Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Vaslui

Județ: Vaslui Site-uri utile:
Primaria Vaslui
Regiunea geografică: Moldova
Populație: 55 407 loc (locul 40)
Recensământ: 2007
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: - m. (locul - )
Atestare documentară: 1375 (locul 88)
Latitudine: 46 grade 38' 18"
Longitudine: 27 grade 43' 45"
Localități: Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viișoara
Primar: Vasile Pavăl
 
Vaslui este reședința si cel mai mare oraș al județului județului Vaslui, Moldova, România. Este atestat documentar în anul 1375 iar potrivit recensământului din 2002, are o populație de 70.267 locuitori.

Este situat la 70 de km sud de municipiul Iași, la coordonatele 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică. Din teritoriul administrativ al municipiului fac parte și localitățile Moara Grecilor, Gura Bustei, Brodoc și Rediu.

Geografie Vaslui


* Municipiul Vaslui este situat pe Valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc.
* Din teritoriul administrativ al municipiului fac parte și localitățile componente: Moara Grecilor, Gura Bustei, Brodoc si Rediu.
* Altitudinea medie este de 110 m.
* Altitudinea orasului este 113 m calculată la gara Vaslui.
* Latitudine 46.65° N, Longitudine 27.73° E

Căi de comunicație și orașe apropiate Vaslui


* 72 km N (Iași)
* 80 km V (Bacău)
* 51 km NE (Huși)
* 61 km S (Bârlad)
* 142 km V (Piatra Neamț)
* 171 km S (Galați)

Cum se ajunge la Vaslui Vaslui


* Cu trenul, Vasluiul se află pe magistrala 600 de cale ferată ce leagă Bucureștiul de Iași.
* Cu microbuzul/autobuzul, din mai multe orașe ale țării existând curse spre Vaslui, însă plecarea din Iași este cea mai indicată.
* Cu mașina personală; Orașul Vaslui este situat pe DN 24 la aproximativ 350 km de București.
* Legătura pe liniile aeriene se poate face prin aeroportul Iași, 72 km de la Vaslui.

Geografie Vaslui


Condiții de relief, reprezentate prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și sociali – istorici. Relieful este format din interfluvii despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense intenții geomorfologice, în special alunecări.

Interfluviile, cu altitudine de 350 – 400 m, au un aspect de platou (dealurile Morii, Chițoc și Brodoc), având spinările teșite.
Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m).
Albiile sau șesurile Bârladului, Vasluiului și Racovei, puternic colmatate, sunt alcătuite dintr-un lehm aluvionar nisipos și înconjoară orașul despărțindu-l de principalele localități suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.

Hidrografia Vaslui


* Reprezentată prin ape subterane și de suprafață ce nu satisfac cerințele orașului.
* Apele subterane sunt repartizate neuniform și se caracterizează prin debite mici. Pânza de apă freatică este la 10 – 15 m.
* În timpul verii și iernii apele râurilor scad. Toate aceste fluctuații fac ca deficitul de apă, pentru oraș, să fie acoperit prin alimentarea din lacurile de acumulare din punctele Pușcași și Solești, respectiv Prut.

Clima Vaslui


Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepă.
Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1998), pune în evidență următoarele:
* temperatura medie anuală de 9,40°C, apropiindu-se de media pe țară care este de 9,50°C;
* trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
* există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,50 – 13,20);
* numărul mare de zile cu îngheț (120), ca și cel cu temperaturi superioare lui 300 (70);
* în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar 350.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din nord – nord vest și sud – sud est. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când vânturile de est și nord est au o frecvență mai mare, și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor dinspre nord și chiar sud-vest crește. Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,79 mm). Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 – 33,6 cm.

Vegetația Vaslui


Este reprezentată prin păduri, pășuni și fânețe naturale. Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha) în Vaslui. Sunt
grupate în două masive principale: unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca. 6000 ha.) și al doilea la Bălteni – Mărășești (cca. 600 ha). În trecut pădurile ocupau o suprafață cu mult mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul, stejarul, teiul, carpenul și alte esențe.

Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice.

Flora și fauna Vaslui


Flora și fauna sunt specifice zonei silvestre și de silvostepă, în păduri și pe dealuri sunt răspāndite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistreți, căprioare, vulpi, iepuri de cāmp.

Istorie Vaslui


Orașul Vaslui se zice a fi făcut de Bizantini, spre amintire de trecerea lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova).
Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Halici și Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar și una din așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret. Târgul Vasluiului își afirmă importanța atât pe tărâmul comercial, cât și pe acela politic și strategic.
Începând cu secolul al XIV-lea această așezare face parte din categoria târgurilor cu o populație care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, în secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului.

La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizatã în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă.

Vasluiul este atestat documentar din anul 1375.
Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat fiind la confluența râului Bârlad cu Vasluiețul și cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiții, în 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea (fiul lui Alexandru cel Bun), Vasluiul devine reședință domnească și capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o Curte Domnească

Importanța sa crește considerabil din anul 1490, când Ștefan cel Mare îi acordă mari privilegii, reconstruiește Curtea Domnească și construiește în amintirea bătăliei de la Podul Înalt, spre veșnică amintire, o frumoasă biserică. Un hrisov de la 1491 ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământul de margine au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - capul de bour. După moartea marelui voievod, orașul Vaslui decade. Curtea Domnească se ruinează, populația luptă pentru păstrarea privilegiilor. Tărgul Vasluiului rămâne o așezare liniștită, peste care au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele.

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. Două scrisori către negustorii din Brașov, una datată 1641, alta 1650, amintesc despre mierea, ceara și peștele ce erau la mare căutare în ținutul de peste munți. Oamenii acestor pământuri ale Moldovei, numai deal și vale, au fost și sunt și astăzi, iscusiți cioplitori în piatră, țesători, fierari.
În 1939 abia, așa cum apare entuziast într-o publicație a vremii, „Gazeta Vasluiului”, apare un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă.

Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când orașul devine capitala județului Vaslui. În 10 ani populația crește de la 19.820 la 45.000 de locuitori în 1978, astfel că în anul 1979, Vasluiul capătă statutul de municipiu.
Astăzi este un însemnat centru social-economic în această parte a Moldovei (industria constructoare de mașini - ventilatoare și reductoare, șuruburi, industria chimică - fire poliesterice, industria materialelor de construcții, lemnului, textilă și a confecțiilor, alimentară etc).

Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin foarte populara poezie Peneș Curcanul.

Primarii Vasluiului Vaslui


Primarii orașului Vaslui după anul 1864

*Ștefan Angheluță – 1860
*Ion Vasiliu – 1890
*C-tin State – 1892
*Eduard Motaș – 1909, 1914.
*P.V. Irimiade - 1910
*Dr. Gh. Scarlat – 1911, 1920, 1931 cu întreruperi – viceprimar Mina Filip
*C-tin Popovici – 1920
*C.P. Antoni – 1920-1921
*C. Cocorăscu – 1925-1926
*C-tin Gheorghiade – 1928-1929
*A. Buzdugan – 1930
*G-ral Ion Râșcanu – 1931
*Dumitriu Țaicu – 1935-1938
*N. Iorgulescu – primar delegat – 1937
*Nicolae Tăzlăoanu – 1938
*G-ral Ion Râșcanu – 1938-1942
*prof. C-tin Capră – 1942-1943
*Lt. col. Ion Calinovici – 1944
*prof. Theodor Hodoroabă – 1945.

Președinți ai Consiliului Popular și orașului Vaslui

*Ungureanu Vasile – 1953
*Baha Vasile – 1958-1962
*Săvescu Ioan – 1963
*Iftimie Ioan – 1968
*Luca Constantin – 1969-1973
*Stoica Pavel – 1973-1977
*Ignat Nicolae -1977-1980
*Puni Gheorghe – 1980
*Munteanu Grigore – 1981-1989.

Primari după 1989

*Teodor Tărnăuceanu – 1990-1991
*Ioan Apostu – 1991-1992
*prof. Victor Cristea – 1992-prezent.

Populația Vaslui


Istoric Vaslui


Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de condițiile istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație.

Începând cu secolul al XIV-lea această așezare face parte din categoria târgurilor cu o populație care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, în secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului.
Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de Jos la Bârlad, Vasluiul a început să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici și mijlocii. Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază mai multe perioade demografice.

Evoluție Vaslui


* Prima perioadă de înviorare demografică începe din secolul XV-lea și se încheie în secolul al XIX-lea, odată cu venirea din Galiția a unui număr mare de evrei. În această perioadă orașul Vaslui, fiind așezat la răscrucea unor importante drumuri comerciale și într-o regiune cu puține așezări urbane, a ajuns în scurt timp să joace un rol important în viața socială și politică a Moldovei. Pe lânga moldoveni se așază în Vaslui un număr însemnat de evrei, armeni, greci.
**În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori.
Prima perioada se încheie în jurul anului 1899, odată cu venirea unui număr mare de evrei, ajungând la 37% din populația târgului.

* A doua perioadă de dezvoltare demografică (1900 - 1930) corespunde avântului economiei, care se concretizează în apariția micii industrii ce valorifică materialele prime locale. Primul recensământ pe baze științifice s-a efectuat în anul 1912, când orașul număra 10.397 locuitori.
**În anul 1930 numărul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada de înviorare a fost scurtă, urmând un timp de 35 ani în care evoluția demografică este lentă, cu perioade de regres în timpul războaielor mondiale.
**În anul 1941 - 13.923 locuitori,
**În anul 1948 - 11.827 locuitori,
**În anul 1956 – 15.197 locuitori,
**În anul 1966 – 17.591 locuitori.

* A treia treaptă în evoluția demografică începe odată cu anul 1968, prin aplicarea reformei administrativ – teritoriale, când orașul Vaslui devine din nou capitală de județ.
**În anul 1968 - 17.960 locuitori,
**În anul 1970 - 22.825 locuitori,
**În anul 1980 - 46.181 locuitori,
**În anul 1990 - 74.615 locuitori,
**În anul 1970 - 80.041 locuitori.

Dinamica populației Vaslui


În raport cu dinamica populației, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în evidență particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte mari. În perioada 1890 – 1916 natalitatea variază între 310 – 380 locuitori pe an, scade în timpul Primului Război Mondial, la 223 în 1916 și se menține scăzuta până în 1920. O altă perioadă redusă corespunde celui de al Doilea Război Mondial (1941-1944), 200 de locuitori, criză demografică prelungită datorită secetei din anii 1945 – 1946.

Dacă ne referim la structura populației, după recensământul de la 15 martie 1946, în orașul Vaslui românii reprezentau 99% din populație, structură ce s-a menținut în linii mari până astăzi. Documentele existente atestă prezența și a altor etnii de-a lungul veacurilor. Astfel, în secolul al XV-lea sunt prezenți alohtonii. Misionarul catolic Marco Bandinius, menționa la 1646, prezența catolicilor unguri cu 20 de ani în urmă, respectiv în 1626. Cu 300 de case la început, datorită atacurilor exercitate de polonezi, Bandinius găsește numai 16 catolici maghiari. Sunt pomeniți și cca 400 de armeni. Prezența lor în aceste locuri datează din 1418, când Alexandru cel Bun colonizează în Moldova 3000 de armeni veniți din Polonia. Ocupația principală a acestor etnii era comerțul. Numărul lor începe să scadă după 1439, în urma invaziilor tătarilor și distrugerii orașului.

O altă etnie, care s-a ocupat cu comerțul, au fost evreii. Ei sunt menționați în documente încă din anul 1525. În număr mic la început, a crescut considerabil după 1838, prin venirea masivă din Galiția. În perioada de înflorire a comerțului (1869-1899), numărul evreilor a ajuns la 3742 locuitori. Lipovenii, veniți din Rusia, înainte de 1880, au ocupat locurile de la periferia orașului, ocupându-se până astăzi cu grădinăritul. Țiganii, o etnie la început, s-au stabilit la margine orașului în suburbiile Rediu și Brodoc și sunt urmașii vechilor robi mânăstirești și domnești.

Personalități marcante Vaslui


* Constantin Tănase - actor, creatorul teatrului românesc de revistă
* Valentin Silvestru - scriitor, inițiatorul, organizatorul și de la ediția a II-a până la ediția a VI-a, președintele Festivalului Internațional de Umor „Constantin Tănase” de la Vaslui
* Gheorghe Mironescu - a fost prim-ministru al României de două ori. Prima dată în 1930, iar a doua oară în perioada 1930-1931.
* Valentin Darie - actor de comedie - component al trupei Divertis
* Corneliu Porumboiu - regizor și scenarist român contemporan
* Alexandra Nechita - pictoriță, „micuța Picasso”
* Adrian Porumboiu - fost reputat arbitru international
* Ion Iancu Lefter- poet, jurnalist

Monumente istorice și obiective turistice Vaslui


* Cetatea de pământ de la Vaslui - sec. XV Epoca Medievală
* Biserica Domnească Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul (1490), ctitor Ștefan cel Mare
* Curtea Domnească, declarată rezervație arheologică, evidențiată prin vestigiile curții lui Ștefan cel Mare;
* Palatul de Justiție din Vaslui, fostul sediu al Tribunalului Vaslui;
* Casa Mavrocordat, monument de arhitectură în stil neoclasic edificat la începutul sec. XIX, având fațadele și interioarele cu ornamentații în structură;
* Casa Ghica, datând tot de la începutul secolului XIX , realizată în stil clasic;
* Casa Sima - 1921
* Spitalul Israelit - sf. sec. XIX - înc. sec. XX
* Cimitirul evreiesc - sec. XVIII - XlX
* Cimitirul Eroilor vasluieni din Războiul pentru Independență și Primul Război Mondial - sec. XIX - XX
* Gimnaziul Mihail Kogălniceanu - 1890-1893
* Casa Dr. Teodoru - 1890
* Casa Irina Luchian - 1901
* Casa Madarjac - 1928
* Muzeul Ștefan cel Mare din Vaslui, cu secții de arheologie și istorie, etnografie și artă populară , precum și cu o secție dedicată artistului Constantin Tănase, originar din acest oraș;
* Statuia lui Ștefan cel Mare îl înfățișează pe gloriosul voievod cu o spadă în mână;
* Mausoleul Peneș Curcanul, aflat în cimitirul orașului, înălțat în cinstirea eroilor vasluieni căzuți în luptele pentru independența țării
* Monumentul Independenței din Piața Palatului de Justiție;
* Parcul Copou, o frumoasă grădina publică, în care aleea principală este bordată de busturile lui Kogălniceanu, Negri, Russo, Eminescu, Creangă.
* Piața Civică.
* Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăț.

Sport Vaslui


* Fotbal
**FC Vaslui - Liga I
* Handbal
**H.C. Vaslui - Divizia A
**Moldosin Vaslui
* Ju-Jitsu
**CS Alone Tiger
* Taekwon-do
** CS Liga de Est Vaslui
* Lupte libere
** CS Viitorul Vaslui
* Șah
** CS Alone Tiger

Mass-Media Vaslui


* Ziare și reviste:
** Obiectiv de Vaslui
** Monitorul de Vaslui
** Adevărul de Vaslui
** Meridianul de Vaslui
** Informatorul Moldovei
** Confruntarea
** Gazeta de Est
** Ghimpele de Vaslui
* Televiziuni:
** Antena1 Vaslui
** TV Vaslui
** Impact TV
* Posturi de Radio:
*** Locale sau Regionale:
**** Radio Trinitas : 93.7 FM
**** Smile FM : 93.2 FM
**** Radio Unison: 107.2 FM
**** Plus FM : 94.5 FM
*** Nationale:
**** Europa FM - Vaslui: 100.30 Mhz
**** Kiss FM - Vaslui: 88.5 FM
**** Info Pro - Vaslui: 95.7 FM

Obiective turistice din împrejurimi Vaslui


* Solești, localitate rurală, unde se află casa Rosetti - Solescu, monument de arhitectură în stilul conacelor moldovenești din secolul trecut;
* Zăpodeni, localitate rurală, renumită prin țesături tradiționale pentru port și pentru decorarea interioarelor;
* Băcăuani - localitate rurală, unde se află statuia domnitorului Ștefan cel Mare de la Podul Înalt - loc de rezonanță istorică - pe locul unde s-a desfășurat bătălia de la Podul Înalt, la 10 ianuarie 1475.
 
Căutare oraș în Vaslui:

 
 
Stema orașului Vaslui
Stema orasului Vaslui
 
Harta rutieră a orașului Vaslui


Hoteluri din Vaslui

Vedere din satelit a orașului Vaslui


Cazare in Vaslui

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Vaslui