Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Odorheiu Secuiesc

Județ: Harghita Site-uri utile:
Primaria Odorheiu Secuiesc
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 32 935 loc (locul 61)
Recensământ: 2002
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: - m. (locul - )
Atestare documentară: 1301 (locul 57)
Latitudine: 46 grade 18' 50"
Longitudine: 25 grade 18' 06"
Localități:
Primar: Levente-Zoltán Bunta, UDMR
 
Odorheiu Secuiesc este un municipiu din județul Harghita, Transilvania, România. Are o populație de 36.926 locuitori, dintre care 35.357 (95,75%) sunt maghiari (secui), 1.077 români (2,91%) și 429 romi (1,16%). Primarul orașului este Jenő Szász, care face parte din Uniunea Civică Maghiară.

Așezare geografică Odorheiu Secuiesc


Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.

Istoric Odorheiu Secuiesc


Prima atestare a orașului datează din 1301 cu numele de "Uduord". Denumirea orașului indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul.

Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357 aici s-a ținut prima Dietă a secuilor. Cetatea din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie cu secuii. Între anii 1562 și 1565 Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel "Székelytámadt" (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul Mihai Viteazul. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe Gabriel Bethlen. În 1616 pașa Ali l-a ars din temelii, iar în 1704 generalul Tiege l-a jefuit. În cele din urmă a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci se numește "Csonkavár" ("castelul trunchiat") și a dăinuit până în zilele noastre.

Orașul a fost scutit de plata impozitului în 1558 de regina Isabella.

În anul 1876 a devenit reședința comitatului Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică a fost reședința județului Odorhei.

Obiectiv memorial Odorheiu Secuiesc


"Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale", amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel De-al Doilea Război Mondial.

Demografie Odorheiu Secuiesc


Conform datelor recensământului din 1930 Odorheiul avea în acel an o populație de 8.518 locuitori, dintre care 6.928 maghiari (81,3%), 962 români (11,3%), 283 evrei (3,3%), 172 germani (2,0%), 122 țigani (1,4%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația orașului era alcătuită din 4.369 romano-catolici (51,3%), 2.203 reformați (25,9%), 680 ortodocși (8,0%), 455 unitarieni (5,3%), 313 mozaici (3,7%), 282 greco-catolici (3,3%), 165 evanghelici-lutherani (1,9%) ș.a.

Personalități Odorheiu Secuiesc


La Odorheiu Secuiesc s-au născut:
* în 1620: preotul István Lakatos, scriitor
* în 1737: Mihály Tölcséres, scriitor ecleziastic
* în 1897: poetul Sándor Tomcsa
* în 1871: poetul și traducătorul Ferenc Szemlér
* în 1883: poetul László Tompa
* în 1909: László Rajk, politician comunist, secretar adjunct al MKP (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic în anul 1949.

Aici a studiat marele povestitor de basme Elek Benedek.

Orașe înfrățite Odorheiu Secuiesc


* Békéscsaba - Ungaria
* Tatabánya - Ungaria
* Subotica - Serbia
 
 
Stema orașului Odorheiu Secuiesc
Stema orasului Odorheiu Secuiesc
 
Harta rutieră a orașului Odorheiu Secuiesc


Hoteluri din Odorheiu Secuiesc

Vedere din satelit a orașului Odorheiu Secuiesc


Cazare in Odorheiu Secuiesc

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Odorheiu Secuiesc