei mai mari poeţi din literatura maghiara. Este un poet simbolist, primul care rupe legăturile cu stilurile vechi, creând un stil modern. Poezia sa a fost influenţată de Baudelaire şi Verlaine.
Casa memorială se poate vizita în satul care-i poartă numele aflat la 6 km de Comuna Cauas.
Carei este şi el un punct turistic demn de vizitat. Cunoscut înca din 1320, sub denumirea de "Villa Karul", oraşul se mândreşte cu splendidul castel Karoly (astăzi muzeu), construit în anul 1794 în parcul oraşului şi foarte bine conservat.
Tot aici se află "Monumentul Ostaşului Român", operă a marelui sculptor Vida Geza, născut pe aceste meleaguri. Se mai păstrează, spre încântarea turiştilor, vechi case medievale, sedii ale breslelor meşteşugăreşti, ateliere de ceramică şi artizanat.
Alte repere pentru amatorii de turism: Muzeul Şvăbesc din Petresti, Muzeul Maghiar din Bogdand, Muzeul Moţilor din Scărişoara, Biserica din lemn de la Soconzel, rezervaţia dacilor liberi de la Mediesu Aurit, rezervaţia arheologică Bobold-Carei..