Prezentarea judeţului
Iaşi
|
Regiunea geografică: |
Moldova |
|
|
Resedinţă de judeţ: |
Iaşi |
|
Populaţie: |
824 083 loc (locul 2) |
|
Recensământ: |
anul 2004 |
|
Suprafaţa: |
5 476 km2 (locul 23) |
|
Densitate: |
150 loc/km2 (locul 3) |
|
Abreviere: |
IS |
|
Preşedinte Consiliu Judeţean: |
Constantin Simirad(PSD) |
|
Prefectul judeţului:
|
Marius Bodea |
Iaşi este un judeţ în Moldova, cu reşedinţa în oraşul Iaşi (populaţie 320,888). Iaşi îşi trage numele de la vechiul trib al iazigilor.
Vecini Iaşi *Republica Moldova la est - Raionul Ungheni, hotar pe Prut. *Judeţul Neamţ la vest. *Judeţul Botoşani la nord. * Judeţul Suceava în nord-vest. *Judeţul Vaslui la sud.
Demografia Iaşi În urma datelor publicate în anuarul statistic din 2006, Judeţul Iaşi avea o populaţie de 824 083, fiind al doilea judeţ ca număr de locuitori din România, după Bucureşti depăşind şi judeţul Prahova, cu o densitate a populaţiei de 150,5/km². Populaţia aproape s-a dublat în ultimii şaizeci de ani.
Peste 98% dintre locuitori sunt români; există de asemenea comunităţi de rromi. Majoritatea populaţiei este formată din ortodocşi, însă există şi o comunitate semnificativă de catolici (cca. 5%, în Iaşi şi în partea de vest a judeţului), precum şi mici grupuri de protestanţi.
Geografia Iaşi Suprafaţa totală a judeţului este de 5 476 km².
Judeţul se află situat pe o câmpie între râurile Siret şi râul Prut. De asemenea, râul Jijia traversează judeţul, iar oraşul Iaşi se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podişului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, judeţul este traversat de Culoarul Siretului şi de ultimele fragmente ale Podişului Fălticenilor şi, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri.
Economia Iaşi Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură. Industria există doar în oraşe.
Ramurile industriale predominante sunt: *industria chimică. *industria farmaceutică. *industria metalurgică şi de utilaje grele. *industria textilă. *industria alimentară.
Industria uşoară: Din 2005 până în 2008, numărul angajaţilor din domeniul confecţiilor a scăzut cu 50%, ajungând la 15 mii de persoane. Cei mai multi angajaţi sunt în confecţii, aproximativ 8.200. Restul sunt angajaţi în pielărie şi încălţăminte, 1.320, şi în textile aproximativ 1.100.
Turismul Iaşi Oraşul Iaşi este cel mai mare oraş din ţară după Bucureşti ca populaţie,este cel mai important din Moldova şi unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Aici se găseşte cea mai veche universitate (Universitatea "Al.I. Cuza" Iaşi) a ţării (1860); până la formarea României în 1859, aici a fost capitala Moldovei.
Principalele destinaţii turistice sunt: * Oraşul Iaşi; ** Palatul Culturii; ** Mănăstirea "Trei Ierarhi"; Mănăstirea Golia; ** Dealul Copou (Universitatea "Al.I. Cuza", Parcul şi Grădina Botanică); ** Catedrala Mitropolitană; * Palatul din Ruginoasa; * Palatul familiei Sturdza din Miclăuşeni; * Oraşele Paşcani, Târgu Frumos şi Hârlău.
Împărţirea administrativă Iaşi Judeţul are 2 municipii, 3 oraşe şi 92 de comune.
Municipii Iaşi * Iaşi * Paşcani
Oraşe Iaşi * Târgu Frumos * Hârlău * Podu Iloaiei
Comune Iaşi 1. Alexandru Ioan Cuza 2. Andrieşeni 3. Aroneanu 4. Balş 5. Bălţaţi 6. Bârnova 7. Belceşti 8. Bivolari 9. Brăeşti 10. Butea 11. Cepleniţa 12. Ciohorăni 13. Ciorteşti 14. Ciurea 15. Coarnele Caprei 16. Comarna 17. Costeşti 18. Costuleni 19. Cotnari 20. Cozmeşti 21. Cristeşti 22. Cucuteni 23. Dagâţa 24. Deleni 25. Dobrovăţ 26. Dolheşti 27. Drăguşeni 28. Dumeşti 29. Erbiceni 30. Fântânele 31. Focuri 32. Golăieşti 33. Gorban 34. Grajduri 35. Gropniţa 36. Grozeşti 37. Hălăuceşti 38. Hărmăneşti 39. Heleşteni 40. Holboca 41. Horleşti 42. Ion Neculce 43. Ipatele 44. Lespezi 45. Leţcani 46. Lungani 47. Mădârjac 48. Mirceşti 49. Mironeasa 50. Miroslava 51. Mirosloveşti 52. Mogoşeşti 53. Mogoşeşti-Siret 54. Moşna 55. Moţca 56. Movileni 57. Oţeleni 58. Plugari 59. Popeşti 60. Popricani 61. Prisăcani 62. Probota 63. Răchiteni 64. Răducăneni 65. Rediu 66. Româneşti 67. Roşcani 68. Ruginoasa 69. Scânteia 70. Schitu Duca 71. Scobinţi 72. Sineşti 73. Sireţel 74. Stolniceni-Prăjescu 75. Strunga 76. Şcheia 77. Şipote 78. Tansa 79. Tătăruşi 80. Todireşti 81. Tomeşti 82. Trifeşti 83. Ţibana 84. Ţibăneşti 85. Ţigănaşi 86. Ţuţora 87. Ungheni 88. Valea Lupului 89. Valea Seacă 90. Vânători 91. Victoria 92. Vlădeni 93. Voineşti
|